Herghelia Beclean, casa Lipiţanului negru

 
 
1 2 3 4 5
Zootehnie, 18 Mar 2010 - 15:00, 1 comentarii
Herghelia Beclean, casa Lipiţanului negru

În anul 1955 a fost înfiinţat la Beclean un depozit de armăsari sub denumirea "Ferma de Elită de Armăsari de Montă Publică". În timp, aceasta a avut diverse titulaturi, a fost la un moment dat chiar fermă în cadrul IAS-ului.



În anul 1971, ferma a trecut în administrarea Centrului Republican pentru Creşterea şi Calificarea Cailor de Rasă Bucureşti, fiind înfiinţat Depozitul de Armăsari ca unitate de sine stătătoare. Abia din anul 1985, atunci când s-a început formarea rasei Semigreu românesc, depozitul a primit titulatura de herghelie. Din anul 2002, odată cu reorganizarea Regiei Autonome a Cailor de Rasă, herghelia Beclean a trecut în subordinea Direcţiei Silvice Bistriţa.

Acum, în herghelia Beclean se cresc două rase: Lipiţanul negru şi Semigreul românesc. Efectivul total este de 327 de cai (dacă îl socotim şi pe primul mânz de anul acesta), din care 125 Lipiţan şi restul Semigreu. Dintre aceştia, 147 sunt armăsari de montă publică (din care 107 sunt în teritoriu), 5 armăsari pepinieri, 25 de iepe mamă Lipiţan şi 35 de iepe mamă Semigreu.

 

Lipiţanul negru

Rasa Lipiţan, celebră în lumea întreagă, s-a format în peninsula Istria, de pe teritoriul fostei Iugoslavii. Este o rasa veche, ale cărei baze au fost puse încă din anul 1580, odată cu înfiinţarea hergheliei Lipizza de către Karl Steiermark al-III-lea. Rasa Lipiţan este recunoscută mai ales pentru culoarea albă, însă la Beclean se creşte Lipiţanul de culoare neagră, o linie mult mai rară şi mai valoroasă.

Cu această varietate de culoare s-a pornit încă de la înfiinţarea hergheliei, iar acum aproape tot efectivul de Lipiţan este de culoare neagră. Mai sunt doar câteva exemplare de culoare albă şi numai câteva roib sau murg.

Traian Lăpuşte (foto), directorul hergheliei, se mândreşte cu faptul că s-a reuşit obţinerea de exemplare de culoare neagră chiar şi din linia Incitato, linie a cărei origine porneşte din Beclean, contele Bethlen fiind cel care, în anul 1802, a trimis, în Ungaria, un armăsar care a stat la baza formării celei de-a VIII-a linii din rasa Lipiţan.

Din linia Incitato există acum în herghelia Beclean două exemplare negre, un armăsar şi o iapă. În herghelie, toţi armăsarii pepinieri din rasa Lipiţan sunt negri, cu excepţia celui din linia Incitato care are o culoare sur-vânăt, specifică liniei Incitato. Lipiţanul este un cal nobil, uşor de dresat şi este folosit la călărie şi tracţiune uşoară.

 

Semigreul românesc

Cealaltă rasă crescută la Beclean şi care s-a format de fapt în această herghelie, este Semigreul românesc. Această rasă a fost gândită pentru zona Ardealului, să nu fie nici greu, de talia Ardenezului, şi nici uşor ca şi Lipiţanul. Pentru zona colinară, această rasă merge cel mai bine pentru tracţiune, aşa cum spune Traian Lăpuşte: „este blând ca şi ardeleanul”.

Rasa Semigreu românesc a fost creată din încrucişarea de armăsari din rasa Ardenez cu iepe Lipiţan şi cu infuzii de sânge de Trăpaş din sud. Acum rasa este stabilizată, iar exemplarele provenite din Semigreu românesc se recunosc în oricare „starvă” de cai din judeţele în care se găsesc armăsari pepinieri de la herghelia Beclean, această rasă fiind folosită timp de mai bine de 20 de ani pentru ameliorarea populaţiei locale de cabaline.

 

Baza furajeră

Pentru asigurarea furajelor necesare, herghelia dispune de 214 ha, din care cca. 100 ha este teren arabil, iar restul păşune şi fâneaţă. Suprafaţa este insuficientă dar, cu ajutorul amendamentelor şi îngrăşămintelor chimice, se obţin producţii relativ bune. Pentru păşunatul raţional este folosit gardul electric şi, în acest mod, nu rămâne nici un colţ de teren nefolosit.

Herghelia este totuşi nevoită să cumpere triticale şi orz. Anul acesta a crescut suprafaţa cultivată cu lucernă. Pe lângă cele 25 ha aflate în anul trei de cultură şi cele 10 ha de triticale care sunt deja în cultură, vor fi înfiinţate alte 34 ha de lucerniere şi 40 ha vor fi cultivate cu ovăz.

 

Bani din agrement

Este greu de întreţinut financiar un efectiv atât de mare de cabaline. Tocmai de aceea, de câţiva ani, la herghelia Beclean se încearcă, prin activităţi de turism şi agrement, atragerea de fonduri suplimentare. Aici funcţionează o clădire nouă în regim de minihotel, în care este asigurată cazarea şi masa celor interesaţi, iar pentru agrement se poate face călărie, plimbare cu trăsura, precum şi vizitarea hergheliei.

Pentru călărie, se pretează ambele rase. Semigreul este cuminte şi liniştit, iar pentru experţi armăsarii Lipiţan pot oferi senzaţii tari. O oră de călărie costă 15 lei, o sumă rezonabilă, faţă de preţurile practicate la alte herghelii.

Traian Lăpuşte ne spunea chiar că în duminica precedentă (n.r. 18 februarie) nu au avut suficiente şei, tocmai de aceea au mai cumpărat încă şase bucăţi. Îmbucurător este faptul că vin foarte mulţi copii, tocmai de aceea se vor achiziţiona şi doi ponei de la Lucina.

Tot aici se pot închiria trăsuri pentru plimbare şi chiar pentru nuntă. Herghelia are acum patru trăsuri, din care una pentru nunţi, echipată cu coviltir, care poate fi închiriată cu „ziua” pentru numai câteva sute de lei.

 

Campioni la atelaje

O altă latură a activităţilor desfăşurate la herghelia Beclean este cea sportivă. Anul trecut, echipa de atelaje a hergheliei s-a clasat constant în primele cinci locuri, la toate cele trei etape ale campionatului naţional la care a participat.

Directorul Lăpuşte este optimist şi speră că anul acesta se vor menţine în top, mai ales că acum au în echipă un driver care a fost de patru ori campion naţional. La Beclean se va organiza şi o etapă naţională a concursului de atelaje, în perioada 1-2 iunie.

Acum se află în pregătire 10 iepe de călărie pentru Parcul Naţional Munţii Rodnei, unde Direcţia Silvică Bistriţa vrea să organizeze excursii şi acţiuni de patrulare călare.

În ceea ce priveşte viitorul hergheliei, domnul Traian Lăpuşte consideră că va urma o restrângere a efectivelor, mai ales a celor de Semigreu românesc, deoarece această rasă nu se mai cere. Probabil, la fel ca în ţările vestice, calul va deveni un articol de agrement, de lux, tot mai puţin folosit pentru muncă; eventual, va continua să fie folosit în ferme ecologice.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Herghelia Beclean, casa Lipiţanului negru
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Herghelia Beclean, casa Lipiţanului negru
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 

Galerie de imagini

 

1 Comentarii COMENTEAZA

anonim, 18-Mar-2010 10:22:37
FRUMOS,FRUMOS,FRUMOS...
Da intr-adevar e de gandit aici si asupra perspectivelor de viitor care le ofera . Trebuie sa scrieti si despre herghelia Mangalia "casa" pur sangelui arab!!!!!!!!!!!!!!!!!!
 
ADAUGA COMENTARIUL TAU
 
 

Articole corelate

Momentan nu sunt articole corelate

Zootehnie

Sistem asociativ pentru...
Ludovic Cziszter , 30 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
• Afacere în stil american [ continuare ]
Vacile preferă...
Simona EHMANN , 29 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Atunci când vorbim despre confortul vacilor de lapte, aducem frecvent în discuţie termenul ... [ continuare ]
Ovinele din rasa Romanov...
Ioan Pădeanu , 28 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
Şi În acest an, În perioada 3-6 iunie, la USAMV Timişoara, s-a desfăşurat o expoziţie Zootehnică cu ... [ continuare ]
Digestibilitatea furajelor...
Iacob CRĂCIUN , 26 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Din punct de vedere nutriţional, un furaj este caracterizat de conţinutul său nutritiv în substanţe ... [ continuare ]
Proiectarea structurii...
Ludovic Cziszter , 14 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Într-un chestionar efectuat de revista Ferma, mulţi crescători şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte modul ... [ continuare ]
Managementul echilibrului... Ca de altfel în toate domeniile activităţii zootehnice, succesul performanţei fermelor de creştere şi ... [ continuare ]
Numărul de celule somatice...
Cornelia VINTILĂ , 12 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii
În numărul trecut al revistei noastre am afirmat, cu argumente, că numărul de celule somatice din laptele muls ... [ continuare ]
Când investesc în ferma...
Ludovic Cziszter , 12 Jul 2010 - 13:00, 0 comentarii
Născut şi crescut în Sârbova, judeţul Timiş, Dan Unipan a transformat în realitate, de-a lungul ... [ continuare ]
Hrana caprelor în lactaţie
Sorin Octavian VOIA , 12 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Cerinţele nutriţionale ale caprelor în lactaţie sunt cele mai ridicate cantitativ şi calitativ, faţă de ... [ continuare ]
Am crescut porci într-o...
Ferma , 09 Jul 2010 - 13:00, 0 comentarii
Principalii indici urmăriţi în creşterea porcilor graşi au fost: • ingesta de nutreţ combinat; ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole