Ferma de taurine - raport de vizită
Sector vaci cu lapte - două grupe
În numărul de faţă încercăm să dezvăluim câteva tehnici şi unelte de lucru utilizate în mod curent de către consultanţii Unităţii de Extensie din cadrul Univesităţii de ştiinţe agricole din Timişoara.
Prin astfel de materiale ne adresăm deopotrivă fermierilor şi consultanţilor acestora. Pornim pe acest drum pentru că a devenit evident că la umbra succesului se află cunoaşterea, bunele deprinderi, experienţa altora, sfaturile avizate şi necointeresate în ofertă. În acest context, raportul de vizită este un sfat, o comunicare scrisă făcută de către consultant proprietarului unei ferme care cuprinde relatări asupra activităţilor derulate.
Pentru acest număr al revistei, prezentăm câteva aspecte comunicate în raportul de vizită domnului Nicolae Băcanu, proprietarul unei frumoase şi bine utilate ferme de taurine din oraşul Lipova, judeţul Arad. De la bun început precizăm că ne-am dori ca România noastră, cea aflată pe drumul integrării europene, să deţină asemenea ferme atât de bine şi judicios construite, dotate şi manageriate.
Aşadar, domnule Băcanu, primiţi şi pe această cale felicitările noastre pentru interesul, pasiunea şi dăruirea cu care gestionaţi ferma, precum şi mulţumirile noastre pentru permisiunea de a face cunoscute câteva aspecte din conţinutul raportului vizitei noastre, ce-i drept, într-o formă mai jurnalistică şi mai accesibilă cititorilor Fermei.
Motivul vizitei
S-a ajuns în ferma din Lipova-Băi la solicitarea proprietarului, confruntat cu un aspect îngrijorător: producţia efectivă obţinută de la un lot de taurine de rasă Simmental (Fleckvieh) importat din Austria se situa sub valoarea aşteptată.
În urma vizitei noastre din după-amiaza zilei de 11 ianuarie şi în urma prelungirii discuţiilor până la ore târzii în noapte, am putut observa atât aspecte îmbucurătoare, cât şi probleme destul de grave.
Adăpost şi întreţinere
Practic, am fost oaspeţii unei ferme de taurine cu un efectiv de 47 vaci cu lapte, 14 tineret taurin femel şi 11 viţei sugari cu vârste de 0-2 luni, toate categoriile fiind cazate în adăposturi moderne, ieftine şi bine construite - adăposturi semideschise, cu pereţi din lemn şi plasă de rafie (un înlocuitor al prelatei) şi învelitoare simplă, dintr-o foaie de tablă ondulată. Am fost bucuroşi să observăm că furajarea se face cu furaj unic din stoc, prepararea şi distribuţia furajelor se face cu ajutorul unei remorci tehnologice, mulsul are loc la platformă prevăzută cu sală de tip brăduleţ 2x4, iar păstrarea laptelui se face în tanc.
Diferenţiat pe categorii de taurine, putem preciza următoarele:
• vacile sunt întreţinute în stabulaţie liberă într-un adăpost semideschis, se odihnesc în cuşete individuale dispuse pe trei rânduri; în adăpost există un sistem automatizat pentru colectarea şi evacuarea dejecţiilor de pe cele două alei, adăpătoare cu bilă şi grilaj autoblocant de furajare (fig. 1);
• junincile şi vacile aflate în repaus mamar sunt cazate într-un alt adăpost rece, cu o zonă de odihnă cu aşternut permanent şi o alee de circulaţie, adăpătoare cu clapetă şi fronturi de furajare individualizate; densitatea asigurată este de 9 mp/animal (fig. 2);
• tineretul taurin, împărţit pe categorii de vârstă, este întreţinut în stabulaţie liberă într-un fost adăpost de porci care, după transformare, are o zonă de odihnă cu aşternut permanent şi un padoc pentru acces la furaje (fig. 3);
• tineretul sugar este întreţinut în cuşti individuale cu ţarc, amplasate afară, în curtea fermei (fig. 4);
Probleme identificate
Dincolo de motivul vizitei, problemele identificate de către proprietar şi extensionişti (fig. 5), precum şi ierarhizarea lor în ordinea abordării soluţiilor sunt:
1. existenţa unui număr mare de celule somatice / ml lapte;
2. cuşetă de odihnă inadecvată dimensiunilor rasei Simmental;
3. câteva deficienţe în exploatarea instalaţiei de muls şi în tehnica mulsului;
4. deficienţe în raţie - componentele minerale insuficiente şi silozuri de porumb, iarbă de Sudan şi amestec porumb şi sorg cu porţiuni mucegăite;
5. şchiopături şi probleme legate de patologia membrelor;
Soluţii propuse
Pentru soluţionarea primelor patru neajunsuri identificate s-a propus abordarea concomitentă a două tactici, fiecare cu importanţa şi impactul său:
Reducerea numărului de celule somatice este prima tactică abordată; consideraţia priorităţii acestei tactici este aceea că nu se poate rezolva problema creşterii cantităţii de lapte atât timp cât există perturbări în starea de sănătate a ugerului. Primele suspiciuni sunt cele legate de existenţa unor mamite subclinice şi posibile urmări ale consumului de siloz mucegăit în celule destinate păstrării (vezi fig. 6).
Creşterea producţiei de lapte este a doua tactică propusă, cu specificarea că îmbunătăţirea alimentaţiei, element operaţional forte în atingerea acestui obiectiv, poate rezolva şi anumite aspecte legate de numărul mare de celule somatice.
Reducerea numărului de celule somatice
Pentru reducerea numărului de celule somatice din lapte, măsurile operaţionale propuse sunt atât măsuri sanitar-veterinare, cât şi măsuri tehnologice, atât la vacile în lactaţie, cât şi la cele aflate în repaus mamar, după cum urmează:
• Din punct de vedere sanitar-veterinar, la vacile în lactaţie se recomandă (1) diagnosticarea tuturor mamitelor clinice şi subclinice, prin teste rapide, (2) efectuarea tratamentului bazat pe antibiogramă şi (3) repetarea protocolului periodic până la dispariţia cazurilor de mamită. La vacile în repaus mamar se recomandă (4) tratamentul profilactic, prin administrarea unor antibiotice/chimioterapice, imediat după înţărcare şi protejarea sfârcurilor printr-un biofilm care etanşeizează sfincterul mamelonului pe durata repausului glandei mamare.
• La vacile aflate în lactaţie se recomandă următoarele măsuri tehnologice: (5) corectarea deficienţelor dimensionale ale cuşetei de odihnă, întrucât aşternutul cuşetei este umed şi permite murdărirea şi infectarea glandei mamare; (6) izolarea vacilor cu mamită şi mulgerea lor separată, după terminarea mulsului vacilor sănătoase; (7) respectarea rutinei mulsului; (8) evitarea decubitului în prima jumătate de oră după muls, prin împrospătarea furajului în ieslea vacilor venite de la muls.
În plus, se recomandă (9) reformarea vacilor care sistematic înregistrează un număr mare de celule somatice, mai ales dacă acestea au peste 4-5 lactaţii încheiate.
Creşterea producţiei de lapte
Tactica creşterii producţiei de lapte presupune, în optica noastră, îndeplinirea câtorva măsuri operaţionale pe termen scurt şi pe termen lung. Având în vedere rezultatele preliminarii obţinute prin analiza probelor prelevate din furajele însilozate, iniţial şi pe termen scurt se propune (10) o raţie de tranziţie, echilibrată mai ales în ceea ce priveşte componentele minerale, adăugarea unor drojdii şi chiar a unor substanţe cu rol adsorbant, de fixare a micotoxinelor.
Prin această măsură, aşteptăm să crească producţia de lapte şi să aibă loc îmbunătăţirea valorii unor indici tehnologici (condiţia corporală) şi reproductivi (durata repausului uterin, intervalul între parturiţii şi numărul de inseminări/gestaţie).
Pe termen lung, se propun câteva acţiuni de ameliorare, respectiv (11) potrivirea perechilor (cu scopul corectării unor defecte de conformaţie corporală) şi (12) utilizarea unor tauri din rasa Red Holstein, în ideea creşterii producţiei de lapte şi a vitezei de muls.
În loc de concluzie
Nu ştiu câţi dintre consultanţii patriei utilizează practica raportului de vizită dar, în cazul de faţă, ştim că odată sugerate cele douăsprezece măsuri operaţionale, putem, încet, încet, să câştigăm tactic războiul problemelor identificate şi să răspundem întrebării strategice a gazdei noastre: în cât timp vom ajunge la producţia de 6000 de kg/vacă?
De asemenea, nu ştim câţi fermieri sau specialiştii care dau târcoale fermei pot să identifice şi să ierarhizeze adevăratele probleme ale proaspăt aderatei ferme româneşti… Ştim însă că fermierii Europei au ajuns acolo unde sunt şi pentru că activităţile de extensie universitară şi consultanţă au aplomb, consistenţă şi susţinere.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(45)/2007
Articole corelate
Momentan nu sunt articole corelateZootehnie
În România, spre deosebire de majoritatea ţărilor europene, continuă şi în prezent să fie ...
[ continuare ]
Furajarea vacilor presupune, în prima fază, „furajarea” bacteriilor ruminale. Dacă bacteriile ...
[ continuare ]
Pierderile economice cauzate de mamitelor vacilor sunt deosebit de ridicate, deoarece aceste afecţiuni, în ...
[ continuare ]
În ultima perioadă, presa centrală a popularizat opiniile unor indivizi, potrivit cărora ouăle produse de ...
[ continuare ]
Pentru a obţine o cantitate cât mai mare de lapte de la caprele pe care le creştem, este bine să cunoaştem ...
[ continuare ]
Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în ...
[ continuare ]
Calendarul chinezesc consemnează că 2007 se află sub semnul... porcului şi că va fi un an plin de lucruri şi ...
[ continuare ]
În fiecare săptămână, crescătorii de oi din Bistriţa se întâlnesc pentru a mai afla ...
[ continuare ]
Piaţa suplimentelor nutriţionale este invadată de diverse produse mai puţin cunoscute în rândul ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Proiecte Sapard prelungite
- La Cărări, locul în care natura şi-a adunat toate legendele
- Ordin nr. 762 din 19/12/2008
- Calitatea şi mărimea fructelor, controlate prin rărire
- Cultura mare în Ianuarie - Februarie
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Pregătirea familiilor de albine pentru iernare 1
- Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie
Cele mai comentate azi
- Momentan nu sunt articole comentate
Abonare Newsletter
Poza zilei
Nufăr rozForum Agroinfo.ro
- Ostfriesisches Milchschaf (7/9/2010 15:58:37)
- Cum putem opri caderea parului (7/9/2010 12:1:52)
- Tratarea perilor bolnavi (7/9/2010 8:45:30)
- Adaposturi semideschise (7/9/2010 6:30:27)
- Subventii (6/9/2010 23:16:43)
- Zaharul nu calmeaza durerile bebelusilor (5/9/2010 21:53:36)
- Bovine de carne (5/9/2010 19:10:15)
- ferma modulata de porci (5/9/2010 13:47:3)
- ferme porcine (5/9/2010 13:41:53)
- Taurul d-voastra favorit (4/9/2010 19:58:43)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Tradiţia ne-a făcut să credem că noi producem cereale numai pentru a le folosi exclusiv în hrana omului sau a animalelor.
Borceagul de toamnă
La scurt timp după anul 1990, cei care conduceau agricultura României au desfiinţat sistemul naţional de producere a seminţelor, care a fost conceput pentru o agricultură cooperatistă şi de stat, deci nepotrivit unei agriculturi private, a cărei naştere se aştepta.
Utilaje Güttler la Voiteg
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Condiţii tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă
O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, garantează realizarea unei culturi de lucernă uniformă, de mare productivitate şi de folosinţă îndelungată.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
Mai multe Tehnologii Agricole