Fătarea la capre

 
 
1 2 3 4 5
Zootehnie, 08 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Capră, surprinsă în timpul fătării

Pregătirea adăpostului



Înainte de începerea şi pe tot parcursul fătărilor, în adăpost se pune un strat gros de paie curate. O dată pe săptămână se recomandă ca aşternutul să se prăfuiască cu var nestins, peste care se aşează un strat gros de paie. Caprele sunt rezistente la temperaturi scăzute şi mediu uscat şi mai sensibile la curenţi de aer umezi şi reci. În perioada fătărilor caprele sunt în condiţie de confort termic la o temperatură de 10 până la 12ºC. Pentru iezii fătaţi şi zvântaţi temperatura de confort termic este însă mai mare, de la 15 la 17ºC.

Pentru menţinerea unui microclimat optim în creşă sunt utilizate lămpi cu infraroşii, îndeosebi în primele trei săptămâni de viaţă, având în vedere faptul că marea majoritate a fătărilor au loc în sezoanele reci.

 

Urmărirea caprelor gestante

Acestea vor fi supravegheate mai atent începând cu 140-a zi de gestaţie atât pe timpul zilei cât şi al nopţii (din 3 în 3 ore). Când ele sunt gata de fătare vor deveni agitate şi nervoase, iar pe flancuri cât şi de o parte şi de alta a cozii apar nişte adâncituri. Scurgeri vaginale pot avea loc cu câteva zile înainte de fătare şi au o culoare gălbuie - opacă. Chiar înainte de fătare lichidul are consistenţa gelatinei.

Iedul poate fi simţit (pipăit) în partea dreaptă a abdomenului, motiv pentru care, consultarea acestuia de cel puţin 2 ori/zi este o practică bună, în evaluarea momentului fătării, dacă efectivele de femele controlate sunt mici.

Atât timp cât fătul se simte la palpare nu se va naşte în următoarele 12 ore. Odată cu angajarea pe tractul de expulzare „umflătura” din partea dreaptă se va mai relaxa şi abdomenul nu va mai fi aşa de tensionat. Mişcarea primului făt va mai determina schimbarea înclinării crupei care va avea o poziţie mai orizontală. Din acest stadiu, naşterea unuia sau mai multor iezi se va produce în câteva ore, însă, nu se poate stabili cu precizie şi trebuie să fim pregătiţi în orice moment.

O parte din crescători se ghidează după volumul ugerului sau ridicarea şi tensionarea acestuia deşi nu este un semn care apare întotdeauna. La unele capre acest lucru se întâmplă după fătare, iar la altele secreţia laptelui poate să înceapă cu mult înaintea fătării. Dacă ugerul devine însă prea tensionat, este necesar să mulgem capra chiar înainte de fătare pentru a preveni inflamaţiile.

Un alt semn care poate fi luat în considerare îl constituie relaxarea ligamentului care face legătura între baza cozii şi unghiul exterior al ischiilor. Acesta se va verifica mai devreme pentru a putea şti ce consistenţă are la pipăit în mod normal. Când se pare că a dispărut, fătarea va avea loc în 12 ore.

 

Fătarea

Fătările reprezintă o activitate în care fermierul este constrâns să aibă o prezenţă activă şi prelungită pentru a înlătura pierderile de mortalitate. Dacă fătarea decurge în mod normal, este suficientă „curăţirea” iezilor de mucusul care poate obtura nasul şi gura, urmată de uscarea lor prin frecare cu un mănunchi de paie curate pentru a evita îmbolnăvirea.

Apoi se lasă cu capra mamă pentru ai linge, stabilindu-se, în acest mod, o strânsă legătură între ei. Iezii care manifestă dificultăţi în respiraţie, chiar şi după degajarea căilor respiratorii, se vor ţine de membrele posterioare cu capul în jos determinând irigarea sangvină mai accentuată a capului.

La tineretul femel, dar şi la unele capre adulte care fată iezi dezvoltaţi (4-5 kg), fătarea decurge greu şi produşii de concepţie pot intra în comă. În acest caz, pentru salvarea lor se recomandă, în primul rând, respiraţia artificială prin apăsarea uşoară şi ritmică timp de 2-3 minute a picioarelor din faţă pe cutia toracică. Apoi se buşumează uşor şi dacă îşi revin, se „apleacă” imediat să sugă.

După fătare, se v-a urmări expulzarea placentei. Dacă trec câteva ore fără ca aceasta să fie eliminată, se apelează la un medic veterinar. Nu se intervine pentru a încerca scoaterea ei prin tragere, deoarece pot fi provocate hemoragii. După expulzare, unele femele o mănâncă sub impulsul unui reflex natural pentru a proteja produsul de concepţie de prădătorii care vor fi atraşi de miros. De obicei placenta este luată de către îngrijitor şi este distrusă prin îngropare sau ardere.

 

Primele ore după fătare

Primele supturi de colostru matern sunt vitale şi trebuie efectuate de către ied în maximum 3-4 ore de la fătare. În acest sens, persoana care asistă trebuie să ajute iedul, dacă este cazul, în găsirea mamelonului. Iniţial se vor mulge câteva picături, separat din fiecare mamelon deoarece, acestea, pot fi purtătoare de germeni patogeni. Cu această ocazie se verifică dacă mamela este funcţională pe ambele jumătăţi.

Laptele colostral are o compoziţie chimică net superioară laptelui integral prin conţinutul în: proteină, cazeină, lipide, vitamine şi minerale. În primele ore după fătare, are efect antianemic, antihemoragic, imunologic, laxativ, etc.

De regulă, caprele care au mai fătat unu - doi iezi viguroşi care sug singuri, se trec într-o boxă mare de capre fătate cu iezi. Obligatoriu caprele care fată trei iezi, tineretul care fată prima dată şi caprele rele mame vor fi introduse în boxe individuale organizate prin compartimentarea unei boxe mai mari la capătul adăpostului.

Imediat după uscarea iedului, cordonul ombilical se secţionează, la 5-6 cm de abdomen, cu o foarfecă aseptică şi se dezinfectează cu tinctură de iod sau apă oxigenată.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(39)/2006


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Fătarea la capre
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Fătarea la capre
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Momentan nu sunt articole corelate

Zootehnie

Sistem asociativ pentru...
Ludovic Cziszter , 30 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
• Afacere în stil american [ continuare ]
Vacile preferă...
Simona EHMANN , 29 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Atunci când vorbim despre confortul vacilor de lapte, aducem frecvent în discuţie termenul ... [ continuare ]
Ovinele din rasa Romanov...
Ioan Pădeanu , 28 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
Şi În acest an, În perioada 3-6 iunie, la USAMV Timişoara, s-a desfăşurat o expoziţie Zootehnică cu ... [ continuare ]
Digestibilitatea furajelor...
Iacob CRĂCIUN , 26 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Din punct de vedere nutriţional, un furaj este caracterizat de conţinutul său nutritiv în substanţe ... [ continuare ]
Proiectarea structurii...
Ludovic Cziszter , 14 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Într-un chestionar efectuat de revista Ferma, mulţi crescători şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte modul ... [ continuare ]
Managementul echilibrului... Ca de altfel în toate domeniile activităţii zootehnice, succesul performanţei fermelor de creştere şi ... [ continuare ]
Numărul de celule somatice...
Cornelia VINTILĂ , 12 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii
În numărul trecut al revistei noastre am afirmat, cu argumente, că numărul de celule somatice din laptele muls ... [ continuare ]
Când investesc în ferma...
Ludovic Cziszter , 12 Jul 2010 - 13:00, 0 comentarii
Născut şi crescut în Sârbova, judeţul Timiş, Dan Unipan a transformat în realitate, de-a lungul ... [ continuare ]
Hrana caprelor în lactaţie
Sorin Octavian VOIA , 12 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Cerinţele nutriţionale ale caprelor în lactaţie sunt cele mai ridicate cantitativ şi calitativ, faţă de ... [ continuare ]
Am crescut porci într-o...
Ferma , 09 Jul 2010 - 13:00, 0 comentarii
Principalii indici urmăriţi în creşterea porcilor graşi au fost: • ingesta de nutreţ combinat; ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole