Factorii genetici care cresc producţia de lapte

 
 
12345
Zootehnie,12 May 2011 - 14:00,4 comentarii
Berbec ţurcan la Festivalul Oierilor

Pentru oieri, anul 2010 s-a caracterizat prin creşterea deficitului de forţă de muncă, obligând un mare număr de crescători să renunţe la mulsul oilor şi să treacă la înţărcare foarte tardivă (la 4-5 luni) sau autoînţărcarea mieilor (6-7 luni). Această situaţie a condus la scăderea accentuată a producţiei de lapte de oaie, în ţara noastră



Principale ţări producătoare de lapte de oaie din Uniunea Europeană, Italia, Franţa şi mai puţin Grecia, au înregistrat în ultimii patru ani scăderi importante de efective şi totodată ale producţiei totale de lapte de oaie.

Prin urmare, în viitorul apropiat este de aşteptat ca, atât în ţara noastră cât şi în ţările din vestul Europei, preţurile la brânzeturile de oaie să crească semnificativ.

Peste puţin timp, perioada de fătări la oi se încheie. De acum, oile fătate intră în perioada de lactaţie care se împarte în perioada de alăptare a mieilor, foarte scurtă la oile specializate pentru lapte (0-45 zile), şi perioada de muls.

Pe parcursul ultimelor consfătuiri pe care le-am avut cu crescătorii de oi am observat că aceştia folosesc tot mai des expresia ”am oi cu genetică bună”, desigur cu referite la ovinele cu performanţe productive superioare. Se cade ca, în acest context al perioadei de lactaţie a ovinelor şi al discuţiilor despre caracteristicile lor productive, să prezint principalii factori genetici care influenţează producţia totală de lapte la oaie.

 

Rasa

Influenţează în limite foarte largi atât cantitatea, cât şi calitatea laptelui în cadrul aceluiaşi tip fiziologic, chiar dacă animalele au fost întreţinute în condiţii similare.

În funcţie de cantitatea de lapte pe lactaţie, rasele de ovine se clasifică în patru grupe, astfel:

• specializate, cu peste 201 l lapte (Friză, Awassi, Lacaune, Sardă, Oaia britanică de lapte, Chios, Langhe, Mytilene etc.);

• cu producţii bune ce se încadrează între 101 şi 200 l lapte (Cap negru de Teleorman, Ţigaie ameliorată, Ţurcană ameliorată, Merinos de Palas, Biella, Comiso, Vlakiko etc.);

• cu producţii mijlocii între 61 şi 100 l lapte (Merinos de Transilvania, Spancă, Siciliană, Kivircik, Bluefaced Leicester etc.);

• cu producţii mici ce realizează sub 60 l lapte (Karakul, rase derivate din Merinos Australian, unele rase englezeşti de carne etc.).

Calitatea laptelui de oaie exprimată prin componenţii chimici poate prezenta diferenţe, în funcţie de rasă, de cca. 20%.

Astfel, supuse unui experiment, rase de oi apropiate filogenetic, întreţinute în aceleaşi condiţii, au avut un procent de grăsime diferit: Ţurcana brumărie - 6,5% şi rasa Karakul - 8%.
În general, rasele de oi cu producţii mari de lapte prezintă un procent de grăsime mai mic (Friză - 6,3%).


Varietatea

În cadrul unor rase s-au format varietăţi care diferă mult prin cantitatea de lapte realizată pe o lactaţie. La rasa Ţigaie, varietatea Ruginie şi cea Bucălaie dau producţii mai ridicate de lapte decât Ţigaia varietatea albă sau neagră.


Ecotipul

La unele rase şi varietăţi s-au format ecotipuri consolidate genetic cu producţii ridicate de lapte. Rasa Ţurcană varietatea albă ecotipul de Sibiu realizează producţii mult mai mari faţă de ecotipul Ţurcană albă din Apuseni. De asemenea, în cadrul rasei Ţigaie varietatea Bucălaie, ecotipul de Banat şi Ţigaia ruginie ecotipul de Covasna realizează producţii mai ridicate comparativ cu celelalte ecotipuri ale acestor varietăţi.

Unele ecotipuri au grupuri mai mari de oi, denumite populaţii, care se disting prin producţii mai ridicate de lapte.

În zona Caransebeşului s-a format o populaţie distinctă de oi Ţurcane albe cu lână ondulată, denumite local Oi creţe de Caransebeş, mai performante pentru producţia de lapte.

La rasa Ţurcană s-au consolidat încă două populaţii cu producţii mai mari de lapte în zona Văii Jiului, Ţurcana de Jieţ sau Ţurcana brează, cu o brezătură pe faţă, iar în zona Slatina Ţurcana de Brastavăţu cu lână albă dar capul şi gâtul colorat.

Aceste populaţii pot fi punctul de plecare pentru a crea rase româneşti de ovine specializate pentru producţia de lapte.


Individul

Variaţia individuală a producţiei de lapte în turmele neselecţionate de ovine de aceeaşi vârstă, rasă şi întreţinute în aceleaşi condiţii depăşeşte diferenţele medii dintre rase privind producţia de lapte. Astfel, în aceste turme s-au găsit oi cu producţii medii pe lactaţie cuprinse între 25 şi 250 kg, rezultând un raport între aceste producţii de 1/10 - mult mai mare decât în cazul vacilor de lapte (1/4 - 1/5).

Şi în activitatea practică s-a observat că chiar în condiţii bune de întreţinere sunt oi care an de an dau o producţie de lapte foarte scăzută, neputând să-şi crească mielul.

Variabilitatea mare a cantităţii de lapte semnalată mai frecvent la oi are drept cauză neglijarea selecţiei, ca mijloc de ameliorare a acestei însuşiri.

O însemnată variaţie individuală o prezintă şi principalii componenţi ai laptelui, dintre care se detaşează procentul de grăsime. Variabilitatea individuală este rezultatul unui potenţial genetic diferit de la un individ la altul, aceasta fiind o sursă reală de ameliorare prin selecţie (h2 = 0,3) a caracterului respectiv.

În final, apreciez că avem efective de oi performante pentru producţia de lapte, reprezentate prin rasele Cap negru de Teleorman, Ţigaia ruginie de Covasna, Ţurcana Creaţă de Caransebeş, Ţurcana de Jieţ (brează), Ţurcana de Brastavăţu şi altele.


POTENŢIAL GENETIC EXISTĂ

Studii aprofundate au demonstrat că potenţialul lactogen al raselor de ovine din ţara noastră este mai ridicat decât producţia realizată. Prin asigurarea unei furajări în funcţie de starea fiziologică la nivelul necesarului, prin organizarea controlului producţiei de lapte şi optimizarea celorlalţi factori, producţia de lapte, în special la rasele Ţigaie şi Ţurcană, poate creşte foarte mult în turmele neselecţionate.

În acest sens, convingătoare sunt rezultatele obţinute la o fermă de lângă Debrecen (Ungaria), care a importat din România 1000 oi Ţurcane de talie mai mică din zona Munţilor Apuseni şi care, întreţinute în condiţii bune şi furajate la nivelul necesarului, au produs 1-1,2 litri de lapte pe zi şi pe cap de oaie şi circa 150-200 l lapte/lactaţie.


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Factorii genetici care cresc producţia de lapte
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Factorii genetici care cresc producţia de lapte
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

4 ComentariiCOMENTEAZA

anonim, 29-Aug-2011 14:28:19
despre genetica?...
Genetica este stiinta.Aplicarea ei este ameliorare.Doar adevaratii specialisti inteleg aceasta.Dormiti domnilor conducatori caci alti aplica.
anonim, 29-Aug-2011 14:28:08
despre genetica?...
Genetica este stiinta.Aplicarea ei este ameliorare.Doar adevaratii specialisti inteleg aceasta.Dormiti domnilor conducatori caci alti aplica.
anonim, 07-Aug-2011 15:32:20
guvernanti ...trezitiva?...
pacat de asa tara bogata statul nu este an stare sa sustinainstitutiile de cercetare trebue sa faca altii treaba an locul lor.bravo ungariei ca noi nu suntem an stare
anonim, 17-May-2011 15:17:46
bine ca noi nu suntem in stare...
trebue sa faca ungurii selectie ,noi nu suntem in stare avem relief,avem animale dar nu are cine sa se ocupe ....pacat:(:(
 
ADAUGA COMENTARIUL TAU
 
 

Articole corelate

Potenţialul pajiştilor...
Agronomie, 09 Jul 2010 - 14:00,0 comentarii

În cazul pajiştilor montane eficienţa economică are alte conotaţii faţă de terenurile agricole pretabile... [ continuare ]

Factori care influenţează...
Zootehnie, 18 Aug 2010 - 9:00,0 comentarii

Pentru a obţine o cantitate cât mai mare de lapte de la caprele pe care le creştem, este bine să cunoaştem... [ continuare ]

COTA DE LAPTE
Alimentatie, 07 Dec 2010 - 14:00,0 comentarii

Ce este cota de lapte?

[ continuare ]
Genetica olandeză face...
Zootehnie, 05 Jan 2011 - 15:00,1 comentarii

Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.

[ continuare ]
Ferma de Holstein în Cehia
Zootehnie, 06 Jan 2011 - 16:00,0 comentarii

de la management, la rentabilitate

[ continuare ]

Zootehnie

Hrănirea viţelelor cu lapte
Ludovic Cziszter , 15 May 2012 - 14:00,0 comentarii
Atunci când ne hotărâm să utilizăm un plan de alăptare la viţelele sugare din rasele de lapte, ... [ continuare ]
Ureea din lapte şi...
Cornelia VINTILĂ , 14 May 2012 - 14:00,0 comentarii
Nivelul ureei din lapte ne ajută să estimăm indirect cantitatea şi calitatea proteinelor din raţia de hrană a ... [ continuare ]
Urzica, în furajarea...
Lavinia ŞTEF , 14 May 2012 - 14:00,0 comentarii
La sate, urzica este o plantă apreciată din mai multe puncte de vedere. Odată cu venirea primăverii, e culeasă şi ... [ continuare ]
Starea de sănătate şi...
Ioan Ladosi , 14 May 2012 - 14:00,0 comentarii
Răsfoind prin notiţele luate în urma vizitării fermelor acum mai bine de zece ani, am identificat un subiect ... [ continuare ]
Fotoperiodismul - o şansă...
Ioan Pădeanu , 27 Apr 2012 - 16:00,0 comentarii
Anul trecut, spre sfârşitul toamnei, mieii de lapte s-au vândut, în special pe piaţa italiană, ca ... [ continuare ]
Ziua crescătorilor de...
Ferma , 27 Apr 2012 - 14:00,0 comentarii
În ultima zi a lunii martie a avut loc, la Miercurea Ciuc, primul simpozion pe tema creşterii bovinelor de carne ... [ continuare ]
Oieritul are viitor!...
Olivia FIRI , 26 Apr 2012 - 14:00,1 comentarii
În perioada 24-25 martie a.c., Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România ... [ continuare ]
Hrănirea corectă a...
Lavinia ŞTEF , 11 Apr 2012 - 14:00,1 comentarii
M-am hotărât să scriu acest articol în urma unei vizite făcute în ferma unui crescător de vieri de reproducţie ... [ continuare ]
Mioriţa din Carpaţi,...
Nicoleta Dragomir , 11 Apr 2012 - 14:00,1 comentarii
În ziua de 24 februarie a.c., în localitatea braşoveană Moeciu de Jos, Consiliul Director al Federaţiei Oierilor ... [ continuare ]
CNDP 2012, la faza de...
Olivia FIRI , 11 Apr 2012 - 14:00,1 comentarii
Apropiata sesiune de depunere a cererilor pentru CNDP ar putea fi testul de responsabilitate a asociaţiilor ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
CULTURA ANULUI 2012

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Plantaţii de salcie energetică, în practică

Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă



Sistemele GPS pentru agricultură

Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern



Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice




Mai multe Tehnologii Agricole