Factorii care determină viteza de creştere a iezilor

 
 
12345
Zootehnie,11 Jun 2010 - 14:00,0 comentarii
Imediat după fătare, iedul se ridică şi, nesigur pe picioare, clătinându-se, ...

Eficienţa unei ferme de capre este condiţionată, în mod hotărâtor, de realizarea unei viteze de creştere ridicate a iezilor până la înţărcare, cu un consum specific cât mai scăzut.



Aceasta se poate calcula în valoare absolută (Va), exprimată prin sporul mediu zilnic (s.m.z.) sau prin dimensiunile realizate în unitatea de timp (t) şi în valoare relativă (Vr%), care se exprimă în procente, respectiv sporul de masă corporală realizat (M2) raportat la masa corporală la începutul perioadei (M1),


   /apps/ferma/resources/imagini/a2fd8848e663d5ebef8af878639ae8b8_formula.jpg

Coordonarea proceselor fiziologice de creştere şi de dezvoltare în perioada post uterină este dirijată de factori interni sau genetici, care marchează limitele între care pot acţiona factorii externi (tehnologici şi climatici).

 

Viteza de creştere, dirijată de factori genetici

Baza ereditară a iedului controlează sinteza de hormoni şi de enzime prin mecanisme complexe care acţionează la nivel celular, dirijând procesele de creştere (multiplicare celulară) şi de dezvoltare (diferenţiere celulară şi funcţională). Calitatea genetică a animalului şi, deci, nivelul de hormoni şi de enzime diferă în funcţie de rasă, individ, sex, grad de consangvinizare, etc.

• Heritabilitatea randamentului de creştere (moştenirea) a iezilor de la fătare până la înţărcare este scăzută (h2 = 0,16), prognozând un răspuns la selecţie mai mic. Valoarea redusă a heritabilităţii vitezei de creştere este în mare parte consecinţa mascării contribuţiei genetice a acestei caracteristici de către efectul matern (producţia de lapte, sănătatea mamei, grija faţă de ied).

• Rasa influenţează în limite foarte largi randamentul de creştere al iezilor. Rasele de capre perfecţionate şi specializate pentru producţia de carne (Boer, Kiko etc) realizează o Va aproape dublă (potenţial 400-450 g s.m.z.) comparativ cu rasele tardive (la Carpatină s.m.z. 150-200 g).
Încrucişarea între rase poate contribui la ameliorarea genetică a vitezei de creştere atât prin efectul de aditivitate, cât şi prin efectul heterozis.

• Consangvinizarea (monta repetată între animale înrudite) are un efect negativ asupra vitezei de creştere, reflectat prin greutatea mai mică la naştere a iezilor consangvini, vitalitate scăzută şi spor mediu zilnic mai redus în perioada de până la înţărcare. Aceşti iezi înregistrează un procent de mortalitate ridicat, iar cei care supravieţuiesc rămân taraţi. Riscul unei consangvinizări ridicate apare la crescătorii cu efective mici de capre, care folosesc la montă naturală liberă numai ţapi din prăsilă proprie.

• Individul. Între iezii unei populaţii sau ai unei rase, există indivizi care realizează o viteză de creştere superioară, influenţa acestuia fiind semnificativă.

• Comportamentul individual al iezilor are un rol important. Aceştia, convieţuiesc în grupuri unde se stabilesc relaţii de ierarhizare. Iezii dominanţi sunt vioi şi mai activi, impunând poziţii prioritare asupra frontului de furajare, consumului de furaje şi asupra spaţiului de odihnă. Aceşti iezi realizează, datorită comportamentului lor, sporuri de greutate mai mari în unitatea de timp.

• Sexul are o influenţă mai mică asupra vitezei de creştere. De regulă, iezii cresc mai intens, începând cu greutatea de 8-10 kg, decât ieduţele.


Factorii de mediu extern, cei mai influenţi

• Producţia de lapte a caprei mame are o influenţă dominantă asupra vitezei de creştere a iezilor. Corelaţia dintre cantitatea de lapte a caprei mame şi sporul de creştere în greutate este foarte ridicată (r = +0,7 la +0,9). Aceasta este mai intensă în prima lună de viaţă, perioadă în care iedul consumă numai lapte, în primele două săptămâni, şi foarte puţine furaje, în următoarele două săptămâni.
Astfel, producţia de lapte a caprei se poate exprima prin capacitatea de alăptare ce reprezintă greutatea iedului sugar la o lună (sau altă vârstă).

• Hrănirea iezilor sugari este cel mai influent factor al vitezei de creştere. În primele două săptămâni de viaţă, iezii se hrănesc numai cu lapte, apoi încep să consume, alături de caprele mame, fân şi concentrate sau iarbă, la început în cantităţi mici, până la vârsta de o lună, după care acest consum creşte substanţial dacă fermierul optează pentru furajarea suplimentară.
Cel mai bun randament de creştere a iezilor până la înţărcare se obţine, fără îndoială, prin asocierea alăptării cu furajarea suplimentară, atât la iezii din fătările simple, cât, mai ales, la cei din fătări gemelare.

• Factori climatici ca temperatura şi umiditatea au un efect puternic asupra vitezei de creştere. Scăderea temperaturii în anumite limite nu afectează iezii.
Ameliorarea genetică a vitezei de creştere prin selecţie se bazează pe identificarea şi reţinerea la reproducţie a indivizilor cu eficienţă sporită în sinteza de hormoni şi de enzime, care controlează creşterea şi dezvoltarea, precum şi pe înlăturarea acelor produşi care, din cauza conjuncturii mediului extern sau a comportamentului, dau informaţii false prin sporul mare realizat.

 

ŞTIAŢI CĂ...

• Viteza de creştere este mai intensă până la înţărcarea iedului, apoi se păstrează în platou, în funcţie de rasă, până la vârsta de 4-6 luni, după care se reduce treptat şi, de obicei, se opreşte în faza de adult.

• Pentru a evita consangvinizarea ridicată, este necesar ca crescătorii, anual, să achiziţioneze sau să împrumute ţapi de la fermieri din alte zone.

• Factorii care concură la maximizarea producţiei de lapte într-o turmă de capre cu iezi sunt: sănătatea, nutriţia (în gestaţie şi după fătare), individul, adăparea, vigoarea iezilor, eliminarea stresului, respectarea programului zilnic şi factorii ambientali (suprafaţa de cazare, temperatura, umiditatea relativă, luminozitatea, lipsa condensului şi a curentului de aer).

• Pentru un kg spor în greutate, un ied consumă 60-70 la sută energie şi proteină din lapte, şi numai 30-40 la sută, din fân şi din concentrate.

• În general, în mediu uscat, iezii suportă cu uşurinţă un mediu natural cu temperatură sub 10oC, până la o jumătate de zi, şi o temperatură sub 5oC, dar nu mai mult de o cincime din zi (4-5 ore).
Umiditatea relativă se situează între 70-80 la sută. Scăderea umidităţii sub 70 la sută este suportabilă, până la o jumătate de zi.

• Selecţia pentru sporul în greutate aduce un câştig genetic mai ridicat atunci când se face la ţapi sau în perioada de după înţărcare, când efectul matern încetează. Doar în cazul înţărcării ultraprecoce, care oferă posibilitatea de alăptare artificială a iezilor cu lapte la discreţie pentru fiecare individ în parte, selecţia după viteza de creştere este eficientă.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(69)/2009

 


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Factorii care determină viteza de creştere a iezilor
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Factorii care determină viteza de creştere a iezilor
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Momentan nu sunt articole corelate

Zootehnie

Hrănirea viţelelor cu lapte
Ludovic Cziszter , 15 May 2012 - 14:00,0 comentarii
Atunci când ne hotărâm să utilizăm un plan de alăptare la viţelele sugare din rasele de lapte, ... [ continuare ]
Ureea din lapte şi...
Cornelia VINTILĂ , 14 May 2012 - 14:00,0 comentarii
Nivelul ureei din lapte ne ajută să estimăm indirect cantitatea şi calitatea proteinelor din raţia de hrană a ... [ continuare ]
Urzica, în furajarea...
Lavinia ŞTEF , 14 May 2012 - 14:00,0 comentarii
La sate, urzica este o plantă apreciată din mai multe puncte de vedere. Odată cu venirea primăverii, e culeasă şi ... [ continuare ]
Starea de sănătate şi...
Ioan Ladosi , 14 May 2012 - 14:00,0 comentarii
Răsfoind prin notiţele luate în urma vizitării fermelor acum mai bine de zece ani, am identificat un subiect ... [ continuare ]
Fotoperiodismul - o şansă...
Ioan Pădeanu , 27 Apr 2012 - 16:00,0 comentarii
Anul trecut, spre sfârşitul toamnei, mieii de lapte s-au vândut, în special pe piaţa italiană, ca ... [ continuare ]
Ziua crescătorilor de...
Ferma , 27 Apr 2012 - 14:00,0 comentarii
În ultima zi a lunii martie a avut loc, la Miercurea Ciuc, primul simpozion pe tema creşterii bovinelor de carne ... [ continuare ]
Oieritul are viitor!...
Olivia FIRI , 26 Apr 2012 - 14:00,1 comentarii
În perioada 24-25 martie a.c., Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România ... [ continuare ]
Hrănirea corectă a...
Lavinia ŞTEF , 11 Apr 2012 - 14:00,1 comentarii
M-am hotărât să scriu acest articol în urma unei vizite făcute în ferma unui crescător de vieri de reproducţie ... [ continuare ]
Mioriţa din Carpaţi,...
Nicoleta Dragomir , 11 Apr 2012 - 14:00,1 comentarii
În ziua de 24 februarie a.c., în localitatea braşoveană Moeciu de Jos, Consiliul Director al Federaţiei Oierilor ... [ continuare ]
CNDP 2012, la faza de...
Olivia FIRI , 11 Apr 2012 - 14:00,1 comentarii
Apropiata sesiune de depunere a cererilor pentru CNDP ar putea fi testul de responsabilitate a asociaţiilor ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
CULTURA ANULUI 2012

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Plantaţii de salcie energetică, în practică

Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă



Sistemele GPS pentru agricultură

Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern



Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice




Mai multe Tehnologii Agricole