Cât ne costă să creştem viţele de reproducţie?
Dacă în anul 2000, o junincă din rasa Holstein, aflată în luna a şaptea de gestaţie, costa în jur de 1200 USD, în aprilie 2006 preţul de vânzare a unei juninci de calitate medie era de 1500 USD. În ianuarie 2007 preţul unei juninci de calitate medie a fost cuprins între 1550 şi 1675 USD, iar a unei juninci de calitate superioară s-a situat între 2125 şi 2375 USD. În luna iulie 2007 preţul de vânzare a unei juninci a depăşit 2000 USD, iar la sfârşitul anului 2007, costul unui astfel de animal a ajuns la 2150 USD, iar o junincă de foarte bună calitate poate ajunge la 2525 USD.
Nici în Europa, preţul de vânzare pe piaţa liberă a unei juninci din rasele de lapte sau mixte (Holstein-Friză, Brună sau Simmental) nu este mai mic. În noiembrie 2007, s-au vândut în Marea Britanie viţele din rasa Holstein-Friză cu preţuri cuprinse între 1900 şi 2700 GBP, iar cele cu pedigree foarte bun au ajuns chiar la 3000 GBP. În Germania şi Austria, o junincă din rasa Schwarzbunte, Rotbunte sau Fleckvieh ajunge la 1700 EUR sau chiar mai mult, dacă are un pedigree bun.
Costul de producere a unei juninci
Comparativ cu aceste preţuri de vânzare pe piaţa liberă, costul de producere a unei juninci este diferit. El poate să fie mai mare sau mai mic. În general, un fermier bun îşi produce animalele pentru înlocuirea mătcii, cu un preţ mai mic decât preţul de piaţă al junincilor. În continuare, voi încerca să definesc, citând un studiu publicat în SUA în anul 2005 (J. Karszes, NRAES-175, 2005), elementele de cheltuieli care influenţează costul producerii unei viţele până la fătare.
Studiul s-a efectuat pe un număr de opt ferme de vaci de lapte din statul New York, SUA. Costul de producere a junincilor nu a fost unul mediu, deoarece fermelor studiate au fost, ca mărime, peste media din SUA, şi utilizează programe profesioniste de creştere a tineretului femel de înlocuire. Profilul fermelor studiate este prezentat în tabelul 1.
Se observă că investiţia totală în creşterea unei viţele până la fătare este 1580 USD, care reprezintă toate cheltuielile de creştere, inclusiv valoarea iniţială a viţelei la naştere şi dobânzile plătite pe investiţiile neperformante. Cheltuielile de creştere au ajuns la suma de 1429 USD, iar valoarea iniţială a animalelor a fost, în medie, de 151 USD.
În tabelul 2 sunt redate elementele de cheltuieli cu creşterea viţelelor. Din acest tabel se constată că cele mai mari cheltuieli sunt ocazionate de furaje - 49%, cu o medie de 1,03 USD pe zi, urmate de forţa de muncă - 17%, cu 0,37 USD pe zi, apoi amortizarea investiţiilor - 7% şi posesia adăposturilor - 5%.
Cheltuielile pe zi, pe animal
Costul mediu de creştere pe cap de animal pe zi a fost de 2,10 USD, exceptând valoarea iniţială a viţelului.
Schimbările categoriei de furaje administrate, precum şi a necesarului de forţă de muncă pe parcursul creşterii viţelelor, a determinat diferenţe semnificative ale cheltuielilor zilnice în raport cu categoria de vârstă, astfel:
• în perioada de alăptare peste 4 USD;
• de la înţărcare la însămânţarea fecundă 1,75 USD;
• de la însămânţare până cu două săptămâni înainte de fătare 2,02 USD;
• înainte de fătare 2,81 USD.
Cheltuieli pe kilogramul de spor
Costul de realizare a unui kilogram spor pe perioada de creştere a viţelelor de reproducţie a fost, în medie, de 2,60 USD, cu limite medii cuprinse între 2,16 şi 3,26 USD. Cheltuielile s-au calculat pornind de la un spor mediu zilnic de 800 g, cu variaţii de la 765 g la 825 g. Acest cost s-a format din următoarele:
• 1,28 USD pentru furaje, cu limite între 1,17 şi 1,41 USD;
• 0,46 USD pentru forţa de muncă;
• 0,86 USD pentru celelalte cheltuieli.
Dacă analizăm costul unui kilogram spor pe categoriile de creştere, atunci se pot observa următoarele:
• înainte de înţărcare 4,43 USD/kg;
• de la înţărcare la însămânţare 1,85-2,00 USD;
• de la însămânţare la fătare 2,75-2,85 USD.
Furajele şi forţa de muncă au avut, de departe, cel mai mare impact asupra costului de producere a unui kilogram spor, cu o proporţie de 67% din totalul cheltuielilor. Cheltuielile cu forţa de muncă au fost de 1,65 USD/kg spor în timpul fazei de alăptare şi au scăzut la mai puţin de 0,33 USD, după înţărcare.
Cheltuielile pe stadii de creştere
Perioada de creştere a viţelelor de reproducţie a fost împărţită în patru etape, şi anume: de la naştere la înţărcare, de la înţărcare la pubertate, de la pubertate la însămânţare şi de la însămânţare la fătare. Cheltuielile aferente fiecărei perioade sunt redate în tabelul 3.
Se constată, din tabelul 3, o mare diferenţă între proporţia costurilor şi proporţia creşterii realizate din greutatea la sfârşitul perioadei de creştere. De exemplu, în prima etapă, deşi se realizează numai 8% din masa corporală totală, se cheltuiesc 14%, iar în perioada următoare creşterea devine mai eficientă, cheltuindu-se doar 29% din totalul cheltuielilor pentru o creştere de 38% din masa corporală finală. În etapa a treia, cele două proporţii sunt relativ egale, pentru ca, în etapa a patra, cheltuielile să depăşească din nou, cu mult, viteza de creştere.
Merită efortul să creştem viţelele de reproducţie?
Aceasta este întrebarea pe care trebuie să şi-o adreseze fiecare crescător, ca urmare a analizei eficienţei economice a programului de creştere a viţelelor de reproducţie.
În urma analizei, poate opta pentru creşterea lor în fermă sau contractarea către un crescător profesionist de viţele.
Pentru această decizie, fermierul trebuie să caute răspuns la următoarele întrebări:
• Care este preţul ca să furajezi viţelele cu furajele cele mai ieftine din fermă?
• Cât costă să cultivi toate furajele, atât pentru vacile de lapte cât şi pentru viţelele de reproducţie?
• Cât te costă să gestionezi în mod corespunzător gunoiul? Ai echipamente şi teren suficient pentru a realiza acest lucru?
• Există alte costuri care pot afecta negativ cheltuielile fermei, dacă viţelele de reproducţie sunt crescute în fermă? De exemplu, dacă cresc cheltuielile în mod semnificativ atunci când viţelele sunt crescute în adăposturi proaste.
Determinarea costurilor cu programul de creştere a viţelelor de reproducţie reprezintă primul pas, dar esenţial, în analizarea eficienţei creşterii acestora în fermă.
Tabelul 1.
Profilul celor 6 ferme din New York studiate (medii)
| Numărul de viţele | 975 |
| Vârsta la prima fătare, luni | 22,5 |
| Masa corporală la fătare, kg | 590 |
| Spor mediu zilnic, g | 800 |
| Număr de viţele/oră muncă | 41 |
| Număr de viţele neînţărcate/oră muncă | 9 |
| Număr de viţele înţărcate/oră muncă | 66 |
| Investiţie totală, USD | 1580 |
| Cost/muncitor, USD | 34482 |
Tabelul 2.
Costul total pentru a creşte o viţea
| Specificatii | Media (USD) | Procent (%) | Limite medii (USD) minim / maxim |
| Furaje, total | 700 | 49 | 660 / 714 |
| • Produse în fermă | 477 | - | 438 / 565 |
| • Cumpărate | 223 | - | 149 / 301 |
| Munca | 248 | 17 | 133 / 391 |
| Aşternutul | 62 | 4 | 29 / 99 |
| Cheltuieli sanitar-veterinare | 46 | 3 | 28 / 68 |
| Cheltuieli cu însămânţarea | 41 | 3 | 30 /55 |
| Transport | 5 | 0 | 0 / 5 |
| Asigurări | 1 | 0 | 0 / 4 |
| Utilizarea echipamentelor | 19 | 1 | 11 / 22 |
| Posesia echipamentelor | 22 | 2 | 11 / 28 |
| Utilizarea adăposturilor | 21 | 1 | 8 / 43 |
| Posesia adăposturilor | 77 | 5 | 53 / 123 |
| Utilizarea platformelor de gunoi | 0 | 0 | 0 / 1 |
| Posesia platformelor de gunoi | 4 | 0 | 0 / 6 |
| Împrăştierea gunoiului | 49 | 3 | 21 /74 |
| Servicii profesionale şi taxe | 2 | 0 | 0 / 3 |
| Cheltuieli ocazionate de neperformanţă | 32 | 2 | 12 / 45 |
| Amortizare pe investiţii | 100 | 7 | 88 / 113 |
| Total | 1429 | - | 1215 / 1646 |
Tabelul 3.
Cheltuielile cu viţelele de reproducţie pe etape de creştere
| Specificaţii / Etapa de creştere | Naştere-90 kg | 90-320 kg | 320-385 kg | 385 kg-fătare |
| Pe kilogram spor | ||||
| Furaje, USD | 1,437 | 0,928 | 1,102 | 1,713 |
| Forţă de muncă, USD | 1,448 | 0,335 | 0,370 | 0,386 |
| Alte costuri, USD | 1,104 | 0,525 | 0,811 | 1,056 |
| Total, USD | 3,989 | 1,788 | 2,283 | 3,155 |
| Pe animal | ||||
| Furaje, USD | 71,75 | 210,75 | 75,05 | 343,13 |
| Forţă de muncă, USD | 72,31 | 75,93 | 25,27 | 78,23 |
| Alte costuri, USD | 55,16 | 119,22 | 55,19 | 227,23 |
| Total, USD | 199,22 | 405,91 | 155,51 | 648,59 |
| % din costul total | 14 | 29 | 11 | 46 |
| % din creşterea totală | 8 | 38 | 12 | 35 |
5 ComentariiCOMENTEAZA
buna ziua daca mas apuca sa crec vaci,as avea unde sa vad laptele cam 500 litri pe zi unde las vinde casa imi scot bani sa sa am un castig.
buna ziua.ma numesc Cristian si as vrea sa incep o afacere cu vazi de lapte si vitei la ingrasat.cat ar trebui sa incestesc pt a incepe cu 20 de capete pt inceput? cristian_lefter13@yahoo.com.va multumesc.
straini vin si cresc vaci in RO cu succes noi stim sa crestem cu idei vechi si cu specialisti vechi dar nu punem mina.ce destepti suntem.
CINE MAI CRESTE IN ROMANIA VACI DE LAPTE,PENTRU CE?
de ce se realizeaza studii in alta parte,eu,noi traim in romania???
Articole corelate
Momentan nu sunt articole corelateZootehnie
Atunci când ne hotărâm să utilizăm un plan de alăptare la viţelele sugare din rasele de lapte, ... [ continuare ]
Nivelul ureei din lapte ne ajută să estimăm indirect cantitatea şi calitatea proteinelor din raţia de hrană a ... [ continuare ]
La sate, urzica este o plantă apreciată din mai multe puncte de vedere. Odată cu venirea primăverii, e culeasă şi ... [ continuare ]
Răsfoind prin notiţele luate în urma vizitării fermelor acum mai bine de zece ani, am identificat un subiect ... [ continuare ]
Anul trecut, spre sfârşitul toamnei, mieii de lapte s-au vândut, în special pe piaţa italiană, ca ... [ continuare ]
În ultima zi a lunii martie a avut loc, la Miercurea Ciuc, primul simpozion pe tema creşterii bovinelor de carne ... [ continuare ]
În perioada 24-25 martie a.c., Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România ... [ continuare ]
M-am hotărât să scriu acest articol în urma unei vizite făcute în ferma unui crescător de vieri de reproducţie ... [ continuare ]
În ziua de 24 februarie a.c., în localitatea braşoveană Moeciu de Jos, Consiliul Director al Federaţiei Oierilor ... [ continuare ]
Apropiata sesiune de depunere a cererilor pentru CNDP ar putea fi testul de responsabilitate a asociaţiilor ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Roirea naturală necontrolată provoacă mari pierderi productive în stupine
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Ameliorarea producţiei de lapte în turma de capre
- Tractorul Lamborghini, un bun cunoscător al cailor putere
- Păşunea şi păşunatul raţional (I)
- Ministrul Agriculturii a primit „derogare” pentru a soluţiona revendicările protestatarilor
- Tăierile de formare la pomii fructiferi cultivaţi în sistem intensiv
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Bunăstarea taurinelor din rasa Alb-albastră belgiană
Cele mai comentate azi
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Prima microfermă de găini ouătoare „free range”
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum

Flori de primăvară