Capra, de la “vaca săracului”, la “brânza bogatului”
Caprine
Dinamica dezvoltării sectorului caprin în România
În România, creşterea caprinelor este o activitate tradiţională, deoarece ţara noastră dispune de suprafeţe însemnate de pajişti naturale situate între mare şi munte, care se pot valorifica eficient numai prin creşterea acestei specii.
La noi, creşterea caprinelor aparţine în totalitate sectorului privat şi se face separat sau în comun cu oile. Sectorul caprin suferă de lipsa unui program organizat de creştere şi de ameliorare.
Pe lângă valorificarea resurselor furajere din zonele colinare greu accesibile, rusticitatea şi adaptabilitatea raselor existente, produsele tradiţionale preponderent ecologice şi faptul că participă la menţinerea ecosistemelor, creşterea caprinelor are şi minusuri: lipsa raselor specializate pentru producţia de carne sau de lapte, experienţă şi tehnologii necorespunzătoare în sectorul creşterii intensive, gradul ridicat de dispersie a efectivelor, organizare deficitară a marketingului.
În plus, „fermierii sunt nemulţumiţi de preţul mic la care se valorifică toate producţiile, de regulă de 5-6 ori mai mic decât în ţările din Europa”, potrivit Stelei Zamfirescu.
• Evoluţia efectivelor. După anii 90, populaţia de caprine a scăzut considerabil, astfel încât după anul 2001 a ajuns la 538 mii capete, după care numărul acestora a crescut, în contextul scăderii cu 27 la sută a efectivului total al UE. Ulterior, s-a înregistrat o evoluţie ascendentă, astfel că, la sfârşitul anului trecut, numărul total a fost de 1.400.000 capete, din care 1.100.850 capre de reproducţie.
În prezent, aproximativ 90% din populaţia caprinelor este reprezentată de rasa Carpatină, 8% - rasa Alba de Banat, iar 2% sunt metişii rezultaţi în urma încrucişării cu rase ameliorate.
Datorită condiţiilor geografice şi de floră din România, 64% din populaţia caprinelor se întâlnesc în bazinul Dunării, 29% în regiunea Transilvaniei, iar 16% sunt localizate în N-E României. Judeţele cu cele mai multe capete sunt Olt, Dolj şi Constanţa.
Sistemele de creştere caprină în România
Acestea se încadrează în cerinţele tehnologiilor de creştere tradiţională şi într-o foarte mică măsură în sistemele de creştere semiintensivă, sistemul tradiţional fiind justificat prin suprafaţa mare de pajişti şi de fâneţe, care reprezintă 30 la sută din suprafaţa arabilă a României.
În prezent, există un număr mare de exploataţii care deţin între 3 şi 10 caprine, aproximativ 75% din numărul total al fermelor, restul exploataţiilor se situează peste acest număr.
Caprirom, împreună cu Organizaţia FAO-CIHEAM, a analizat situaţia sistemelor de producţie din România şi a efectuat o evaluare ştiinţifică privind capacitatea de producţie şi de ameliorare a sistemelor de creştere a caprinelor, aplicând metoda de anchetă FAO-CIHEAM.
Datele au fost colectate în anii 2005 şi 2006, pe un eşantion de 21 de crescătorii de caprine înscrise în Caprirom. Concluziile evaluării sunt următoarele:
- majoritatea crescătoriilor sunt bazate pe vânzarea laptelui şi foarte puţine pe procesarea brânzeturilor;
- suprafaţa furajeră utilizată cel mai des este păşunea, iar cea mai importantă forţă de muncă în cadrul acestor crescătorii de caprine este reprezentată de membrii de familie;
- analiza indicatorilor tehnico-economici a relevat o instabilitate a preţului laptelui în funcţie de regiunea geografică, acesta fiind mai scăzut în zonele cu densitate mai mare de capre (S-E României).
Destinaţia producţiilor caprine în România
Potrivit lui Cristinel Şonea, prezent la Conferinţa anuală a „Caprirom”, desfăşurată în luna iunie 2009, în calitate de director general al Direcţiei Zootehnie din cadrul MAPDR, în anul 2008, valoarea exporturilor de carne şi produse lactate de ovine/caprine a fost de 200 milioane euro, reprezentând aproximativ 30 la sută din exportul realizat de întreagul sector agricol.
Accesul pe piaţă, inclusiv pe cea comunitară, depinde în principal de competitivitatea produselor şi de cerinţele consumatorilor.
Producţia principală a crescătoriilor caprine din România este de lapte, care se procesează direct în fermă sau se livrează procesatorilor industriali. În ceea ce priveşte producţia de carne, aceasta este valorificată în proporţie foarte mare în propiile ferme sau pe pieţele regionale, cu ocazia Paştelui. Foarte puţini iezi se vând la export. Ţapii şi vătuii de reproducţie se vând, de regulă, altor crescători.
Informaţiile ne-au fost furnizate de ANCC Caprirom.
ANALIZA INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI
Alimentaţia animalelor se asigură prin păşunat din mai până în octombrie-noiembrie, perioada de stabulaţie este de maxim cinci luni, iar furajul principal este fânul, care reprezintă 58-65 la sută din cheltuieli, urmat de concentrate, cu 37%, şi de minerale, cu 5% din ponderea cheltuielilor.
Conform rezultatelor studiului FAO-CIHEAM, cheltuielile operaţioanle sunt în raport direct cu veniturile din vânzarea de produse.
• Anul 2006 - valorificare bună a laptelui şi a cărnii.
Vânzare lapte: 60% din venitul total (66,70 euro/capră);
Vânzare tineret - 20,55% (18,19 euro/capră);
Vânzare de animale reforme - 12% (11,02 euro/capră);
Vânzările de reproducători - scăzute: 2% (3,77 euro/capră).
• Anul 2007- valorificare bună a laptelui
Preţul laptelui variază în funcţie de crescătorie şi de zona în care este plasată, situându-se, în medie, între 0,25 şi 0,28 euro.
Autoconsumul este scăzut şi reprezintă în medie 7,28-8,32 euro/capră.
• Concluzie: S-au constatat diferenţe la indicatorii tehnico-economici şi tehnici din cauza instabilităţii preţurilor şi a lipsei pieţelor organizate de valorificare a producţiilor. Preţurile de valorificare a laptelui şi de achiziţie a furajelor diferă de la o zonă la alta, în cele cu densitate mare de capete acestea sunt mici.
A consemnat Olivia FIRI
2 Comentarii COMENTEAZA
unde pot gasi capre de angora si la ce pret .
este adevarat ce s-a afirmat aici; dar ce se face? nik!!! iezii sunt vanduti dupa Pashti pe mai nimik, iar laptela si branza...din pacate baietii astia ce ne conduc nu dau doi bani pe noi si pe caprele noastre (poate le baga Vladescu si pe fetele mele cornute la forfetar... )
Articole corelate
Colectivul de specialişti şi colaboratori actuali ai revistei Ferma
[ continuare ]
Performanţele individuale ale animalelor depind atât de cantitatea de nutrienţi pe care îi ingeră, cât şi de...
[ continuare ]
Exemplare valoroase, dar slab productiveÎntr-un material realizat de... [ continuare ]
Sindromul cu tulburări de reproducţie şi respiratorii la suine (PRSS) este o boală infectocontagioasă de natură... [ continuare ]
Zootehnie
Întrucât în sondajul făcut de revista Ferma la sfârşitul anului trecut unul din subiectele ... [ continuare ]
În anul 1955 a fost înfiinţat la Beclean un depozit de armăsari sub denumirea "Ferma de Elită de ... [ continuare ]
Datorită diversităţii de hibrizi de carne care sunt la momentul actual pe piaţa românească, ne simţim ... [ continuare ]
Iedul nou născut va fi supravegheat doar în primele 2-3 ore după fătare când el trebuie să se ridice ... [ continuare ]
Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a ... [ continuare ]
Un factor important, pentru producerea cantitativă şi calitativă a laptelui şi care este la îndemâna ... [ continuare ]
Rasa Ţurcană, cu toate varietăţile ei, a ţinut capul de afiş la expoziţiile de ovine organizate de oierii ... [ continuare ]
Fertilitatea vacilor, exprimată prin rata de gestaţie, s-a diminuat în aceeaşi proporţie în care ... [ continuare ]
Atenţie la temperatură, la lumină şi la ventilaţie în fermele de porci! Aceste trei elemente sunt ignorate ... [ continuare ]
Cele mai citite azi
- Trifoiul alb (Trifolium repens)
- Asiguraţi un climat corespunzător în adăposturile de păsări!
- Asolamentul poate fi o soluţie eficientă de… criză
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Calitatea şi mărimea fructelor, controlate prin rărire
- Cum putem prepara păstrăvul?
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Acvacultura, soluţie pentru reabilitarea serelor
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
Cele mai comentate azi
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Herghelia Beclean, casa Lipiţanului negru
- Noroc cu subvenţia pe calitate!
- Supermarket-urile “atacă” fermierii la ei acasă
Abonare Newsletter
Poza zilei
Ghiocei in ploaieForum Agroinfo.ro
- Lactate, cheag si forme pentru branzeturi (18/3/2010 16:1:40)
- Deficiente hrana gaini (18/3/2010 11:7:30)
- Emotii cu primii pui (18/3/2010 10:51:18)
- afacere cu tractoare! (18/3/2010 6:52:49)
- PREZENTARE MEMBRI (17/3/2010 23:30:0)
- TRANSPORT UTILAJE (17/3/2010 17:59:45)
- boli la porci (17/3/2010 8:56:34)
- tigaie sarbeasca (16/3/2010 20:21:8)
- plantare vie (16/3/2010 8:29:5)
- Bovine de carne (15/3/2010 20:44:21)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Trifoiul alb (Trifolium repens)
Trifoiul alb are răspândire foarte largã in toate arealele ecologice din tara noastră.
SECARA – Secale cereale L.
Secara este a doua cereală panificabilă după grâu şi se cultivă în zonele mai puţin favorabile pentru cultura grâului: soluri acide sau nisipoase, climă rece şi umedă.
TRITICALE – Triticosecale Witt.
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului său ridicat de producţie atât de boabe, cât şi de biomasă şi al multiplelor sale utilizări.
SORGUL – Sorghum bicolor (L.) Moench
Sorgul, având origine tropicală (Africa), se cultivă mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat continental, mai ales sorgul furajer.
Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
În programarea reproducerii într-o crescătorie de iepuri de casă, este necesar să posedăm câteva cunoştinţe elementare privind particularităţile reproducerii acestei specii.
Abatorizarea iepurilor de casă
În paralel cu dezvoltarea cuniculiculturii (creşterii iepurilor de casă) este necesar să se investească şi în construirea de abatoare pentru tăierea şi prelucrarea iepurilor de casă. În aceste abatoare trebuie să existe un flux de tăiere şi de prelucrare în sistem conveierizat, în condiţii de igienă desăvârşită şi sub control sanitar-veterinar strict.
Rapiţa furajeră
Rapiţa furajerã de toamnã se foloseşte foarte devreme în furajarea animalelor (din a 2-a jumãtate a lunii aprilie) şi ocupã un rol important în conveierul verde.
Mai multe Tehnologii Agricole