Capra, de la “vaca săracului”, la “brânza bogatului” (II)
Caprine în expoziţie
În ediţia anterioară am făcut o trecere în revistă a principalelor caracterisitici ale activităţii de creştere a caprinelor în România, privind evoluţia efectivelor, sistemele de creştere, indicatorii tehnico-economici, destinaţia producţiilor etc.
De această dată vom face o scurtă prezentare a acestui sector la nivel mondial, punând accentul pe producţiile obţinute din exploatarea caprinelor, precum şi pe valorificarea acestora.
Activitatea de creştere a caprinelor, la nivel mondial, are drept scop producerea de carne, de lapte şi de păr/lână sau piele, acestea din urmă fiind mai puţin valorificate.
„Prin producţiile lor, caprinele asigură importante cantităţi de lapte şi de carne, recunoscute ca fiind produse dietetice, cu conţinut mic de colesterol, dar şi cu proprietăţi miraculoase în tratarea şi ameliorarea unor afecţiuni.
Interesul economic sporit acordat caprinelor este determinat de capacitatea lor lactogenă, de 8-20 de ori mai mare decât propria lor greutate corporală, faţă de numai 6-7 ori la vacile Holstein, spre exemplu”, spune Stela Zamfirescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Crescatorilor de Capre (ANCC) „Caprirom”, în cartea sa „Noutăţi în creşterea caprinelor” (Ex Ponto, Constanţa 2009).
În lume se cresc peste 700 milioane de capre, exploatate pentru producţia de lapte şi de carne, cu preponderenţă în ţările în curs de dezvoltare din Asia şi din Africa. China deţine un sfert din şeptelul mondial de caprine, cu peste 200 milioane de capete.
Pe plan european există 18 milioane de capre, iar creşterea caprinelor este orientată cu prioritate spre producţia de lapte şi spre obţinerea diferitelor sortimente de brânzeturi. Europa deţine doar 2% din şeptelul mondial, dar 20,5% din producţia mondială de lapte şi 3% din cea de carne.
Franţa ocupă un loc fruntaş, deţinând şeptelul cel mai ameliorat din lume, iar 20% din producţia mondială de lapte de capră se realizează tot aici, mai mult de 90% din laptele de capră fiind vândut sub formă de brânză.
„Francezii spun că, deşi capra este considerată vaca săracului, brânza de capră este a bogatului”, potrivit Stelei Zamfirescu. În centrul şi în vestul Franţei se cresc aproximativ 50% din totalul caprelor de lapte din această ţară.
Nevoia de organizare a relaţiei producţie-consum
• Industria caprelor de lapte depinde de competiţia producţiei de lapte de la capră, de la oaie şi chiar de la bivoliţă. Producţia caprelor de lapte are o piaţă specificată (lapte dietetic, proaspăt sau convertit în brânză). La nivel mondial, India este cel mai important producător de lapte de capră, dar consumul se înregistrează cu preponderenţă la nivel local.
În ţările dezvoltate, doar 5% din laptele total de capră este comercializat, producţia fiind în majoritate destinată autoconsumului sau comercializată între sate, în lipsa organizării unui sector de producţie controlat, cum se întâmplă cu laptele de vacă.
Prin urmare, se simte nevoia unei organizări a pieţei laptelui pentru consum urban: să se comercializeze brânzeturi la preţuri ridicate pentru consumatorii urbani, prin organizarea relaţiei dintre consum şi producţie.
• Producţia cărnii de capră. Pe plan mondial, carnea se consumă local şi se comercializează în pieţele locale sau regioale. Consumul cărnii de capră este redus în prezent, însă există oportunităţi pentru creşterea acestuia datorită imaginii ecologice a cărnii, a calităţii dietetice, sau criza de hrană. China deţine 30% din producţia mondială de carne, fiind urmată de India, de Nigeria şi de Iran.
• Producţia de fibre. Părul de capră se prelucrează pentru obţinerea a două tipuri de produse: Mohairul, produs de capra Angora şi firele de Caşmir, produse de caprele cu aceeaşi denumire, iar 50 la sută dintre acestea se produc în Africa de Sud, restul în Texas, Turcia, Argentina, Australia, Noua Zeelandă şi în unele ţări europene.
Producţia mondială de fibre a scăzut de la 25 mii tone, la 12 mii, în ultimii cinci ani, iar preţul a ajuns de la 6 euro/kg, la 15 euro/kg.
• În concluzie: nivelul de organizare în sectorul creşterii caprelor depinde de standardele de viaţă ale consumatorilor pe orice piaţă, ţinând cont şi de direcţionarea alimentaţiei din ce în ce mai mult spre produse agroalimentare cu valoare nutriţională şi biologică superioară.
Informaţiile ne-au fost furnizate de ANCC Caprirom.
Galerie de imagini
Articole corelate
Exemplare valoroase, dar slab productiveÎntr-un material realizat de... [ continuare ]
În faţa avalanşei de importuri, brevetarea produselor tradiţionale reprezintă o soluţie pentru producătorii...
[ continuare ]
Dinamica dezvoltării sectorului caprin în România
În România,... [ continuare ]
Zootehnie
Atunci când vorbim despre confortul vacilor de lapte, aducem frecvent în discuţie termenul ...
[ continuare ]
Şi În acest an, În perioada 3-6 iunie, la USAMV Timişoara, s-a desfăşurat o expoziţie Zootehnică cu ...
[ continuare ]
Din punct de vedere nutriţional, un furaj este caracterizat de conţinutul său nutritiv în substanţe ...
[ continuare ]
Într-un chestionar efectuat de revista Ferma, mulţi crescători şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte modul ...
[ continuare ]
Ca de altfel în toate domeniile activităţii zootehnice, succesul performanţei fermelor de creştere şi ...
[ continuare ]
În numărul trecut al revistei noastre am afirmat, cu argumente, că numărul de celule somatice din laptele muls ...
[ continuare ]
Născut şi crescut în Sârbova, judeţul Timiş, Dan Unipan a transformat în realitate, de-a lungul ...
[ continuare ]
Cerinţele nutriţionale ale caprelor în lactaţie sunt cele mai ridicate cantitativ şi calitativ, faţă de ...
[ continuare ]
Principalii indici urmăriţi în creşterea porcilor graşi au fost:
• ingesta de nutreţ combinat; ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- SECARA – Secale cereale L.
- Trei plante furajere, un amestec unic
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
- Rase performante de iepuri: Californian
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Actualul colectiv Ferma
- Rapiţa furajeră
- Biomasă, bioenergie, biocombustibili
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Petale galbene de Floarea SoareluiForum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole