Când asociaţiile au un cuvânt de spus...

 
 
1 2 3 4 5
Zootehnie, 12 Mar 2010 - 13:00, 0 comentarii
Interviu cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Crescătorilor ...

Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Crescătorilor de Taurine din Austria (ZAR)



 

N.D.: Vizita dumneavoastră vine într-un moment important şi delicat în acelaşi timp pentru agricultura românească. Integrarea la structurile UE se apropie. Care credeţi că sunt şansele noastre?

A.W.: Mă aflu pentru prima dată în România şi am venit aici cu o misiune concretă. Întrucât între România şi Austria există, de mai multe decenii, proiecte de colaborare în domeniul agriculturii şi în special în sectorul zootehnic, sarcina mea este de a evalua derularea acestor proiecte şi modalitatea în care ele vor putea fi sprijinite în continuare, cu concursul Ministerului Agriculturii din Austria şi prin intermediul Asociaţiei centrale a crescătorilor de taurine. Am fost pozitiv surprins de România în general şi de sectorul de creştere a taurinelor, în special.

Şi asta într-o singură zi. M-a impresionat mai ales dorinţa crescătorilor de a face ceva. Iar Austria îi poate ajuta pentru a se adapta mai uşor la cerinţele comunităţii europene. La întoarcerea mea în ţară, voi prezenta un raport ministrului austriac al agriculturii, după care mai mult ca sigur domnia sa îl va contacta pe omologul român, pentru a stabili concret coordonatele colaborării.

În ceea ce mă priveşte, putem acorda, prin intermediul asociaţiei pe care o conduc, un sprijin real fermierilor români, pentru ca aceştia să îşi poată apăra şi reprezenta interesele în Uniunea Europeană.

 

 N.D.: Care este structura şi rolul asociaţiei?

A.W.: ZAR-ul este organizaţia centrală a asociaţiilor crescătorilor de taurine din Austria, care sunt în număr de 18, specializate pe rase de taurine - Bălţată, Brună, Pinzgau, Holstein, Sură, rase de carne - şi care, la rândul lor, au ca membre asociaţiile de crescători din diferite regiuni.

ZAR-ul colaborează pe filieră ştiinţifică, economică şi administrativă cu structuri ale statului - Universităţile cu profil agricol, Camera economică, Ministerul Agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului şi Ministerul sănătăţii şi familiei.

Rolul principal al asociaţiei centrale este reprezentarea intereselor crescătorilor membri atât pe plan naţional, în faţa ministerului şi al camerei agricole cât şi internaţional, facilitându-le participarea la 27 de târguri şi expoziţii de profil unde, în fond, reprezintă Austria.

De asemenea, ZAR-ul deţine toate informaţiile legate de creşterea animalelor, oferă consultanţă de specialitate direct în fermă, procesează datele legate de evidenţa efectivelor, de controlul oficial al producţiei de lapte, evaluează şi implementează programele de ameliorare pe rase.

În plus, de la nivelul asociaţiei centrale, se coordonează întreaga activitate de însămânţări artificiale.

Toate acestea se reîntorc în ferme sub forma unui flux de informaţii, care sunt esenţiale pentru managementul exploataţiilor respective.

Pentru a-i ajuta pe membri să obţină venituri mai mari din creşterea animalelor, noi organizăm şi sprijin în desfacere, prin sistemul halelor de licitaţie pentru taurine, iniţiate şi coordonate de asociaţii.

N.D.: Cum se acordă subvenţiile pentru creşterea taurinelor? Este apartenenţa la o asociaţie de profil o condiţie obligatorie pentru acordarea sprijinului din partea statului?

A.W.: Subvenţiile care se acordă pentru activitatea de creştere a taurinelor vin de la Ministerul Agriculturii direct la ZAR, noi le distribuim apoi spre asociaţiile specializate pe rase, de unde pleacă apoi spre asociaţiile afiliate acestora.

Asociaţia centrală a crescătorilor de taurine din Austria este finanţată în proporţie de 50% de la bugetul de stat, restul reprezentând cotizaţia de membru, care ajung de la asociaţiile locale şi regionale la asociaţiile specializate şi după aceea la noi. De aici, o parte din bani folosesc aceeaşi rută pentru a ajunge la specialiştii asociaţiei care oferă consultanţă direct în fermă.

Există subvenţii care sunt condiţionate de apartenenţa ca membru într-o asociaţie, cum ar fi subvenţiile la export, subvenţiile acordate pentru juninci de reproducţie şi prima pentru fermă, care este cofinanţată de comunitatea europeană. Plăţile compensatorii nu sunt condiţionate de calitatea de membru al unei asociaţii.

Dar ne străduim să oferim servicii cât mai atractive şi diversificate, aşa că peste 50% din crescătorii de taurine din Austria sunt membri ai structurilor coordonate de ZAR.

N.D.: În ce măsură şi la ce nivel se poate implica ZAR-ul în luarea deciziilor care privesc sectorul de creştere a taurinelor? 

A.W.: Calitatea de membru al unei asociaţii se obţine în mod voluntar. Dar avantajele sunt evidente. Gândiţi-vă doar la faptul că un rol foarte important îl are asociaţia în discuţiile cu legislativul. Când se elaborează o lege, aceasta se discută între membri, când există proiecte de lege reprezentanţii fermierilor sunt invitaţi sa le dezbată şi să vină cu propuneri care le protejează interesele.

Avem un cuvânt greu de spus mai ales când se discută aspecte legislative legate de norme sanitar-veterinare, atunci când se elaborează condiţiile cadru pentru acordarea subvenţiilor sau programe de ameliorare pe rasă. Fiecare rasă de taurine exploatată în Austria beneficiază de un astfel de program de ameliorare, finanţat de stat şi coordonat de asociaţie.

În Austria există în prezent tendinţa de retragere a statului inclusiv din structurile agricole. De aceea, crescătorii de taurine trebuie să devină mai conştienţi de rolul lor pe piaţă, să ofere calitate, siguranţă şi continuitate, pentru că, în fond, ei stau la baza întregului sistem asociativ. Ei sunt veriga puternică.

În nici o ţară din lume viaţa nu este uşoară pentru crescătorul de taurine. Fiecare are anumite obstacole de trectut. La fel se întâmplă şi cu crescătorul român. Eu sunt convins că aveţi o şansă reală pe piaţa europeană, chiar dacă a mai rămas foarte puţin timp până la integrare.

Nu este nevoie neapărat de soluţii radicale, însă este necesar ca dumneavoastră, crescătorii români de taurine, să vă uniţi în asociaţii pentru a vă putea apăra interesele.

Austria, prin Asociaţia Centrală a Crescătorilor de Taurine, vă asigură de întreg sprijinul ei!

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(39)/2006 

 


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Când asociaţiile au un cuvânt de spus...
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Când asociaţiile au un cuvânt de spus...
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Momentan nu sunt articole corelate

Zootehnie

Sistem asociativ pentru...
Ludovic Cziszter , 30 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
• Afacere în stil american [ continuare ]
Vacile preferă...
Simona EHMANN , 29 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Atunci când vorbim despre confortul vacilor de lapte, aducem frecvent în discuţie termenul ... [ continuare ]
Ovinele din rasa Romanov...
Ioan Pădeanu , 28 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
Şi În acest an, În perioada 3-6 iunie, la USAMV Timişoara, s-a desfăşurat o expoziţie Zootehnică cu ... [ continuare ]
Digestibilitatea furajelor...
Iacob CRĂCIUN , 26 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Din punct de vedere nutriţional, un furaj este caracterizat de conţinutul său nutritiv în substanţe ... [ continuare ]
Proiectarea structurii...
Ludovic Cziszter , 14 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Într-un chestionar efectuat de revista Ferma, mulţi crescători şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte modul ... [ continuare ]
Managementul echilibrului... Ca de altfel în toate domeniile activităţii zootehnice, succesul performanţei fermelor de creştere şi ... [ continuare ]
Numărul de celule somatice...
Cornelia VINTILĂ , 12 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii
În numărul trecut al revistei noastre am afirmat, cu argumente, că numărul de celule somatice din laptele muls ... [ continuare ]
Când investesc în ferma...
Ludovic Cziszter , 12 Jul 2010 - 13:00, 0 comentarii
Născut şi crescut în Sârbova, judeţul Timiş, Dan Unipan a transformat în realitate, de-a lungul ... [ continuare ]
Hrana caprelor în lactaţie
Sorin Octavian VOIA , 12 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Cerinţele nutriţionale ale caprelor în lactaţie sunt cele mai ridicate cantitativ şi calitativ, faţă de ... [ continuare ]
Am crescut porci într-o...
Ferma , 09 Jul 2010 - 13:00, 0 comentarii
Principalii indici urmăriţi în creşterea porcilor graşi au fost: • ingesta de nutreţ combinat; ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole