”Blondele”, la păşunat pe dealurile Moraviei

Ferma familiei Chroust din pitoreasca localitate cehă Jimramovské Pavlovice, a fost de la bun început axată pe creşterea bovinelor pentru carne, mai exact a vacilor din rasa Blonde d'Aquitaine. Ferma a fost înfiinţată în 1991 de părinţi şi îi are proprietari în prezent pe fiul acestora, Jan şi soţia lui.

În 1991, după Revoluţia de Catifea din Cehoslovacia, agricultura se găsea într-o situaţie similară celei din România postdecembristă. Soţii Chroust, şi ei membri ai unei cooperative de producţie, care nu mai era rentabilă la vremea respectivă, aşa că au venit cu un proiect de reorganizare, care însă a fost respins.

Atunci au decis să se privatizeze. Au scos pământul din cooperativă - 40 de hectare, mai ales păşune, din care 10 hectare pădure - şi s-au gândit cu ce să plece la drum. Aflându-se într-o zonă deluroasă, dificilă ca relief, situată la peste 500 de metri deasupra nivelului mării şi improprie pentru producţia de lapte, au decis să încerce cu vaca de carne.

Au curăţat păşunea şi au semănat iarbă, întrucât flora spontană nu era de calitate bună, după care s-au documentat şi au decis: vor cumpăra câteva exemplare de rasă pură Blonde d'Aquitaine.

De ce această rasă?

“Blondele, cum ne place nouă să le spunem, se pretează foarte bine la zona noastră şi au un potenţial extraordinar. În plus, avem rude în Franţa şi ne-a fost mai uşor să le aducem de-acolo. Sunt frumoase, bune mame şi nu au probleme cu fătările”, spune Jan Chroust.

Deşi iniţial aveau bani pentru zece juninci gestante, birocraţia şi monopolul din acea perioadă i-au încurcat serios pe fermierii cehi. A durat un an toată tevatura cu actele, timp în care preţul blondelor a crescut de trei ori. În final, nu au mai avut bani decât pentru şase viţele de 18 luni fiecare.

În prezent însă efectivul numără 35 de vaci, rasă pură, toate aflate în evidenţa naţională ca mame de taur, plus tineretul. Toate au atestat de origine şi primesc subvenţie de la stat.

Vindem genetică, nu carne!

Fermierii cehi, în majoritatea lor, nu cresc vaci de carne pentru sacrificare, ci pentru reproducţie. Nu vând carne, ci genetică - tauri în rasă pură, juninci gestante şi embrioni. Tocmai de aceea nici montele nu se fac natural (în turmă, pe păşune este doar tineret mascul printre vaci) ci se însămânţează artificial, cu material seminal adus preponderent din Franţa şi suplimentar din Danemarca şi Spania.

„Ne jucăm cu genetica. Pentru noi e simplu. Toţi membrii familiei suntem zootehnişti, de la bunici, la părinţi şi până la noi, copiii. Ne gândim, pentru viitor, să facem şi hibridări în vederea sacrificării, dar asta presupune extra cheltuieli, extra angajaţi şi mai mult teren. În prezent avem 70 de hectare de păşune, de pe care ne asigurăm şi fânul pentru iernarea vacilor.

Şi deocamdată ne e bine aşa. Preţul pentru o viţea de un an, rasă pură, cu toate documentele aferente vânzării, certificat de origine şi testul ADN, este de aproximativ 1200 de euro. E rentabilă şi vânzarea tăuraşilor pentru reproducţie dar cel mai rentabil e să vinzi juninci gestante, pentru că aşa poţi dovedi valoarea unui animal. Nu avem probleme să găsim clienţi. Am vândut în Cehia, în Slovacia, chiar şi în Cipru au ajuns embrioni din ferma noastră”, explică fermierul ceh.

Iarbă, fân, apă şi multă mişcare

Acesta ar fi, să-i spunem, furajul unic pentru „blondele” din ferma familiei Chroust. Vacile ies la păşune de cum se topeşte zăpada, în martie, şi revin în adăpostul de iernare în noiembrie, după prima zăpadă. La păşune au în permanenţă apă proaspătă şi blocuri de sare şi de minerale.

Viţeii stau lângă mamele lor, pe păşune, până la vârsta de 210 zile, când au deja 290 de kilograme. În această perioadă, tineretul primeşte un kilogram de concentrate/cap/zi, pentru a se evita stresul de înţărcare.

Un vacă ajunge la maturitate la peste 1200 de kilograme greutate. Vorbim de un spor mediu zilnic foarte bun, de 1400 de grame şi chiar 2000 de grame în condiţii de furajare intensivă. Dar nu acesta este scopul fermei, ci, aşa cum am menţionat anterior, obţinerea de genetică superioară în rasă pură. Tocmai de aceea nu li se administrează vacilor concentrate.

Prima însămânţare se face la vârsta de 24 de luni şi durata de exploatare este de 6-7 fătări/vacă. Am observat că majoritatea vacilor sunt fără coarne. Fermierul mi-a explicat că aceasta este o trăsătură genetică din ce în ce mai exploatată la rasele de bovine pentru carne, mai ales că e şi o preferinţă a majorităţii clienţilor.

În fermă lucrează un singur angajat, pe lângă membrii familiei. Ajutorul e necesar mai ales în în adăpost. Deşi în zonă iernile sunt grele, vacile din rasa Blonde d'Aquitaine nu suferă de frig. Au însă nevoie de aşternut uscat şi un adăpost bine ventilat. Gunoiul este scos din grajd de două ori pe an dar aşternutul este schimbat săptămânal. Paiele le cumpără dar fânul şi-l produc în regie proprie.

Fără probleme la fătări

Vacile nu au probleme cu fătările, datorită furajării. „Cu două luni înainte de fătare, administrăm vacilor doar paie şi apă. Preferăm să slăbească puţin, decât să pierdem vaca”, spune tânărul fermier. Doar zece la sută dintre vacile gestante au nevoie de asistenţă la fătare şi nu că ar fi probleme foarte mari. Dar fiind vorba de o fermă de mici dimensiuni, cu un nucleu foarte valoros, nu-şi permit nici o mortalitate.

În 2010, până în momentul vizitei noastre în Cehia (luna septembrie) s-au înregistrat în fermă 23 de fătări, dintre care de trei ori s-au născut gemeni şi a fost nevoie de asistenţă la o singură naştere, la o primipară.

În concluzie, nu sunt probleme cu „blondele”. Vaci docile, mame foarte bune, genetică superioară şi valorificarea excelentă a păşunilor, în special în zonele de deal şi montane - toate acestea le recomandă pentru crescătorii interesaţi. Nu degeaba, dintre rasele de carne exploatate în Cehia, Blonde d'Aquitaine ocupă un loc între primele cinci preferinţe ale fermierilor, alături de Charolaise, Simmental, Limousine şi Aberdeen Angus.

În Cehia sunt înregistrate şi aflate în control 120 de mii de vaci din rase de carne. Vorbim de rasă pură şi animale destinate exclusiv reproducţiei. În ceea ce priveşte hibridările, majoritatea fermierilor cehi optează pentru încrucişările dintre vacile Holstein şi rasa de carne Blue Blanch Belgique.

Peste 90 la sută din producţia de carne de vită se exportă. La fel şi genetica obţinută de la rasele de carne exploatate în Cehia (material seminal, juninci gestante, embrioni şi tăuraşi pentru reproducţie).
În evidenţele naţionale sunt înscrise 850 de vaci mame din rasa Blonde d'Aquitaine.

Mulţumiri şi pe această cale companiei Fides Agro, care ne-a facilitat vizita în fermele din republica Cehă.