Biotehnologiile agricole şi soia modificată genetic

Cel mai bun indicator care ar putea să soluţioneze aceste controverse este faptul că fermierul care a început să cultive soiuri de plante modificate genetic şi a văzut că profitul obţinut din astfel de culturi este net superior celui obţinut din culturi de plante convenţionale, nu mai vrea să dea înapoi şi doreşte să continue cultivarea plantelor modificate genetic.

Un mare producător român de soia afirma că „dacă într-o zi guvernul va interzice culturile OMG (organisme modificate genetic), pentru mine va fi un dezastru”. Culturile de soia modificată genetic (soia biotech) tolerantă la erbicide sunt prezente în România din 1999 şi au dus la dublarea atât a producţiei cât şi a profitului cultivatorului de soia. Astfel de culturi se pot trata cu erbicide care distrug în totalitate buruienile (Roundup spre exemplu), fără să fie afectate plantele de soia biotech, în timp ce soia convenţională n-ar rezista la astfel de erbicide.

Un mare cultivator de soia din sudul ţării afirmă că obţinea producţii de soia convenţională de cca. 1600 - 1800 kg/ha, iar cu soia biotech obţine producţii în jur de 3000 - 3700 kg/ha. Într-un studiu asupra agriculturii din România, cercetătorul Graham Brookes, raporta în 2003 că „în România profitul fermierilor şi productivitatea din agricultură sunt foarte scăzute.

Suprafeţe semnificative de teren arabil au fost abandonate, iar principalul mod de combatere a buruienilor este plivitul şi săpatul. Ca rezultat, buruienile s-au extins, devenind principala problemă a cultivatorilor, inclusiv a producătorilor de soia”.

Soia biotech rezistentă la erbicide a oferit fermierilor soluţia optimă pentru a scăpa de buruieni. Mai mult, unii fermieri au primit cu până la 10% mai mulţi bani pe soia modificată genetic pentru că are mai puţine impurităţi decât soia convenţională care mai conţine şi seminţe de buruieni.

Chiar dacă sămânţa de soia biotech este cu până la 15% mai scumpă decât sămânţa de soia convenţională, profitul obţinut din astfel de culturi face ca preţul seminţei să merite efortul. În 2003, 50 – 60 % din totalul culturilor de soia din România au fost ocupate de soia modificată genetic. Aceste suprafeţe ar fi fost şi mai mari, dacă era sămânţă disponibilă.

Mai mult, România se află pe locul 9 în lume în ceea ce priveşte suprafeţele cultivate cu plante modificate genetic. Aceste culturi ajută România să revină în fruntea ţărilor producătoare de soia, după declinul din ultimii ani. Dacă la începutul anilor 90 se cultiva soia pe cca. 190 000 ha, în ultimii 2 ani aceste suprafeţe au scăzut la mai puţin de jumătate (75000).

Chiar şi aşa, România este pe locul 4 în rândul producătorilor de soia din Europa, după Italia, Serbia şi Franţa. Acelaşi cercetător menţionat anterior arată care sunt efectele adoptării de către fermierii români a noii tehnologii de cultivare de soia modificată genetic:

• Producţii mai mari în medie cu 31 % la soia modificată genetic faţă de soia convenţională, în primul rând datorită unui control mai bun al buruienilor.

• Venituri cu 184% mai mari la fermierii medii sau mici ( până la 500 ha) şi cu 127% mai mari la fermierii mari (peste 500 ha). Aceasta sa traduce într-un plus de 200 Euro/ha la fermierii mici şi de 191Euro/ha la fermierii mari.

• Prezenţa buruienilor în culturile următoare (în special porumb) a fost foarte scăzută, ceea ce duce la reducerea aplicării erbicidelor.

• La nivel naţional, producţia de soia a crescut cu o valoarea situată între 29000 şi 33500 tone.

• Încasări cuprinse între 54,39 milioane şi 62,4 milioane Euro. Acest lucru este foarte important pentru o ţară ca România, unde 9,4 milioane din 22,4 milioane de oameni lucrează în agricultură, pescuit şi domeniu forestier, sau mai bine zis 43 % din populaţia activă trăieşte din agricultură, şi tot de aici provine 11,4 % din PIB.

Acceptarea culturilor de soia biotech şi a cartofului rezistent la gândacul de Colorado în 1999 de către România a fost o hotărâre bine luată şi care a dus la creşterea producţiilor în agricultură. Chiar dacă porumbul Bt (porumb modificat genetic care conţine gene de la o bacterie, Bacillus thuringiensis, şi care are capacitatea de a lupta el însuşi împotriva insectelor dăunătoare) nu este acceptat de legislaţia Românească, sperăm că va fi acceptat în viitorul apropiat.

Există fermieri în România care cultivă astfel de porumb modificat genetic, dar vând toată recolta în alte ţări. Aceştia s-au convins de calităţile acestei plante modificate genetic şi continuă cultivarea ei. Sunt sigur că astfel de culturi vor ajuta România sa redevină un producător agricol de prim rang în lume.

Post Scriptum: Uleiul de soia este folosit ca materie primă pentru producţia de carburant biodiesel. În SUA, statul Missouri, se construieşte o fabrică de biodiesel cu o capacitate de producţie anuală de 30 milioane de galoane (peste 110 milioane litri). Iată o posibilă piaţă de desfacere inepuizabilă pentru soia românească.

Articol publicat în revista Ferma nr. 4(36)/2005