Animalele sunt în stare să transforme furajele în produse animaliere

 
 
1 2 3 4 5
Zootehnie, 11 Mar 2010 - 14:00, 0 comentarii
Vaci pe câmp

Animalele consumă furaje. Ele sunt desfăcute în substanţe mai simple în stomac şi intestin printr-un proces destul de complex, numit digestie. Proteinele din furaje sunt desfăcute în aminoacizi, grăsimile în acizi graşi şi glicerol (glicerină) iar zaharurile complexe (amidonul, celuloza, hemiceluloza, pectinele) sunt desfăcute în zaharuri simple numite oze. Toate la un loc se numesc nutriente.



Sub această formă aminoacizii, acizii graşi şi glucidele (zaharurile) simple sunt absorbite prin mucoasa intestinului, direct în sânge. Pe această cale ele sunt duse, mai întâi, în ficat unde celulele acestuia încep procesul de reorganizare a substanţelor simple, în altele mai complexe cu molecule mai mari.

 

Cum se desfăşoară un astfel de proces?

Este nevoie de ajutorul „maşinăriei genetice” din celule. Ea este în stare să lege între ei aminoacizii sosiţi în celulele ficatului şi să formeze proteinele proprii ale individului. Sub această formă ele sunt eliberate din ficat în circuitul sangvin, ajungând în celulele care compun ţesuturile şi organele.

O parte din glucidele simple sunt legate între ele, în celulele ficatului, formând glicogenul. El se depozitează în ficat şi între fibrele musculare. O parte dintre acizii graşi şi glicerolul (care nu se leagă între ei să formeze grăsimi imediat după ce au fost absorbiţi în limfă şi în sânge) sunt aduşi în celulele grase (lipocite), unde se leagă unul de celălalt formând grăsimile. Glicogenul şi grăsimile, se pot transforma unul în celălalt. Ambele substanţe devin, însă, sursa principală de energie pentru a asigura activitatea de facere şi desfacere a substanţelor din celule (metabolismul celular).

Toate nutrientele absorbite în sânge din intestin participă în acest fel la formarea în organism de substanţe şi structuri noi. Acestea, în ultima analiză, participă desfăşurarea procesului de creştere şi dezvoltare, în sinteza laptelui, în producţia de carne, şi de ouă, în reproducere şi în apărarea organismului de intruşi.

Acum putem să spunem că activitatea de digestie a furajelor şi cea de absorbţie a nutrienţilor, activitatea de reconstrucţie a substanţelor complexe din celule, precum şi activitatea de facere de subsatnţe noi şi de desfacere (metabolismul) a acestora, în molecule mai mici, este condusă şi înfăptuită de către „maşinăria” genetică pe care o posedă animalul respectiv.

Cantitatea de materie primă pe care o sintetizează „de novo” celulele organismului şi care intră în compoziţia cărnii, laptelui, ouălor şi fibrelor (lână, păr) pe care o poate realiza un animal, depinde de alcătuirea genomului fiecărui individ.

Exprimat altfel, se poate afirma că puterea de transformare a furajelor de către animale în produse animaliere este caracteristică fiecărui individ. Ea este în mod sigur, determinată de calitatea genelor pe care acesta le posedă precum şi de combinaţia acestora în toate formele de genotipuri.

Pentru a fi eficiente, animalele trebuie să fie performante

Dacă animalele domestice pot să transforme furajele în lapte, carne, ouă, atunci ele pot să fie considerate mijloace de producţie pe care fermierul le foloseşte pentru a obţine marfă pentru vânzare.

Iar o vacă este, de exemplu, cu atât mai productivă şi deci cu atât mai profitabilă, cu cât ea va produce lapte şi carne în cantităţi mai mari, de calitate superioară, în 24 de ore sau într-un ciclu de producţie.
Vaca, oaia, porcul sau pasărea domestică devin şi mai rentabile dacă vor realiza un kg de produs dintr-o cantitate cât mai mică de furaje (materie primă). Cantitatea de furaj pe care un animal îl poate transforma într-un litru de lapte sau într-un kg de carne sau ouă se numeşte consum specific.

Cu cât consumul specific de furaje, pe unitatea de produs animal este mai mic, cu atât animalul va fi mai productiv şi mai profitabil. Dacă furajele care compun o raţie echilibrată în principii nutritive sunt obţinute în fermă, la costuri joase şi au digestibilitate crescută, atunci productivitatea sau eficienţa productivă a animalelor care le consumă şi le transformă în produse animale, va fi şi mai rentabilă.

 

Genele, genotipurile şi performanţa animalelor

Fermierul este interesat să aibă în fermă animale cât mai performante, a căror celule ce intră în componenţa ţesuturilor şi a organelor să fie capabile să sintetizeze substanţe noi, în cantitate mare pe unitatea de timp, şi la costuri cât mai joase. Cum procesul de metabolism, care are loc în celule, este condus şi controlat de către gene, prin intermediul produselor lor de sinteză - proteinele, ajungem la concluzia că numai calitatea genelor care stau la baza dezvoltării caracterelor de producţie, combinaţia şi mai ales interacţiunile care se stabilesc între ele, determină productivitatea şi performanţa indivizilor.

Pentru ca fermierul să facă mai rentabilă activitatea lui de producere de lapte, carne şi ouă, prin creşterea calităţii produselor destinate vânzării, are nevoie de metode şi mijloace, cu ajutorul cărora să poată afla şi mai ales să poată „măsura” calitatea genelor care stau la baza dezvoltării unui caracter luat în considerare.

În prezent se cunosc câteva metode clasice cu ajutorul cărora fermierul poate estima valoarea genelor şi a genotipurilor pe care le posedă animalele. Acestea sunt informaţiile pe care le obţin prin propria performanţă.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(39)/2006


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Animalele sunt în stare să transforme furajele în produse animaliere
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Animalele sunt în stare să transforme furajele în produse animaliere
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Momentan nu sunt articole corelate

Zootehnie

Sistem asociativ pentru...
Ludovic Cziszter , 30 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
• Afacere în stil american [ continuare ]
Vacile preferă...
Simona EHMANN , 29 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Atunci când vorbim despre confortul vacilor de lapte, aducem frecvent în discuţie termenul ... [ continuare ]
Ovinele din rasa Romanov...
Ioan Pădeanu , 28 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
Şi În acest an, În perioada 3-6 iunie, la USAMV Timişoara, s-a desfăşurat o expoziţie Zootehnică cu ... [ continuare ]
Digestibilitatea furajelor...
Iacob CRĂCIUN , 26 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Din punct de vedere nutriţional, un furaj este caracterizat de conţinutul său nutritiv în substanţe ... [ continuare ]
Proiectarea structurii...
Ludovic Cziszter , 14 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Într-un chestionar efectuat de revista Ferma, mulţi crescători şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte modul ... [ continuare ]
Managementul echilibrului... Ca de altfel în toate domeniile activităţii zootehnice, succesul performanţei fermelor de creştere şi ... [ continuare ]
Numărul de celule somatice...
Cornelia VINTILĂ , 12 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii
În numărul trecut al revistei noastre am afirmat, cu argumente, că numărul de celule somatice din laptele muls ... [ continuare ]
Când investesc în ferma...
Ludovic Cziszter , 12 Jul 2010 - 13:00, 0 comentarii
Născut şi crescut în Sârbova, judeţul Timiş, Dan Unipan a transformat în realitate, de-a lungul ... [ continuare ]
Hrana caprelor în lactaţie
Sorin Octavian VOIA , 12 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Cerinţele nutriţionale ale caprelor în lactaţie sunt cele mai ridicate cantitativ şi calitativ, faţă de ... [ continuare ]
Am crescut porci într-o...
Ferma , 09 Jul 2010 - 13:00, 0 comentarii
Principalii indici urmăriţi în creşterea porcilor graşi au fost: • ingesta de nutreţ combinat; ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole