Fătarea la capre

Înainte de începerea şi pe tot parcursul fătărilor, în adăpost se pune un strat gros de paie curate. O dată pe săptămână se recomandă ca aşternutul să se prăfuiască cu var nestins, peste care se aşează un strat gros de paie. Caprele sunt rezistente la temperaturi scăzute şi mediu uscat şi mai sensibile la curenţi de aer umezi şi reci. În perioada fătărilor caprele sunt în condiţie de confort termic la o temperatură de 10 până la 12ºC. Pentru iezii fătaţi şi zvântaţi temperatura de confort termic este însă mai mare, de la 15 la 17ºC.

Pentru menţinerea unui microclimat optim în creşă sunt utilizate lămpi cu infraroşii, îndeosebi în primele trei săptămâni de viaţă, având în vedere faptul că marea majoritate a fătărilor au loc în sezoanele reci.

Urmărirea caprelor gestante

Acestea vor fi supravegheate mai atent începând cu 140-a zi de gestaţie atât pe timpul zilei cât şi al nopţii (din 3 în 3 ore). Când ele sunt gata de fătare vor deveni agitate şi nervoase, iar pe flancuri cât şi de o parte şi de alta a cozii apar nişte adâncituri. Scurgeri vaginale pot avea loc cu câteva zile înainte de fătare şi au o culoare gălbuie - opacă. Chiar înainte de fătare lichidul are consistenţa gelatinei.

Iedul poate fi simţit (pipăit) în partea dreaptă a abdomenului, motiv pentru care, consultarea acestuia de cel puţin 2 ori/zi este o practică bună, în evaluarea momentului fătării, dacă efectivele de femele controlate sunt mici.

Atât timp cât fătul se simte la palpare nu se va naşte în următoarele 12 ore. Odată cu angajarea pe tractul de expulzare „umflătura” din partea dreaptă se va mai relaxa şi abdomenul nu va mai fi aşa de tensionat. Mişcarea primului făt va mai determina schimbarea înclinării crupei care va avea o poziţie mai orizontală. Din acest stadiu, naşterea unuia sau mai multor iezi se va produce în câteva ore, însă, nu se poate stabili cu precizie şi trebuie să fim pregătiţi în orice moment.

O parte din crescători se ghidează după volumul ugerului sau ridicarea şi tensionarea acestuia deşi nu este un semn care apare întotdeauna. La unele capre acest lucru se întâmplă după fătare, iar la altele secreţia laptelui poate să înceapă cu mult înaintea fătării. Dacă ugerul devine însă prea tensionat, este necesar să mulgem capra chiar înainte de fătare pentru a preveni inflamaţiile.

Un alt semn care poate fi luat în considerare îl constituie relaxarea ligamentului care face legătura între baza cozii şi unghiul exterior al ischiilor. Acesta se va verifica mai devreme pentru a putea şti ce consistenţă are la pipăit în mod normal. Când se pare că a dispărut, fătarea va avea loc în 12 ore.

Fătarea

Fătările reprezintă o activitate în care fermierul este constrâns să aibă o prezenţă activă şi prelungită pentru a înlătura pierderile de mortalitate. Dacă fătarea decurge în mod normal, este suficientă „curăţirea” iezilor de mucusul care poate obtura nasul şi gura, urmată de uscarea lor prin frecare cu un mănunchi de paie curate pentru a evita îmbolnăvirea.

Apoi se lasă cu capra mamă pentru ai linge, stabilindu-se, în acest mod, o strânsă legătură între ei. Iezii care manifestă dificultăţi în respiraţie, chiar şi după degajarea căilor respiratorii, se vor ţine de membrele posterioare cu capul în jos determinând irigarea sangvină mai accentuată a capului.

La tineretul femel, dar şi la unele capre adulte care fată iezi dezvoltaţi (4-5 kg), fătarea decurge greu şi produşii de concepţie pot intra în comă. În acest caz, pentru salvarea lor se recomandă, în primul rând, respiraţia artificială prin apăsarea uşoară şi ritmică timp de 2-3 minute a picioarelor din faţă pe cutia toracică. Apoi se buşumează uşor şi dacă îşi revin, se „apleacă” imediat să sugă.

După fătare, se v-a urmări expulzarea placentei. Dacă trec câteva ore fără ca aceasta să fie eliminată, se apelează la un medic veterinar. Nu se intervine pentru a încerca scoaterea ei prin tragere, deoarece pot fi provocate hemoragii. După expulzare, unele femele o mănâncă sub impulsul unui reflex natural pentru a proteja produsul de concepţie de prădătorii care vor fi atraşi de miros. De obicei placenta este luată de către îngrijitor şi este distrusă prin îngropare sau ardere.

Primele ore după fătare

Primele supturi de colostru matern sunt vitale şi trebuie efectuate de către ied în maximum 3-4 ore de la fătare. În acest sens, persoana care asistă trebuie să ajute iedul, dacă este cazul, în găsirea mamelonului. Iniţial se vor mulge câteva picături, separat din fiecare mamelon deoarece, acestea, pot fi purtătoare de germeni patogeni. Cu această ocazie se verifică dacă mamela este funcţională pe ambele jumătăţi.

Laptele colostral are o compoziţie chimică net superioară laptelui integral prin conţinutul în: proteină, cazeină, lipide, vitamine şi minerale. În primele ore după fătare, are efect antianemic, antihemoragic, imunologic, laxativ, etc.

De regulă, caprele care au mai fătat unu - doi iezi viguroşi care sug singuri, se trec într-o boxă mare de capre fătate cu iezi. Obligatoriu caprele care fată trei iezi, tineretul care fată prima dată şi caprele rele mame vor fi introduse în boxe individuale organizate prin compartimentarea unei boxe mai mari la capătul adăpostului.

Imediat după uscarea iedului, cordonul ombilical se secţionează, la 5-6 cm de abdomen, cu o foarfecă aseptică şi se dezinfectează cu tinctură de iod sau apă oxigenată.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(39)/2006