Ţuica noastră, cea de toate-accizele
Micii producători de ţuică, pălincă sau rachiu din fructe vor fi obligaţi, în continuare, la plata accizei pentru alcool, deşi Ministerul Agriculturii a propus Finanţelor eliminarea taxei pentru producţia de până la 400 de litri şi aplicarea unui cote de numai 50% din acciză la cantităţile între 400 şi 1.000 de litri, precum şi simplificarea procedurilor de autorizare a cazanelor.
Codul Fiscal în vigoare de la 1 ianuarie 2007 stabileşte că, pentru cantitatea de maxim 50 de litri de alcool pur destinată consumului propriu al unei gospodării individuale, acciza datorată statului reprezintă 50% din cota standard a accizei aplicată alcoolului etilic, adică 375 de euro pe hectolitru de alcool pur, iar pentru tot ce depăşeşte 50 de litri, acciza datorată este de 750 de euro pe hectolitru.
Noul Cod Fiscal şi normele de aplicare ale acestuia împart producătorii de ţuică în cei care produc pentru consumul propriu, adică “gospodării individuale”, şi cei care produc şi pentru vânzare, aceştia din urmă având obligaţia să se înregistreze ca “antrepozitari fiscali”.
Finanţele fac excese în favoarea producţiei la negru
Că acest sector trebuie reglementat este un lucru acceptabil, reglementarea excesivă pusă în teorie de mai marii Finanţelor din România este, însă, cu totul alt lucru. Cei care au elaborat aceste norme n-au luat, probabil, în considerare, impactul social pe care l-ar putea avea accizarea băuturilor tradiţionale, deoarece în ţara noastră sunt foarte multe zone pomicole unde oamenii trăiesc, în mare parte, din vânzarea ţuicii şi nici că orice măsură de constrângere prea strictă va fi, până la urmă, ineficientă.
Mai mult, excesul de zel al acestor legiuitori n-a ţinut cont nici de faptul că în UE producţia de alcool tradiţional este ori scutită de taxe, ori, culmea, este subvenţionată.
Deşi înregistrarea şi autorizarea micilor producători de ţuică trebuia finalizată, sunt judeţe unde nici un producător tradiţional nu s-a autorizat la administraţia financiară ca antrepozitar fiscal. De teama noilor reguli, proprietarii cazanelor de ţuică sunt tentaţi, mai degrabă, să-şi ascundă alambicurile, ca pe vremuri, sau să renunţe la ele, decât să se conformeze şi să plătească taxele.
Dacă producătorii mai mari au, totuşi, varianta atestării produselor ca fiind tradiţionale, preţul cu care ar trebui să vândă ţuica pentru a-şi recupera toate cheltuielile, inclusiv accizele, este atât de mare încât îndepărtează cumpărătorii.
Mai mult, în condiţiile în care oamenii se tem de lege, dar o parte dintre aceştia nu vor să renunţe la îndeletnicirea lor, e foarte probabil că vor produce şi vor vinde ţuica pe ascuns, că se vor pârî unii pe alţii autorităţilor, a căror indulgenţă va fi cumpărată exact cu obiectul contrabandei, iar statul va pierde bani.
De la pălincă la… sifon
Zoltan Balogh, de 47 de ani, din Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj, a produs pălincă până la începutul acestui an. A cumpărat în 1999 ferma agricolă unde se făcea pe vremuri ţuica de Zalău. Cele cinci cazane de 500 de litri şi butoaiele de stejar pentru cincizeci de mii de litri de pălincă vor rămâne de-acum încolo goale. Legislaţia actuală şi nivelul crescut al accizei l-au determinat să renunţe la producţia de pălincă.
Dacă până acum pălinca se vindea cu 10 lei litrul, noile taxe îl obligă pe producător să crească preţul astfel încât, pentru a obţine un profit de aproximativ 30 la sută, trebuie să vândă litrul de pălincă cu 30 de lei. “Am avut un client din Statele Unite care a vrut să cumpere de la noi o sută de mii de litri de pălincă, însă a renunţat în momentul când a aflat cât costă cu toate taxele”, ne-a spus Zoltan Balogh. În plus, a continuat acesta, “este plin de controale, începând de la Garda Financiară, Poliţie şi până la
Direcţia Agricolă, iar amenzile sunt de la 50 de milioane în sus şi se găseşte întotdeauna ceva în neregulă.”
Nedumerirea omului este legată de faptul că în timp ce în alte ţări europene micii producători de băuturi tradiţionale sunt sprijiniţi de stat, la noi li se pun beţe în roate şi nu sunt ajutaţi nici să producă, nici să-şi promoveze produsele în străinătate.
“De ce Scoţia vrea ca whiskey-ul scoţian să ajungă peste tot în lume, iar nouă ni se pun taxe peste taxe şi tot felul de condiţii care fac producătorii să renunţe? Pălinca noastră de prune are căutare; am vândut în Germania, Italia, chiar şi Australia, însă cu preţul acesta n-o să se mai cumpere ”, spune Balogh.
Trist, dar adevărat, Zoltan Balogh spune că în condiţiile actuale producţia de pălincă nu mai rentează, iar ca să poată să ofere totuşi ceva de lucru oamenilor care până nu demult munceau la pălincărie, a trecut pe producţia de... sifon.
Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007
2 ComentariiCOMENTEAZA
7mil de romani si suntem denumiti generatia de capsunari , ca nu suntem in stare sa cutam un lider patriot care sa promoveze romania si valorile ei cu adevarat. Ce urmeaza ?? Sa ne trimitem si copii la capsuni?? Eu am strigat GATA , DEAJUNS. ... .Andrei.
vand 30 l rachiu, pret 35/l.relatii la e-meil : niros.ursu@yahoo.com
Articole corelate
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu
prisosinţă numele, "la Cărări", cabana... [ continuare ]
Aho, aho de sărbători,
Dragi iubiţi conducători
Multe noi v-am reproşat
Dar voi tot n-aţi ascultat!
Traditie
În gospodăria ţărănească de subzistenţă porumbul era cea mai îndrăgită cultură, deoarece asigura ... [ continuare ]
Mnerea de prune de Aldeşti, produsă de familia Faur din localitatea arădeană Voivodeni, a devenit al doilea magiun ... [ continuare ]
Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra dumneavoastră şi a celor dragi, multă ... [ continuare ]
Primii bivoli i-am văzut în viaţa mea pe meleagurile natale ale Crişului Repede, în Munţii Apuseni. ... [ continuare ]
În judeţul Suceava şi nu numai sunt creatori populari care valorifică şi menţin vii obiceiurile şi datinile ... [ continuare ]
Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au ... [ continuare ]
Renumită în toată ţara, varza murată "made în Milişăuţi" este mai bună decât orice altă ... [ continuare ]
Ediţia din acest an a „Târgului fermierilor bihoreni - Agro Bihor 2010”, desfăşurat la ... [ continuare ]
Vă promiteam, într-una din ediţiile anterioare ale revistei Ferma, că vă vom împărtăşi câte ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- Cum putem prepara păstrăvul?
- Păstrăvul se poate reproduce şi de două ori pe an!
- Rase performante de iepuri de casă
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Solarii Haygrove Greenhouse
- Doamne, ce vremuri trăim…
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Caracteristici productive ale hibrizilor de găini ouătoare
Cele mai comentate azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- MAZĂREA FURAJERĂ (Pisum arvense)
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(10/2/2012 19:36:56)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum


Tractor în zăpadă