Ţuica noastră, cea de toate-accizele

 
 
12345
Traditie,16 Jun 2010 - 12:00,2 comentarii
Cazan cu ţuică

Micii producători de ţuică, pălincă sau rachiu din fructe vor fi obligaţi, în continuare, la plata accizei pentru alcool, deşi Ministerul Agriculturii a propus Finanţelor eliminarea taxei pentru producţia de până la 400 de litri şi aplicarea unui cote de numai 50% din acciză la cantităţile între 400 şi 1.000 de litri, precum şi simplificarea procedurilor de autorizare a cazanelor.



Codul Fiscal în vigoare de la 1 ianuarie 2007 stabileşte că, pentru cantitatea de maxim 50 de litri de alcool pur destinată consumului propriu al unei gospodării individuale, acciza datorată statului reprezintă 50% din cota standard a accizei aplicată alcoolului etilic, adică 375 de euro pe hectolitru de alcool pur, iar pentru tot ce depăşeşte 50 de litri, acciza datorată este de 750 de euro pe hectolitru.

Noul Cod Fiscal şi normele de aplicare ale acestuia împart producătorii de ţuică în cei care produc pentru consumul propriu, adică “gospodării individuale”, şi cei care produc şi pentru vânzare, aceştia din urmă având obligaţia să se înregistreze ca “antrepozitari fiscali”.

 

Finanţele fac excese în favoarea producţiei la negru

Că acest sector trebuie reglementat este un lucru acceptabil, reglementarea excesivă pusă în teorie de mai marii Finanţelor din România este, însă, cu totul alt lucru. Cei care au elaborat aceste norme n-au luat, probabil, în considerare, impactul social pe care l-ar putea avea accizarea băuturilor tradiţionale, deoarece în ţara noastră sunt foarte multe zone pomicole unde oamenii trăiesc, în mare parte, din vânzarea ţuicii şi nici că orice măsură de constrângere prea strictă va fi, până la urmă, ineficientă.

Mai mult, excesul de zel al acestor legiuitori n-a ţinut cont nici de faptul că în UE producţia de alcool tradiţional este ori scutită de taxe, ori, culmea, este subvenţionată.

Deşi înregistrarea şi autorizarea micilor producători de ţuică trebuia finalizată, sunt judeţe unde nici un producător tradiţional nu s-a autorizat la administraţia financiară ca antrepozitar fiscal. De teama noilor reguli, proprietarii cazanelor de ţuică sunt tentaţi, mai degrabă, să-şi ascundă alambicurile, ca pe vremuri, sau să renunţe la ele, decât să se conformeze şi să plătească taxele.

Dacă producătorii mai mari au, totuşi, varianta atestării produselor ca fiind tradiţionale, preţul cu care ar trebui să vândă ţuica pentru a-şi recupera toate cheltuielile, inclusiv accizele, este atât de mare încât îndepărtează cumpărătorii.

Mai mult, în condiţiile în care oamenii se tem de lege, dar o parte dintre aceştia nu vor să renunţe la îndeletnicirea lor, e foarte probabil că vor produce şi vor vinde ţuica pe ascuns, că se vor pârî unii pe alţii autorităţilor, a căror indulgenţă va fi cumpărată exact cu obiectul contrabandei, iar statul va pierde bani.

 

De la pălincă la… sifon

Zoltan Balogh, de 47 de ani, din Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj, a produs pălincă până la începutul acestui an. A cumpărat în 1999 ferma agricolă unde se făcea pe vremuri ţuica de Zalău. Cele cinci cazane de 500 de litri şi butoaiele de stejar pentru cincizeci de mii de litri de pălincă vor rămâne de-acum încolo goale. Legislaţia actuală şi nivelul crescut al accizei l-au determinat să renunţe la producţia de pălincă.

Dacă până acum pălinca se vindea cu 10 lei litrul, noile taxe îl obligă pe producător să crească preţul astfel încât, pentru a obţine un profit de aproximativ 30 la sută, trebuie să vândă litrul de pălincă cu 30 de lei. “Am avut un client din Statele Unite care a vrut să cumpere de la noi o sută de mii de litri de pălincă, însă a renunţat în momentul când a aflat cât costă cu toate taxele”, ne-a spus Zoltan Balogh. În plus, a continuat acesta, “este plin de controale, începând de la Garda Financiară, Poliţie şi până la

Direcţia Agricolă, iar amenzile sunt de la 50 de milioane în sus şi se găseşte întotdeauna ceva în neregulă.”

Nedumerirea omului este legată de faptul că în timp ce în alte ţări europene micii producători de băuturi tradiţionale sunt sprijiniţi de stat, la noi li se pun beţe în roate şi nu sunt ajutaţi nici să producă, nici să-şi promoveze produsele în străinătate.

“De ce Scoţia vrea ca whiskey-ul scoţian să ajungă peste tot în lume, iar nouă ni se pun taxe peste taxe şi tot felul de condiţii care fac producătorii să renunţe? Pălinca noastră de prune are căutare; am vândut în Germania, Italia, chiar şi Australia, însă cu preţul acesta n-o să se mai cumpere ”, spune Balogh.

Trist, dar adevărat, Zoltan Balogh spune că în condiţiile actuale producţia de pălincă nu mai rentează, iar ca să poată să ofere totuşi ceva de lucru oamenilor care până nu demult munceau la pălincărie, a trecut pe producţia de... sifon.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Ţuica noastră, cea de toate-accizele
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Ţuica noastră, cea de toate-accizele
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

2 ComentariiCOMENTEAZA

anonim, 12-May-2011 17:20:46
de asta am emigrat ...
7mil de romani si suntem denumiti generatia de capsunari , ca nu suntem in stare sa cutam un lider patriot care sa promoveze romania si valorile ei cu adevarat. Ce urmeaza ?? Sa ne trimitem si copii la capsuni?? Eu am strigat GATA , DEAJUNS. ... .Andrei.
anonim, 17-Jun-2010 11:20:17
vand rachiu...
vand 30 l rachiu, pret 35/l.relatii la e-meil : niros.ursu@yahoo.com
 
ADAUGA COMENTARIUL TAU
 
 

Articole corelate

La Cărări, locul în care...
Agroturism, 04 Dec 2008 - 17:00,7 comentarii
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu prisosinţă numele, "la Cărări", cabana... [ continuare ]
Agro-Pluguşorul
Managementul fermei, 16 Dec 2009 - 16:00,0 comentarii

Aho, aho de sărbători,
Dragi iubiţi conducători
Multe noi v-am reproşat
Dar voi tot n-aţi ascultat!

[ continuare ]

Traditie

Amintiri despre... porumb
Teodor Maruşca , 21 Dec 2011 - 14:00,1 comentarii
În gospodăria ţărănească de subzistenţă porumbul era cea mai îndrăgită cultură, deoarece asigura ... [ continuare ]
Mnere şi răcie de prune...
Olivia FIRI , 01 Nov 2011 - 14:00,0 comentarii
Mnerea de prune de Aldeşti, produsă de familia Faur din localitatea arădeană Voivodeni, a devenit al doilea magiun ... [ continuare ]
Simboluri şi tradiţii...
Ferma , 21 Apr 2011 - 16:00,0 comentarii
Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra dumneavoastră şi a celor dragi, multă ... [ continuare ]
Întâmplări cu... bivoliţe
Teodor Maruşca , 16 Mar 2011 - 14:00,1 comentarii
Primii bivoli i-am văzut în viaţa mea pe meleagurile natale ale Crişului Repede, în Munţii Apuseni. ... [ continuare ]
Păpuşile din Bucovina
Cristina SCORŢARIU , 16 Mar 2011 - 14:00,0 comentarii
În judeţul Suceava şi nu numai sunt creatori populari care valorifică şi menţin vii obiceiurile şi datinile ... [ continuare ]
Pomana porcului, la Pecica
Nicoleta Dragomir , 12 Jan 2011 - 16:00,0 comentarii
Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au ... [ continuare ]
Rezoluţie pastorală
Teodor Maruşca , 24 Nov 2010 - 13:00,0 comentarii
pentru gospodărirea şi valorificarea pajiştilor montane [ continuare ]
Secretul verzei murate...
Cristina SCORŢARIU , 26 Oct 2010 - 14:00,3 comentarii
Renumită în toată ţara, varza murată "made în Milişăuţi" este mai bună decât orice altă ... [ continuare ]
Târgul "Agro Bihor 2010"
Olivia FIRI , 18 Oct 2010 - 16:00,0 comentarii
Ediţia din acest an a „Târgului fermierilor bihoreni - Agro Bihor 2010”, desfăşurat la ... [ continuare ]
Plăcinta întinsă de...
Olivia FIRI , 24 Sep 2010 - 16:00,0 comentarii
Vă promiteam, într-una din ediţiile anterioare ale revistei Ferma, că vă vom împărtăşi câte ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Recolta grau 2011

Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?





VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice



Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul

Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali



Fiţi independent energetic!

Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?




Mai multe Tehnologii Agricole