ForumPomana porcului, la Pecica
Asociaţia Propir Kult din Turnu a realizat un crâmpei de peisaj rural în ... Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au participat la concursul de preparat mezeluri din piaţa agroalimentară a oraşului, în cadrul evenimentului sugestiv intitulat „Pomana Porcului”.
Cele zece echipe care au concurat pentru titlul „cel mai bun platou” au fost formate atât din gospodari pecicani, dar şi maghiari, întrucât evenimentul gastronomic organizat în oraşul arădean face parte dintr-un proiect transfrontalier gastronomic pe care primăria Pecica îl derulează în comun cu localitatea Domaszék din Ungaria, situată la 10 km de oraşul Szeged. Adică foarte aproape de graniţa cu România.
Pe parcursul derulării proiectului, care s-a încheiat în această lună, au fost organizate multe festivaluri, în ambele localităţi partenere. Detalii despre acestea ne-a oferit Petru Antal (foto), primarul oraşului Pecica:
„În cadrul proiectului s-au derulat mai multe evenimente, majoritatea cu specific gastronomic, la noi şi în Ungaria, dintre care aş aminti: ziua oraşului Pecica, unde s-au preparat peste două mii de porţii de gulaş într-un ceaun gigant. Apoi, , care s-a desfăşurat în luna august a.c., tot în oraşul nostru, şi care are o tradiţie de peste 40 de ani.
Mai trebuie să amintesc şi despre Cartea de bucate, editată bilingv, tot anul acesta, şi care conţine reţete de mâncăruri tradiţionale din zona noastră şi din Ungaria. Reţetele româneşti le-am cules de la locuitorii din Pecica, persoane mai în vârstă care cunosc foarte bine gastronomia specifică acestei regiuni.
Tot în cadrul proiectului, am organizat câteva festivaluri şi în Domaszék, localitatea partenerilor noştri, care este renumită pentru producţia de verdeţuri - morcov şi pătrunjel, în cinstea cărora se desfăşoară în fiecare an .
Apoi, am sărbătorit ziua comunei Domaszék, când s-a desfăşurat de asemenea un Festival gastronomic în cadrul acestui program. Să nu uităm de , organizată în Ungaria la sfârşitul lunii noiembrie”.
10 concurenţi, 10 câştigători
Revenind la „Pomana porcului”, se cuvine să amintim şi cele zece echipe de meşteri măcelari care s-au întrecut la Pecica în Ajun de Moş Nicolae: Battonyai Tűzoltok, Csanádpalota Őnkormányzat, Danci Company, Domaszék Őnkormányzat, Gladiş Family, Lelik - Meşter Duo, Primăria Oraşului Pecica, Propir Kult Turnu, Rabi Duo, Snaps.
După sacrificarea celor zece porci „puşi la bătaie” (asomarea a fost făcută de DSV Arad, conform normelor UE), fiecare echipă a trecut la curăţarea şi tranşarea animalului, precizia şi viteza de lucru fiind semne că măcelarii prezenţi au experienţă „într-ale porcului”.
Participanţii au avut de făcut 20 de kilograme de cârnaţi, 20 de caltaboşi şi trei kilograme de jumări şi fiecare echipă a contribuit cu 5 kilograme de carne la prepararea gulaşului secuiesc din care au mâncat toţi cei prezenţi în piaţa din Pecica.
Deşi fiecare echipă a preparat bunătăţile după reţeta proprie, membrii juriului au spus că nu sunt diferenţe majore între echipele româneşti şi cele din Ungaria. Şi pentru că toţi concurenţii au avut produse de nota 10, „Pomana porcului” a avut zece câştigători, adică toate echipele. Măcelarii au primit diplome şi câte o sticlă cu vin de Miniş, inscripţionate cu numele şi data evenimentului.
La sfârşit, concurenţii au făcut şi schimb de daruri. Maghiarii au oferit pecicanilor pungi cu renumita boia ungurească şi au primit din partea românilor câte o pită de Pecica.
Galerie de imagini
Articole corelate
Nu e greu să ajungi la Sibiel, la Muzeul Icoanelor pe Sticlă. Dar odată ce-ai ajuns aici, ţi-e greu să pleci, să te... [ continuare ] 
Odată cu primăvara, când iarba începe să încolţească, „Măsura oilor” şi formarea stânilor, premergătoare... [ continuare ] 
La câteva zile după cel de-al XV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură din Serbia şi... [ continuare ] 
În faţa avalanşei de importuri, brevetarea produselor tradiţionale reprezintă o soluţie pentru producătorii... [ continuare ] 
Zilele comunei, aniversarea a 481 de ani de la prima atestare documentară, Sfântul Dumitru, şi, nu în... [ continuare ]
Traditie
În gospodăria ţărănească de subzistenţă porumbul era cea mai îndrăgită cultură, deoarece asigura ... [ continuare ]
Mnerea de prune de Aldeşti, produsă de familia Faur din localitatea arădeană Voivodeni, a devenit al doilea magiun ... [ continuare ]
Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra dumneavoastră şi a celor dragi, multă ... [ continuare ]
Primii bivoli i-am văzut în viaţa mea pe meleagurile natale ale Crişului Repede, în Munţii Apuseni. ... [ continuare ]
În judeţul Suceava şi nu numai sunt creatori populari care valorifică şi menţin vii obiceiurile şi datinile ... [ continuare ]
Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au ... [ continuare ]
Renumită în toată ţara, varza murată "made în Milişăuţi" este mai bună decât orice altă ... [ continuare ]
Ediţia din acest an a „Târgului fermierilor bihoreni - Agro Bihor 2010”, desfăşurat la ... [ continuare ]
Vă promiteam, într-una din ediţiile anterioare ale revistei Ferma, că vă vom împărtăşi câte ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Ameliorarea producţiei de lapte în turma de capre
- Tractorul Lamborghini, un bun cunoscător al cailor putere
- Păşunea şi păşunatul raţional (I)
- Ministrul Agriculturii a primit „derogare” pentru a soluţiona revendicările protestatarilor
- Tăierile de formare la pomii fructiferi cultivaţi în sistem intensiv
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Bunăstarea taurinelor din rasa Alb-albastră belgiană
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Subvenţia spală memoria colectivă şi scapă „turma” de probleme
Cele mai comentate azi
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Prima microfermă de găini ouătoare „free range”
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole