Pentru unii, gropile de pe drum sunt sursă de venit...
La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea însă, din lipsă de spaţiu, vă voi scrie în numărul viitor al revistei. Acum am însă altceva a vă povesti.
Nu v-aţi întrebat niciodată câte dintre meseriile românilor au supravieţuit trecerii timpului sau tehnologiei sau pur şi simplu, ignoranţei semenilor? Să luăm spre exemplu potcovăritul. Meserie grea, dar cu multe satisfacţii. Bine măcar că mai este căutată, că încă n-au simţit toate străzile noastre binefacerile asfaltului. Norocul potcovarului, că el nu se plânge de drumurile proaste...
În calea noastră de la o fermă la alta, am poposit şi la poarta lui Ioan Vlădar. Are 36 de ani şi de 15 ani e potcovar şi fierar autorizat la Salonta. A fost căruţaş înainte la CAP, apoi tot acolo şi-a făcut ucenicia după care a învăţat meserie la şcoala din Salonta. Îi place ceea ce face şi nu ar da potcovăritul pe nimic altceva.
Cu toate că s-au mai împuţinat clienţii, când începe sezonul agricol are zilnic de lucru. Îl mai ajută şi tatăl lui în atelier, când e multă treabă. Cei doi, tatăl şi fiul, ne-au arătat şi nouă cum se fac potcoavele.
Temperaturi înalte, mirosuri puternice, fum şi zgomot, muncă de mai bine de jumătate de oră. Preţul e de zece lei potcoava. Ioan Vlădar spune că încă mai rentează...
O altă oprire, un alt meşteşugar. O altă meserie pe cale de dispariţie. Antoniu Chereji din Biharia, este frânghier din 1963. Face frânghii, căpestre, hamuri, ştreanguri, ornamente, zbiciuri şi tot felul de accesorii pentru cai şi vite. Are acum o asociaţie familială şi îşi vinde marfa în pieţele din judeţ. Din păcate, nu prea mai sunt animale şi banii se strâng greu. Deşi produce calitativ, Antoniu Chereji nu prea mai iese în câştig.
Un ham îl vinde, de exemplu la patru, cinci sute de lei iar un zbici tradiţional e 150 de lei. Preţuri mult mai mici faţă de cele practicate în Ungaria, de exemplu. Iar când la târg nu mai vin nici ţăranii, nu sunt nici animale. Şi atunci meseriaşul nostru pleacă acasă cu marfa nevândută...
Poate că într-o bună zi toate astea se vor schimba în mai bine şi atunci valorile, tradiţiile şi meşteşugurile noastre vor fi din nou apreciate, aşa cum se cuvine. Că până la urmă, asta e zestrea cu care ne mândrim în Europa şi ne fălim că suntem români.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(45)/2007
Galerie de imagini
Articole corelate
Momentan nu sunt articole corelateTraditie
În gospodăria ţărănească de subzistenţă porumbul era cea mai îndrăgită cultură, deoarece asigura ... [ continuare ]
Mnerea de prune de Aldeşti, produsă de familia Faur din localitatea arădeană Voivodeni, a devenit al doilea magiun ... [ continuare ]
Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra dumneavoastră şi a celor dragi, multă ... [ continuare ]
Primii bivoli i-am văzut în viaţa mea pe meleagurile natale ale Crişului Repede, în Munţii Apuseni. ... [ continuare ]
În judeţul Suceava şi nu numai sunt creatori populari care valorifică şi menţin vii obiceiurile şi datinile ... [ continuare ]
Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au ... [ continuare ]
Renumită în toată ţara, varza murată "made în Milişăuţi" este mai bună decât orice altă ... [ continuare ]
Ediţia din acest an a „Târgului fermierilor bihoreni - Agro Bihor 2010”, desfăşurat la ... [ continuare ]
Vă promiteam, într-una din ediţiile anterioare ale revistei Ferma, că vă vom împărtăşi câte ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Problema stocurilor, temă globală
- Creşterea păstrăvului
- Fiţi independent energetic!
- Social-democraţii din PE critică reforma PAC
- Rase performante de iepuri: Californian
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Trei plante furajere, un amestec unic
- IndAgra Farm 2010
- CASE IH: tehnica 2011
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
Cele mai comentate azi
- DEL-CA-MAG: 100% natural - mai mult lapte, viţei mai sănătoşi, pui mai mari
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:22:22)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum


Tractor în zăpadă