Obiceiul „Măsurii oilor” în Ţara Bârgăului
Luna mai, în tradiţia populară, semnalează începutul verii şi este marcată de o serie de sărbători ca: Armindenul, cu numele derivat de la Sfântul Ieremia, denumit „pomul de mai”, „Ziua pelinului” sau a beţivilor, în sudul ţării, după care urmează “Măsura oilor”, în zonele montane, de Sărbătoarea Sf. Gheorghe şi apoi Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena, când se formează cirezile de vaci.
Măsura oilor sau formarea stânei
Pe lângă aspectul ei tradiţional, sărbătoresc, „Măsura oilor” („măsurişul”, „sâmbra oilor”, „arieţul”, „ruptul sterpelor”, „botezul oilor”) este un străvechi obicei, cu implicaţii economice şi sociale, al cărui principal obiectiv constă în stabilirea şi înregistrarea drepturilor de cotă-parte din produsele lactate ale stânei, pentru fiecare familie proprietară de oi.
Dintre activităţile obligatorii pregătirii „Măsurii oilor” amintim: închiderea ţarinilor, înţărcatul mieilor; tunsul oilor şi al berbecilor; alegerea oilor sterpe şi a mieilor; însemnarea oilor, care vor intra în marea stână, în urechi, cu "furculiţe", "hârleţe", "găurele", cu vopsea sau cu plăcuţe ştanţate; construirea, sau repararea stânelor şi a staurelor pentru oi.
Anterior „Măsurii oilor”, eveniment care constituie formarea stânei, au loc o serie de activităţi cu caracter juridic, care constă în asocierea proprietarilor de oi, arendarea suprafeţelor pe care se va păşuna, plata păşunatului, angajarea baciului şi a ciobanilor etc. Bârgăuanii au de secole munţi de păşunat în proprietatea lor, ca avere a comunităţilor grănicereşti năsăudene, care sunt împărţiţi, anual, proprietarilor de stâne din comune.
În localităţile bârgăuane, marea sărbătoare pastorală a „Măsurii oilor” se desfăşoară la marginea satului sau în zonele premontane, de tomnatic şi primăvăratic, cu mai multe locaţii, dispuse pe trepte de altitudine crescătoare, intermediare, prin care turmele urmează a se deplasa, treptat, spre păşunile înalte, prealpine şi alpine, ale Munţilor Bârgău şi Călimani.
Fiecare familie îşi gospodăreşte singură oile, pe care le hrăneşte cât mai bine înainte de a le mulge, separat, având ca scop obţinerea unei cantităţi cât mai mari de lapte, în funcţie de care va primi, în ordinea clasamentului înregistrat pe răboj, produsele de brânză, urdă şi unt sau de lapte în toamnele târzii, când se aleg boteiele şi are loc „spargerea stânei”, numită şi „alesul” sau „răscolul”.
Laptele muls de către fiecare familie se duce în găleţi de lemn la coliba baciului, unde începe operaţia măsurii, care se făcea înainte într-un vas special, tot din lemn, prin introducerea ţăncuşului de lemn, care era crestat şi însemnat pe răboj, în scriptele baciului, după care laptele se aduna în budaca mare de lemn.
După vechiul obicei de măsurare a laptelui cu ţăncuşul, rezultatul se trecea pe un răboj, care se despica, o parte a încrustărilor rămânând la stână în atenţia baciului, iar alta era dată proprietarului, care putea să fie unul singur, mai bogat. Cu vremea, oile s-au împuţinat, stâna se formează prin asocierea mai multor proprietari, laptele se cântăreşte, iar socoteala se ţine pe un act scris şi multiplicat pentru a fi înmânat proprietarilor de oi.
Acum se face primul caş dulce şi jântiţa, care sunt servite la ospăţul sărbătorii. La „Măsura Oilor”, cinstea oierilor este desăvârşită, nu se admit înşelăciuni şi vicleşuguri, care sunt considerate de rău augur şi aspru blamate de comunitate.
Preotul satului ţine slujba de sfinţire a stânei şi are loc cinstirea ciobanilor care aprind focul viu, după care se pregăteşte ospăţul.
În timp ce oile adunate în turma mare a stânei se odihnesc, pe pajiştea verde din vecinătatea stânei se întind pături, covoare, feţe de masă şi ştergare, pe care gospodinele aranjează merindele, special pregătite, iar bărbaţii încearcă băuturile, urmând ritualul ospăţului. La soare sau la umbra brazilor, cu crengi foşnitoare la adierea vântului, grupurile de săteni se aranjează pe familii, vecinătăţi, asociaţii sau prietenii, petrecând cu veselie şi cumpătare această sărbătoare pastorală, însoţită de ceteraşi cu cântece despre ciobani şi joc.
Pentru musafiri şi oficialităţi se întinde o masă comună, cu produsele proaspete ale stânei, dar şi cu mâncăruri special pregătite. Din meniu fac parte, de obicei: drobul de miel, ouăle roşii, sarmalele, tocăniţa şi friptura de miel, caşul dulce, balmoşul, jântiţa, cozonacii şi băuturile, nelipsind ginarsul, vinul, berea, sucurile şi cafeaua.
Galerie de imagini
Articole corelate
Momentan nu sunt articole corelateTraditie
În gospodăria ţărănească de subzistenţă porumbul era cea mai îndrăgită cultură, deoarece asigura ... [ continuare ]
Mnerea de prune de Aldeşti, produsă de familia Faur din localitatea arădeană Voivodeni, a devenit al doilea magiun ... [ continuare ]
Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra dumneavoastră şi a celor dragi, multă ... [ continuare ]
Primii bivoli i-am văzut în viaţa mea pe meleagurile natale ale Crişului Repede, în Munţii Apuseni. ... [ continuare ]
În judeţul Suceava şi nu numai sunt creatori populari care valorifică şi menţin vii obiceiurile şi datinile ... [ continuare ]
Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au ... [ continuare ]
Renumită în toată ţara, varza murată "made în Milişăuţi" este mai bună decât orice altă ... [ continuare ]
Ediţia din acest an a „Târgului fermierilor bihoreni - Agro Bihor 2010”, desfăşurat la ... [ continuare ]
Vă promiteam, într-una din ediţiile anterioare ale revistei Ferma, că vă vom împărtăşi câte ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Rambursare mai rapidă pentru beneficiarii fondurilor europene
- Cultura căpşunului
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- Subvenţia spală memoria colectivă şi scapă „turma” de probleme
- Săptămâna Verde, Berlin
- Tabără: CNDP la ovine/caprine va fi minim 60 lei/animal
- Rase performante de iepuri: Californian
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
Cele mai comentate azi
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 15:49:41)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum


Tractor în zăpadă