ForumMănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus
După 208 ani de la dărâmarea ei, în anul 1785, Mânăstirea Brâncoveanu a ... Aflată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Făgăraş, Mănăstirea
Brâncoveanu este renumită ca loc de reculegere, mângâiere şi întărire
sufletească pentru credincioşii şi vizitatorii ce se roagă ori poposesc
în acest locaş sfânt.
Istoria Mânăstirii Brâncoveanu începe în secolul al XVII-lea. Dacă la începutul secolului XVI avem mai multe mărturii indirecte despre existenţa mănăstirii, prin menţionarea unor călugări de aici în diferite acte, dispersate, primele dovezi directe le avem din anul 1654, când satul şi moşia din Sâmbăta de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpaţilor. Acesta, se spune că a construit o bisericuţă din lemn pe valea râului Sâmbăta, probabil pentru călugării sihastri de aici. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), a zidit din piatră şi cărămidă o mănăstire.
La sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania abia scăpase de atacurile repetate ale principilor calvini, atacuri ce au continuat însă asupra punctului principal de rezistenţă, credinţa ortodoxă a românilor, urmărind-se, de fapt, deznaţionalizarea lor. Pentru întărirea şi salvarea Ortodoxiei de noul pericol, cel al catolicizării, apărut prin trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brâncoveanu a transformat şi reorganizat vechea mănăstire ortodoxă din Sâmbăta de Sus, cu călugări sihaştri, într-o mănăstire mai mare, cu viaţă de obşte. Tot aici, voievodul martir înfiinţează o "Şcoală de grămătici", un atelier de pictură în fresco şi o mică tipografie.
Credinţa românilor a învins, dar bisericile au fost distruse
Persecuţiile religioase ale stăpânirii austro-ungare au făcut mii de victime printre români. Schimbarea credinţei strămoşeşti a românilor ar fi condus uşor la pierderea identităţii lor naţionale. Rezistenţa românilor ortodocşi s-a organizat îndeosebi în jurul bisericilor şi a mănăstirilor, motiv pentru care, în Transilvania, în 1762 începe calvarul distrugerii acestora. Astfel, mai mult de 150 de mănăstiri şi biserici ortodoxe au fost distruse; cele de lemn incendiate, iar cele de piatră darâmate cu tunurile.
Multă vreme administraţia austro-ungară nu s-a atins de Mânăstirea Brâncoveanu. După decapitarea domnitorului Constantin Brâncoveanu de către turci, în anul 1714, Curtea din Viena a ţinut seama mai întâi de moştenitoare, doamna Marica, soţia acestuia, şi apoi de faptul că mai rămăsese în viaţă un nepot al domnitorului.
Nu de puţine ori episcopii uniţi, au cerut desfiinţarea mănăstirii. Profitând de faptul că în 1782 s-a dispus desfiinţarea tuturor ordinelor călugăreşti, curtea de la Viena a trimis în 1785 pe generalul Preiss, care a dărâmat mănăstirea brâncovenilor. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a fost adusă în stare de ruină. Astfel, ultimul mare bastion al apărării Ortodoxiei din Ţara Făgăraşului, zidit între anii 1696-1698, a fost distrus în anul 1785.
Restaurarea mănăstirii
În decursul celor 140 de ani de părăsire în ruine de la data distrugerii, se cunosc mai multe încercări de restaurare a mănăstirii.
Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus i-a revenit Înalt Prea Sfinţitului Dr. Nicolae Bălan, care a început restaurarea bisericii în anul 1926. Sfinţirea a fost făcută în anul 1946, după război. Mitropolitul Nicolae Bălan a păstrat în interiorul bisericii pictura veche; arhitectura bisericii se încadrează întru totul stilului brâncovenesc, apărut la sfârşitul sec. al XVII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea în Ţara Românească.
La exterior, decoraţia în piatră, ancadramentele de la uşi şi ferestre, dar mai ales pilaştrii sculptaţi şi panourile de piatră traforată din pridvorul bisericii dau o deosebită frumuseţe acestui monument. Brâul de cărămidă aşezat în zimţi, acoperişul de şindrilă şi proporţiile perfecte ne înfăţişează un monument vrednic de epoca domnitorului Brâncoveanu. Turla bisericii este octogonală la exterior şi cilindrică în interior.
Interiorul bisericii, în formă de cruce, e împărţit în altar, naos, pronaos şi pridvor. Pictura din pridvorul bisericii e în întregime nouă şi cuprinde scene din Vechiul Testament, Judecata de apoi, Raiul şi Iadul. Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o uşă din lemn de stejar, fixată în piatră sculptată, deasupra uşii aflându-se pisania săpată într-o placă de piatră. Pe peretele vestic al pronaosului, unde este pictată Maica Domnului, se află tabloul votiv al ctitorilor Brâncoveni. Tâmpla bisericii, construită din zid masiv, permite intrarea în altar prin trei uşi, fiind pictată în frescă în stil neobizantin.
Mai jos de biserică, la cca. 50 m, Mitropolitul Nicolae Bălan a reconstruit şi vechea clopotniţă a mănăstirii în forma iniţială, unde până în anul 1997 (când au fost mutate în turla noii incinte), au fost adăpostite cele 5 clopote foarte bine armonizate, a căror greutate depăşeşte 2000 Kg.
Al treilea ctitor al Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este Înalt Prea Sfinţitul Doctor Antonie Plămădeală, ales în anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului şi Mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului. Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală a rezidit din temelie incinta Mânăstirii Brâncoveanu, lucrare începută în anul 1985. Sub îndrumarea sa directă, s-au făcut reparaţii capitale şi s-a restaurat pictura din biserică. Incinta în stil brâncovenesc a fost ridicată din temelie.
Hramul „Adormirea Maicii Domnului”
După 208 ani de la dărâmarea ei, în anul 1785, Mânăstirea Brâncoveanu a reînviat în ziua de duminică, 15 august 1993, la sărbătoarea „Adormirea Maicii Domnului”, când s-a sfinţit biserica nouă, ce poartă hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Istoria Mânăstirii Brâncoveanu începe în secolul al XVII-lea. Dacă la începutul secolului XVI avem mai multe mărturii indirecte despre existenţa mănăstirii, prin menţionarea unor călugări de aici în diferite acte, dispersate, primele dovezi directe le avem din anul 1654, când satul şi moşia din Sâmbăta de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpaţilor. Acesta, se spune că a construit o bisericuţă din lemn pe valea râului Sâmbăta, probabil pentru călugării sihastri de aici. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), a zidit din piatră şi cărămidă o mănăstire.
La sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania abia scăpase de atacurile repetate ale principilor calvini, atacuri ce au continuat însă asupra punctului principal de rezistenţă, credinţa ortodoxă a românilor, urmărind-se, de fapt, deznaţionalizarea lor. Pentru întărirea şi salvarea Ortodoxiei de noul pericol, cel al catolicizării, apărut prin trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brâncoveanu a transformat şi reorganizat vechea mănăstire ortodoxă din Sâmbăta de Sus, cu călugări sihaştri, într-o mănăstire mai mare, cu viaţă de obşte. Tot aici, voievodul martir înfiinţează o "Şcoală de grămătici", un atelier de pictură în fresco şi o mică tipografie.
Credinţa românilor a învins, dar bisericile au fost distruse
Persecuţiile religioase ale stăpânirii austro-ungare au făcut mii de victime printre români. Schimbarea credinţei strămoşeşti a românilor ar fi condus uşor la pierderea identităţii lor naţionale. Rezistenţa românilor ortodocşi s-a organizat îndeosebi în jurul bisericilor şi a mănăstirilor, motiv pentru care, în Transilvania, în 1762 începe calvarul distrugerii acestora. Astfel, mai mult de 150 de mănăstiri şi biserici ortodoxe au fost distruse; cele de lemn incendiate, iar cele de piatră darâmate cu tunurile.
Multă vreme administraţia austro-ungară nu s-a atins de Mânăstirea Brâncoveanu. După decapitarea domnitorului Constantin Brâncoveanu de către turci, în anul 1714, Curtea din Viena a ţinut seama mai întâi de moştenitoare, doamna Marica, soţia acestuia, şi apoi de faptul că mai rămăsese în viaţă un nepot al domnitorului.
Nu de puţine ori episcopii uniţi, au cerut desfiinţarea mănăstirii. Profitând de faptul că în 1782 s-a dispus desfiinţarea tuturor ordinelor călugăreşti, curtea de la Viena a trimis în 1785 pe generalul Preiss, care a dărâmat mănăstirea brâncovenilor. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a fost adusă în stare de ruină. Astfel, ultimul mare bastion al apărării Ortodoxiei din Ţara Făgăraşului, zidit între anii 1696-1698, a fost distrus în anul 1785.
Restaurarea mănăstirii
În decursul celor 140 de ani de părăsire în ruine de la data distrugerii, se cunosc mai multe încercări de restaurare a mănăstirii.
Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus i-a revenit Înalt Prea Sfinţitului Dr. Nicolae Bălan, care a început restaurarea bisericii în anul 1926. Sfinţirea a fost făcută în anul 1946, după război. Mitropolitul Nicolae Bălan a păstrat în interiorul bisericii pictura veche; arhitectura bisericii se încadrează întru totul stilului brâncovenesc, apărut la sfârşitul sec. al XVII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea în Ţara Românească.
La exterior, decoraţia în piatră, ancadramentele de la uşi şi ferestre, dar mai ales pilaştrii sculptaţi şi panourile de piatră traforată din pridvorul bisericii dau o deosebită frumuseţe acestui monument. Brâul de cărămidă aşezat în zimţi, acoperişul de şindrilă şi proporţiile perfecte ne înfăţişează un monument vrednic de epoca domnitorului Brâncoveanu. Turla bisericii este octogonală la exterior şi cilindrică în interior.
Interiorul bisericii, în formă de cruce, e împărţit în altar, naos, pronaos şi pridvor. Pictura din pridvorul bisericii e în întregime nouă şi cuprinde scene din Vechiul Testament, Judecata de apoi, Raiul şi Iadul. Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o uşă din lemn de stejar, fixată în piatră sculptată, deasupra uşii aflându-se pisania săpată într-o placă de piatră. Pe peretele vestic al pronaosului, unde este pictată Maica Domnului, se află tabloul votiv al ctitorilor Brâncoveni. Tâmpla bisericii, construită din zid masiv, permite intrarea în altar prin trei uşi, fiind pictată în frescă în stil neobizantin.
Mai jos de biserică, la cca. 50 m, Mitropolitul Nicolae Bălan a reconstruit şi vechea clopotniţă a mănăstirii în forma iniţială, unde până în anul 1997 (când au fost mutate în turla noii incinte), au fost adăpostite cele 5 clopote foarte bine armonizate, a căror greutate depăşeşte 2000 Kg.
Al treilea ctitor al Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este Înalt Prea Sfinţitul Doctor Antonie Plămădeală, ales în anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului şi Mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului. Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală a rezidit din temelie incinta Mânăstirii Brâncoveanu, lucrare începută în anul 1985. Sub îndrumarea sa directă, s-au făcut reparaţii capitale şi s-a restaurat pictura din biserică. Incinta în stil brâncovenesc a fost ridicată din temelie.
Hramul „Adormirea Maicii Domnului”
După 208 ani de la dărâmarea ei, în anul 1785, Mânăstirea Brâncoveanu a reînviat în ziua de duminică, 15 august 1993, la sărbătoarea „Adormirea Maicii Domnului”, când s-a sfinţit biserica nouă, ce poartă hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Galerie de imagini
1 ComentariiCOMENTEAZA
anonim, 10-Apr-2011 01:05:51
un ajutor va rog mult...ma numesc florin mihai, am 15ani sunt din busteni, si vin cu o mare rugaminte la dumneavoastra. vin sarbatorile de paste, iar noi nu avem ce pune pe masa . tata nu lucreaza doar mama, si lucreaza la matura pe strada in frig si ger pentru 500 de lei pe luna.tata este operat la picior.din banii acestia mama trebuie sa plateasca datoriile la magazin , datoriile la oameni care ne mai dau bani imprumut, si noi numai ramanem cu nimic.va cer ajutorul ca sa ne ajutati si pe noi cu ce puteti ca sa punem cate ceva de sarbatori pe masa. va trimit acest mesaj de la calculatorul unui vecin care ne mai ajuta si dansul din cand in cand.va rugam din tot sufletul sa ne ajutati cu ce puteti ca sa ne facem si noi sarbatorile de paste ca orice om.Am vrea si noi ca orice om sa avem si noi un cozonac si un ou rosu. dar daca nu avem nu putem face nimic. Dintr-un singur salariu, adus de mama, nu ne putem permite absolut nimic, pentru ca avem datorii la magazine care ne dau pe datorie, si trebuie sa dam inapoi si banii celor ce ne mai ajuta din cand in cand.si noi numai ramanem cu nimic ca sa ne punem pe masa de paste.Va rugam din tot sufletul, daca puteti sa ne ajutati si pe noi cu ce puteti, ca sa ne putem face si noi aceasta mare sarbatoare cum trebuie, cum si-o fac toti oameni. numai cu ajutorul dumneavoastra putem fi si noi mai fericiti de paste. daca vreti sa ne ajutati, va las numarul meu de telefon, si daca vrei sa ne ajutati, ma puteti suna 0731806200. va multumesc si cred ca aceasta scrisoare, nu o veti arunca.
Articole corelate
Momentan nu sunt articole corelateTraditie
Amintiri despre... porumb
În gospodăria ţărănească de subzistenţă porumbul era cea mai îndrăgită cultură, deoarece asigura ... [ continuare ]
În gospodăria ţărănească de subzistenţă porumbul era cea mai îndrăgită cultură, deoarece asigura ... [ continuare ]Mnere şi răcie de prune...
Mnerea de prune de Aldeşti, produsă de familia Faur din localitatea arădeană Voivodeni, a devenit al doilea magiun ... [ continuare ]
Mnerea de prune de Aldeşti, produsă de familia Faur din localitatea arădeană Voivodeni, a devenit al doilea magiun ... [ continuare ]Simboluri şi tradiţii...
Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra dumneavoastră şi a celor dragi, multă ... [ continuare ]
Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra dumneavoastră şi a celor dragi, multă ... [ continuare ]Întâmplări cu... bivoliţe
Primii bivoli i-am văzut în viaţa mea pe meleagurile natale ale Crişului Repede, în Munţii Apuseni. ... [ continuare ]
Primii bivoli i-am văzut în viaţa mea pe meleagurile natale ale Crişului Repede, în Munţii Apuseni. ... [ continuare ]Păpuşile din Bucovina
În judeţul Suceava şi nu numai sunt creatori populari care valorifică şi menţin vii obiceiurile şi datinile ... [ continuare ]
În judeţul Suceava şi nu numai sunt creatori populari care valorifică şi menţin vii obiceiurile şi datinile ... [ continuare ]Pomana porcului, la Pecica
Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au ... [ continuare ]
Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au ... [ continuare ]
Secretul verzei murate...
Renumită în toată ţara, varza murată "made în Milişăuţi" este mai bună decât orice altă ... [ continuare ]
Renumită în toată ţara, varza murată "made în Milişăuţi" este mai bună decât orice altă ... [ continuare ]Târgul "Agro Bihor 2010"
Ediţia din acest an a „Târgului fermierilor bihoreni - Agro Bihor 2010”, desfăşurat la ... [ continuare ]
Ediţia din acest an a „Târgului fermierilor bihoreni - Agro Bihor 2010”, desfăşurat la ... [ continuare ]Plăcinta întinsă de...
Vă promiteam, într-una din ediţiile anterioare ale revistei Ferma, că vă vom împărtăşi câte ... [ continuare ]
Vă promiteam, într-una din ediţiile anterioare ale revistei Ferma, că vă vom împărtăşi câte ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Zborul de curăţire la albine
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Rase performante de iepuri: Californian
- Cum să prevenim mortalităţile la păsările crescute în gospodăriile populaţiei
- 62 de firme româneşti la „Săptămâna Verde”
- Noile tractoare TAG
- Cerinţele de bunăstare a iepurilor de casă
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Schimbările climatice se resimt acut în viticultură
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
Cele mai comentate azi
- DEL-CA-MAG: 100% natural - mai mult lapte, viţei mai sănătoşi, pui mai mari
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:17:27)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVa multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
SCAPA de ambalaje!
E criză grea în cercetare
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Energie cu panouri solare
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Fiţi independent energetic!
Mai multe Tehnologii Agricole
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole