Din Mureşul românesc, pe piaţa europeană
Asocierea este primul pas
Crescătorii de ovine şi caprine trec prin momente delicate acum, în perioada post-aderare. Încet, încet, crescătorii noştri au înţeles că doar uniţi pot face faţă cerinţelor europene şi pot rezista pe o piaţă cu tot mai multe "pretenţii".
În comuna mureşeană Deda, oamenii au demarat acum zece luni procedura de înfiinţare a unei asociaţii a crescătorilor de ovine şi caprine din zona respectivă. Astfel, au fost convocaţi crescătorii din regiunea Reghin - Topliţa, care deţin peste 50 de capete ovine sau 30 de caprine.
În prezent, asociaţia are 30 de membri, iar efectivul animalelor se ridică al 30 de mii ovine şi 4 mii de caprine. Preşedinte a fost ales Sorin Liviu Mureşan, în vârstă de 41 de ani, tehnician veterinar de profesie şi actualmente student la zootehnie.
Sprijin total din partea autorităţilor locale
În toată această acţiune, asociaţia a fost puternic sprijinită de Primăria locală. Astfel, au fost concesionate o mie de hectare de păşune alpină. În urma acestei concesiuni, asociaţia a primit subvenţia de la Guvern, bani ce vor fi folosiţi pentru investiţii.
Mai exact, în ce vor consta investiţiile? Se intenţionează realizarea unei fabrici de prelucrare a două produse tradiţionale. Este vorba de caşul gras de oaie, denumit „Mioara Călimanilor” şi a brânzei de berbinţă.
Brânza de berbinţă se obţine din caşul maturat timpe de 60 de zile, care este apoi ambalat în nişte recipiente de molid de unică folosinţă (berbincioare). Aceste recipiente vor fi de 1 kg, 2 kg, până la 5 kg. În aceste recipiente tradiţionale vor fi vândute consumatorilor.
Cele două produse sunt specifice acestei zone şi nu se mai produc nicăieri în România. Deja a fost depusă cererea pentru brevetarea celor două produse ca tradiţionale la Ministerul Agriculturii. Până anul viitor, "Mioara Călimanilor" şi "Brânza de berbinţă", vor apărea pe piaţă.
„Produsele noastre vor avea mare priză la consumatori, deoarece sunt unice şi sunt sută la sută naturale. Păşunile de aici nu sunt fertilizate chimic, iar ce va ajunge pe masa consumatorului va fi pur ca aerul muntelui”, spune preşedintele asociaţiei.
Pentru amenajarea acestei fabrici, Primăria va asigura infrastructura necesară, adică apă curentă, canalizare, precum şi concesionarea terenului.
De asemenea, în viitor se preconizează şi negocierea unor contracte directe cu procesatorii de carne, care să preia mieii de la membrii asociaţiei. S-a demarat şi procedura de achiziţie a şase euro-stâne, care vor fi amplasate direct pe păşuni, şi care corespund în totalitate standardelor UE.
Între SMURD şi... capre
Vasile Călin Kadar are 30 de ani şi face parte din valul tânăr al crescătorilor de caprine. El lucrează ca şi angajat al primăriei Deda, în cadrul serviciului SMURD, dar de anul trecut, s-a apucat şi de creşterea caprinelor.
A achiziţionat 80 de capre din rasa Carpatină, iar acum a ajuns la un efectiv total de 160 de capete. A arendat 50 de hectare de teren, de pe care îşi asigură baza furajeră. Vara îşi hrăneşte animalele la păşune, iar iarna cu fân. Totul natural, totul ecologic.
Întreg efectivul este adăpostit într-o construcţie simplă, din lemn. Mulsul se face manual, dar se respectă normele de igienă, iar producţia de lapte depăşeşte uneori şi 300 de litri pe zi. În prezent, se negociază prin asociaţie cu procesatorul Friesland, un contract de achiziţie a laptelui de capră crud.
Vasile are tanc de răcire de 350 de litri, dar la nevoie se poate folosi şi de alte tancuri de răcire puse la dispoziţie de asociaţie. P
e viitor se intenţionează şi înfiinţarea unei linii de pasteurizare a laptelui de capră, precum şi găsirea unor contracte ferme pentru comercializarea iezilor. Vasile recunoaşte că, fiind novice în creşterea caprinelor, nu este la curent cu ultimele informaţii din domeniu, dar este decis să afle toate noutăţile.
„Trebuie să fim informaţi de tot ce apare nou în domeniul nostru. Cine nu ţine pasul cu noul, rămâne... vechi, şi se elimină singur de pe piaţă”, conchide Vasile Kadar.
Articol publicat în revista Ferma nr. 09 (53) - octombrie 2007.
Articole corelate
La mijlocul lunii iunie, oierii au discutat la sediul MAPDR problemele prioritare din sector, una dintre acestea, şi cea... [ continuare ] Traditie
În gospodăria ţărănească de subzistenţă porumbul era cea mai îndrăgită cultură, deoarece asigura ... [ continuare ]
Mnerea de prune de Aldeşti, produsă de familia Faur din localitatea arădeană Voivodeni, a devenit al doilea magiun ... [ continuare ]
Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra dumneavoastră şi a celor dragi, multă ... [ continuare ]
Primii bivoli i-am văzut în viaţa mea pe meleagurile natale ale Crişului Repede, în Munţii Apuseni. ... [ continuare ]
În judeţul Suceava şi nu numai sunt creatori populari care valorifică şi menţin vii obiceiurile şi datinile ... [ continuare ]
Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au ... [ continuare ]
Renumită în toată ţara, varza murată "made în Milişăuţi" este mai bună decât orice altă ... [ continuare ]
Ediţia din acest an a „Târgului fermierilor bihoreni - Agro Bihor 2010”, desfăşurat la ... [ continuare ]
Vă promiteam, într-una din ediţiile anterioare ale revistei Ferma, că vă vom împărtăşi câte ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- IndAgra Farm 2010
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Tăierea colţilor la purcei după fătare
- Fiţi independent energetic!
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Strângerea recoltei şi semănatul culturilor de toamnă
- Ordin nr. 344 din 01 iunie 2009
- Tehnică şi tehnologie agricolă marca Axiál
- Trifoiul alb (Trifolium repens)
- Trei plante furajere, un amestec unic
Cele mai comentate azi
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 15:49:41)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum


Tractor în zăpadă