Cârnaţii de Bucovina, pe masa englezilor

 
 
12345
Traditie,08 Jan 2010 - 13:00,2 comentarii
Suceveanul care a ajuns să fie recunoscut atât în ţara, cât şi în ...

Produse tradiţionale bucovinene, certificate de Casa Regală a Marii Britanii

”Nimic nu este greu, dacă faci totul din plăcere şi cu pasiune.” Aşa spune suceveanul Ion Baciu care, împreună cu soţia sa, Viorica, a ajuns să fie recunoscut în ţară şi în străinătate pentru produsele tradiţionale din carne pe care le face de când se ştie.



Acum, cârnaţii, jambonul, muşchiul semicrud, cârnaţii tradiţionali de porc cu busuioc, pastrama de miel, pulpa de viţel şi şunculiţa sunt produse ale familiei Baciu care circulă în toată Europa, dar şi pe alte continente, având certificat de calitate din partea Casei Regale a Marii Britanii şi purtând semnătura Reginei.

Însă ceea ce a garantat calitatea produselelor familiei Baciu dintotdeauna sunt gustul bun, prospeţimea şi originalitatea lor, susţine Ioan Baciu. În plus, acestea sunt sută la sută naturale, adică fără pic de conservant sau de aditivi alimentari, principala preocupare a soţilor Baciu fiind să realizeze produse de calitate bazate pe reţete tradiţionale bucovinene.

Baiţul special în care este ţinută carnea, afumătoarea din lemn de cireş şi de fag, dar şi alegerea timpului potrivit pentru maturare sunt doar câteva dintre ingredinetele de succes ale produselor din carne cu care soţii Baciu şi-au câştigat faima în ţară şi peste hotare.

Pe lângă carnea procurată din crescătoriile de animale din zonă, soţii Baciu folosesc şi alte ingrediente, care, spun ei, sunt cele mai importante, cum ar fi rozmarinul, busuiocul, cimbrul, sau usturoiul, toate cultivate în grădina proprie.

Ion Baciu spune că tradiţiile, dar şi reţetele, le-a moştenit din familie, de la unchiul său, Traian Baciu, care era cel mai bun măcelar din zona Bucovinei. “De la vârsta de şapte ani m-a luat pe lângă el şi aşa am moştenit pasiunea de a realiza tot felul de bunătăţi tradiţionale.

Întotdeauna mi-a plăcut să respect tradiţia tăierii porcului, tranşarea şi condimentarea produselor, aranjarea pe beţe pentru afumătoare, totul pentru a obţine un produs natural cât mai gustos şi natural.

Sunt exigent în ceea ce priveşte calitatea şi respectarea reţetelor bucovinene moştenite de la unchiul meu,” povesteşte Ion Baciu.

Investiţii făcute pas cu pas

Abatorul pe care îl deţine datează din anul 1815, fiind ridicat de un conte din Boemia. Acesta a fost construit sub tutela Armatei Mariei Tereza, apoi a fost luat de austrieci, deservind cabanele de vânătoare din vremea respectivă.

După căderea Imperiului Austriac, abatorul a fost naţionalizat. După Revoluţie a fost închis timp de şapte ani, iar după 1997 a fost luat de Ion Baciu, care l-a refăcut din fonduri proprii, pe vechea structură. “Am căutat să mă încadrez fluxului tehnologic după nomele sanitar-veterinare impuse de UE.

Nu m-am grăbit, ci am căutat să merg încetul cu încetul, pentru că banii trebuiau chibzuiţi bine. Am început prin a deschide magazine proprii în Câmpulung Moldovenesc, în Vatra Dornei, la Iaşi şi la Bucureşti.

Am avut grijă să fiu prezent la târguri şi la expoziţii cu degustare şi cu vânzare, precum şi la cele organizate de Muzeul Ţăranului Român, pentru a face cunoscută calitatea mărfurilor,” ne-a spus Ion Baciu.

Produsele se fac în serie mică, câte 30-40 kg din fiecare sortiment, în funcţie de cum cere piaţa. Cel mai bine se vinde jambonul, muşchiul semicrud, cârnaţii tradiţionali de porc cu busuioc, pastrama de miel, pulpa de viţel şi şunculiţa. ”Chiar dacă unele produse sunt ceva mai scumpe, măcar sunt naturale,” spune Baciu.

Produse degustate la nivel înalt

Afacerea este de tip familială, pentru că cei care îl ajută sunt soţia sa, Viorica Ţăran Baciu, cele trei fiice ale lor: Delia, Veronica şi Ana-Maria, dar şi de alţi şapte muncitori.

Ei au reuşit să-i facă pe membrii Casei Regale a Marii Britanii, dar şi pe alte personalităţi din toată lumea, să le deguste produsele, iar mici întreprinzători din Anglia şi din Israel au învăţat de la familia Baciu o parte dintre secretele bucătăriei tradiţionale româneşti, în special ale preparatelor din carne.

O fermă agreată de Prinţul Charles prepară acum produse tradiţionale din Bucovina, după reţeta familiei Baciu.

Din cârnaţii cu busuioc, cârnaţii tradiţionali şi muşchiul împănat cu piept de pui preparate de Ion Baciu a gustat, pe lângă membrii Casei Regale a Marii Britanii, şi psihologul lui Barack Obama, Eliot Sorel, român de origine, născut la Fălticeni.

Sorel a fost la Câmpulung Moldovenesc cu o delegaţie de medici de renume din toată lumea, pentru a vizita Spitalul de Psihiatrie. Ion Baciu, în cadrul unei seri bucovinene, le-a prezentat invitaţilor produsele proprii, iar străinii au rămas uimiţi.

Alţi degustători ai acestor produse au fost comisarul european pe probleme de justiţie, Jacques Barrot, membrii unei delegaţii din Suedia, fostul psihiatru al Prinţesei Diana, Rita Rogers, şi mulţi alţii. Cu toţii s-au numărat printre cei care s-au îndrăgostit de savoarea produselor tradiţionale româneşti.

Oriunde s-ar duce, familia Baciu este şi ea îndrăgostită de locurile natale, potrivit căreia, cel mai bine este acasă. Pe oriunde au fost, nimeni şi nimic nu i-a putut determina să rămână şi să lucreze, sau să se stabilească definitiv altundeva decât la Suceava.

Nici membrii Casei Regale din Marea Britanie nu i-au putut convinge să-şi părărsească locurile natale, şi aceasta pentru că le place să se treazească dimineaţa respirând aerul curat de munte şi să muncească aşa cum au fost obişnuiţi din copilărie.

REŢETE BUCOVINENE PREDATE ENGLEZILOR

Anul trecut, familia Baciu a fost invitată în Marea Britanie să-i înveţe pe micii producători britanici să prepare carnea afumată. Demonstraţiile au fost susţinute la o fermă agreată de Prinţul Charles.

Totul s-a făcut ca în Bucovina, chiar şi afumătoarea, improvizată iniţial dintr-un dulap metalic. “Noi ne-am dus să le arătăm cum se prepară produsele la noi. Am improvizat o afumătoare, dintr-un dulap metalic, deoarece ei n-au avut lemn de fag, ceea ce ne-a pus puţin în dificultate.

În cele din urmă am găsit un localnic care avea un dulap vechi din fag, pe care ni l-a oferit. Rugămintea acestuia a fost să-i dăm şi lui din ceea ce facem noi acolo. După ce a gustat produsele obţinute, ne-a răspuns că dându-ne dulapul a făcut cea mai bună afacere pe anul acela.

Pe de altă parte, ca o observaţie, am remarcat că acolo nu se folosesc mănuşi, aşa cum suntem noi obligaţi să purtăm în România,” povesteşte Ion Baciu.

Dacă soţul Baciu i-a dat gata pe englezi cu cârnaţii, soţia acestuia le-a demonstrat cum se face rulada din carne stropită cu vin.

Bunătăţile preparate de ei acolo au fost gustate şi de membrii Casei Regale, care se mai bucură şi acum de produsele tradiţionale româneşti, preparate de producătorii britanici după reţete şi practici învăţate de la familia din Suceava timp de trei săptămâni.


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Cârnaţii de Bucovina, pe masa englezilor
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Cârnaţii de Bucovina, pe masa englezilor
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

2 ComentariiCOMENTEAZA

anonim, 23-Nov-2010 10:16:37
bravo...
felicitari si spor la treaba in continuare
anonim, 14-Jan-2010 11:32:49
retete...
ma asteptam ca sa fie publicate aceste retete si la noi,dar se vede ca doar pentru straini se poate
 
ADAUGA COMENTARIUL TAU
 
 

Articole corelate

Momentan nu sunt articole corelate

Traditie

Amintiri despre... porumb
Teodor Maruşca , 21 Dec 2011 - 14:00,1 comentarii
În gospodăria ţărănească de subzistenţă porumbul era cea mai îndrăgită cultură, deoarece asigura ... [ continuare ]
Mnere şi răcie de prune...
Olivia FIRI , 01 Nov 2011 - 14:00,0 comentarii
Mnerea de prune de Aldeşti, produsă de familia Faur din localitatea arădeană Voivodeni, a devenit al doilea magiun ... [ continuare ]
Simboluri şi tradiţii...
Ferma , 21 Apr 2011 - 16:00,0 comentarii
Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra dumneavoastră şi a celor dragi, multă ... [ continuare ]
Întâmplări cu... bivoliţe
Teodor Maruşca , 16 Mar 2011 - 14:00,2 comentarii
Primii bivoli i-am văzut în viaţa mea pe meleagurile natale ale Crişului Repede, în Munţii Apuseni. ... [ continuare ]
Păpuşile din Bucovina
Cristina SCORŢARIU , 16 Mar 2011 - 14:00,0 comentarii
În judeţul Suceava şi nu numai sunt creatori populari care valorifică şi menţin vii obiceiurile şi datinile ... [ continuare ]
Pomana porcului, la Pecica
Nicoleta Dragomir , 12 Jan 2011 - 16:00,0 comentarii
Soare cu dinţi în 5 decembrie 2010, la Pecica. Dar frigul nu i-a oprit pe membrii celor zece echipe care au ... [ continuare ]
Rezoluţie pastorală
Teodor Maruşca , 24 Nov 2010 - 13:00,0 comentarii
pentru gospodărirea şi valorificarea pajiştilor montane [ continuare ]
Secretul verzei murate...
Cristina SCORŢARIU , 26 Oct 2010 - 14:00,3 comentarii
Renumită în toată ţara, varza murată "made în Milişăuţi" este mai bună decât orice altă ... [ continuare ]
Târgul "Agro Bihor 2010"
Olivia FIRI , 18 Oct 2010 - 16:00,0 comentarii
Ediţia din acest an a „Târgului fermierilor bihoreni - Agro Bihor 2010”, desfăşurat la ... [ continuare ]
Plăcinta întinsă de...
Olivia FIRI , 24 Sep 2010 - 16:00,0 comentarii
Vă promiteam, într-una din ediţiile anterioare ale revistei Ferma, că vă vom împărtăşi câte ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
CULTURA ANULUI 2012

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Plantaţii de salcie energetică, în practică

Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă



Sistemele GPS pentru agricultură

Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern



Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice




Mai multe Tehnologii Agricole