POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
Ne-au lăsat însă sute de icoane pe sticlă, zămislită şi ea în atelierele meşteşugăreşti transilvănene şi dăruite cele mai multe muzeului prin mijlocirea Preotului Zosim Oancea, care cu har dumnezeiesc, cu evlavie şi iubire de frumos şi de artă, a avut menirea de-o viaţă să afle şi să adune laolaltă minunăţiile ce se află acum în muzeul de la Sibiel.
Muzeul Preot Zosim Oancea
Nu e uşor să scrii despre ce vezi în altarul de suflet şi credinţă al icoanelor de la Sibiel. A făcut-o Giovanni Ruggeri, ziarist şi eseist, autorul unor publicaţii despre România şi Europa de Est. Ruggeri trăieşte şi munceşte la Bergamo. Anul trecut în martie, la o tipografie din Roma, vede lumina tiparului ghidul “Icoanele pe sticlă din Sibiel”, editat în cinci limbi (italiană, germană, engleză, franceză şi română).
Lucrarea cuprinde nu numai o prezentare a icoanelor expuse la Sibiel, ci şi o istorie a iconografiei româneşti, a transpunerii religiei în arta nepreţuită a ţăranilor transilvăneni, fiind în acelaşi timp un omagiu pentru toţi cei care au donat icoanele de-a lungul timpului acestui muzeu.
Giovanni Ruggeri: “Vizita la Muzeul de icoane e sticlă din Sibiel oferă, de asemenea, ocazia de a descoperi cu admiraţie şi lumină în suflet figura celui al cărui nume îl poartă: părintele Zosim Oancea, om şi preot de excepţie care, cu inteligenţă clarvăzătoare şi neobosită tenacitate a creat, sprijinit de locuitorii din Sibiel, cea mai mare expoziţie de icoane pe sticlă, în unul din cele mai mici sate din România. Un paradox care, prin el însuşi, aminteşte de extraordinara istorie şi memorie păstrate aici.”
Robi ai pământului, păstrători ai credinţei
Pictura icoanelor pe sticlă din Transilvania a început în primele decenii ale secolului al XVIII-lea şi a atins culmea dezvoltării sale între 1750 şi sfârşitul anilor 1800, pentru a ajunge aproape să se stingă între cele două războaie mondiale. Muzeul Pr. Zosim Oancea oferă o panoramă amplă şi detaliată a acestui mare fenomen de artă religioasă populară românească, a cărui bogăţie se prezintă într-un mod remarcabil, dacă luăm în considerare vastul orizont spiritual al tradiţiei creştine orientale şi rolul pe care îl are icoana clasică în cadrul acesteia.
Materia din care este făcută icoana, împreună cu culorile şi preţioasele sale componente, trebuie să reflecte transparenţa dintre Cer şi pământ, sanctificarea umanităţii întru Divinitate pornind de la Întrupare, de la misterul lui Iisus Hristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat şi să exprime energiile divine ce pătrund fiinţa.
Pictura icoanelor pe sticlă din Transilvania - fenomen cu diferenţe importante faţă de tradiţia icoanelor clasice - apare într-o perioadă istorică caracterizată printr-o situaţie socială şi politică cu relevanţă şi în plan religios. În secolul XVII, Transilvania era locuită în mare parte de români, dar în aceste regiuni trăiau de mai multe secole şi unguri, saşi şi secui.
Dominaţia maghiară şi apoi anexarea la Imperiul Habsburgic (1699), au făcut ca timp de sute de ani populaţia majoritar română să trăiască în condiţii de dură oprimare: izolată la sate, aproape analfabetă, dedicată cu precădere păstoritului şi muncii câmpului, fără acces la vreuna dintre ocupaţiile burgheze - comerţ, studiu, afaceri, şi cu atât mai puţin la cele administrative. Robi ai pământului, românii erau însă liberi religios (şi aici însă cu anumite limite).
Românii au trăit înrădăcinaţi în credinţa ortodoxă a părinţilor şi au luptat să o apere în faţa presiunilor habsburgice. Iar una dintre cele mai eficiente modalităţi de păstrare a identităţii ortodoxe a fost pentru românii ardeleni icoana pe sticlă.
La Sibiel s-au adunat laolaltă icoane realizate la Mănăstirea Nicula, în Nodrul Transilvaniei, pe Valea Mureşului, în zona Braşovului, Valea Sebeşului - Alba Iulia, Mărginimea Sibiului, Apuseni, Bucovina... şi tot atâtea stiluri şi culori, specifice zonelor din care provin făuritorii lor. Fiecare icoană expusă are şi o tăbliţă pe care e trecut numele celui care a donat-o muzeului.
Galerie de imagini
< >1 Comentarii COMENTEAZA
Mestesugul a durat ceva timp si dupa al doilea razboi mondial, nu se stinsese! Inca se mai cumparau icoanele pe sticla vandute din carutele ce umlau din sat in sat prin 1960...
Articole corelate
Aflată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Făgăraş, Mănăstirea
Brâncoveanu este renumită ca loc de...
[ continuare ]
Traditie
Micii producători de ţuică, pălincă sau rachiu din fructe vor fi obligaţi, în continuare, la plata accizei ...
[ continuare ]
Revin mereu într-unul din acele locuri binecuvântate de Dumnezeu, în care parcă timpul s-a oprit şi ...
[ continuare ]
La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea ...
[ continuare ]
Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra dumneavoastră şi a celor dragi, multă ...
[ continuare ]
În vechea tradiţie populară românească, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) era ...
[ continuare ]
Începuturile practicării transhumanţei se pierd în negura vremurilor îndepărtate ale perioadei dacice. Numeroase ...
[ continuare ]
Despre criteriile de delimitare a zonei montane din România şi delimitarea propriu-zisă până la nivelul ...
[ continuare ]
Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice.
[ continuare ]
Ştiind sigur că o fărâmă de veşnicie s-a născut şi în satul meu, cum este normal conform ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
- Rase performante de iepuri: Californian
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- Actualul colectiv Ferma
- Rapiţa furajeră
- Biomasă, bioenergie, biocombustibili
- Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
");//--> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // -->
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole


Petale galbene de Floarea Soarelui