POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel

 
 
1 2 3 4 5
Traditie, 22 Apr 2009 - 19:00, 1 comentarii
Această icoană, opera fraţilor Grecu din Făgăraş, se găsea în casa familiei ...
Nu e greu să ajungi la Sibiel, la Muzeul Icoanelor pe Sticlă. Dar odată ce-ai ajuns aici, ţi-e greu să pleci, să te întorci măcar cu spatele spre clădirea veche din curtea bisericii, biserică la fel de veche şi ea, să laşi în urmă atâta linişte, binecuvântare, culoare şi măiestrie de ţărani vrednici prinsă în vopseluri neştiute astăzi, căci au luat cu ei, trecuţi în cele veşnice, secretul moşilor şi strămoşilor, tot fii de ţărani... 

Ne-au lăsat însă sute de icoane pe sticlă, zămislită şi ea în atelierele meşteşugăreşti transilvănene şi dăruite cele mai multe muzeului prin mijlocirea Preotului Zosim Oancea, care cu har dumnezeiesc, cu evlavie şi iubire de frumos şi de artă, a avut menirea de-o viaţă să afle şi să adune laolaltă minunăţiile ce se află acum în muzeul de la Sibiel.


Muzeul Preot Zosim Oancea

Nu e uşor să scrii despre ce vezi în altarul de suflet şi credinţă al icoanelor de la Sibiel. A făcut-o Giovanni Ruggeri, ziarist şi eseist, autorul unor publicaţii despre România şi Europa de Est. Ruggeri trăieşte şi munceşte la Bergamo. Anul trecut în martie, la o tipografie din Roma, vede lumina tiparului ghidul “Icoanele pe sticlă din Sibiel”, editat în cinci limbi (italiană, germană, engleză, franceză şi română).

Lucrarea cuprinde nu numai o prezentare a icoanelor expuse la Sibiel, ci şi o istorie a iconografiei româneşti, a transpunerii religiei în arta nepreţuită a ţăranilor transilvăneni, fiind în acelaşi timp un omagiu pentru toţi cei care au donat icoanele de-a lungul timpului acestui muzeu.

Giovanni Ruggeri: “Vizita la Muzeul de icoane e sticlă din Sibiel oferă, de asemenea, ocazia de a descoperi cu admiraţie şi lumină în suflet figura celui al cărui nume îl poartă: părintele Zosim Oancea, om şi preot de excepţie care, cu inteligenţă clarvăzătoare şi neobosită tenacitate a creat, sprijinit de locuitorii din Sibiel, cea mai mare expoziţie de icoane pe sticlă, în unul din cele mai mici sate din România. Un paradox care, prin el însuşi, aminteşte de extraordinara istorie şi memorie păstrate aici.”


Robi ai pământului, păstrători ai credinţei

Pictura icoanelor pe sticlă din Transilvania a început în primele decenii ale secolului al XVIII-lea şi a atins culmea dezvoltării sale între 1750 şi sfârşitul anilor 1800, pentru a ajunge aproape să se stingă între cele două războaie mondiale. Muzeul Pr. Zosim Oancea oferă o panoramă amplă şi detaliată a acestui mare fenomen de artă religioasă populară românească, a cărui bogăţie se prezintă într-un mod remarcabil, dacă luăm în considerare vastul orizont spiritual al tradiţiei creştine orientale şi rolul pe care îl are icoana clasică în cadrul acesteia.

Materia din care este făcută icoana, împreună cu culorile şi preţioasele sale componente, trebuie să reflecte transparenţa dintre Cer şi pământ, sanctificarea umanităţii întru Divinitate pornind de la Întrupare, de la misterul lui Iisus Hristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat şi să exprime energiile divine ce pătrund fiinţa.

Pictura icoanelor pe sticlă din Transilvania - fenomen cu diferenţe importante faţă de tradiţia icoanelor clasice - apare într-o perioadă istorică caracterizată printr-o situaţie socială şi politică cu relevanţă şi în plan religios. În secolul XVII, Transilvania era locuită în mare parte de români, dar în aceste regiuni trăiau de mai multe secole şi unguri, saşi şi secui.

Dominaţia maghiară şi apoi anexarea la Imperiul Habsburgic (1699), au făcut ca timp de sute de ani populaţia majoritar română să trăiască în condiţii de dură oprimare: izolată la sate, aproape analfabetă, dedicată cu precădere păstoritului şi muncii câmpului, fără acces la vreuna dintre ocupaţiile burgheze - comerţ, studiu, afaceri, şi cu atât mai puţin la cele administrative. Robi ai pământului, românii erau însă liberi religios (şi aici însă cu anumite limite).

Românii au trăit înrădăcinaţi în credinţa ortodoxă a părinţilor şi au luptat să o apere în faţa presiunilor habsburgice. Iar una dintre cele mai eficiente modalităţi de păstrare a identităţii ortodoxe a fost pentru românii ardeleni icoana pe sticlă.

La Sibiel s-au adunat laolaltă icoane realizate la Mănăstirea Nicula, în Nodrul Transilvaniei, pe Valea Mureşului, în zona Braşovului, Valea Sebeşului - Alba Iulia, Mărginimea Sibiului, Apuseni, Bucovina... şi tot atâtea stiluri şi culori, specifice zonelor din care provin făuritorii lor. Fiecare icoană expusă are şi o tăbliţă pe care e trecut numele celui care a donat-o muzeului.


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 

Galerie de imagini

<
>
 

1 Comentarii COMENTEAZA

anonim, 15-Mar-2010 18:02:40
icoane pe sticla...
Mestesugul a durat ceva timp si dupa al doilea razboi mondial, nu se stinsese! Inca se mai cumparau icoanele pe sticla vandute din carutele ce umlau din sat in sat prin 1960...
 
ADAUGA COMENTARIUL TAU
 
 

Articole corelate

Mănăstirea Brâncoveanu...
Traditie, 05 Dec 2008 - 16:00, 0 comentarii
Aflată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Făgăraş, Mănăstirea Brâncoveanu este renumită ca loc de... [ continuare ]

Traditie

Ţuica noastră, cea de...
Violeta Mâţ , 16 Jun 2010 - 12:00, 1 comentarii
Micii producători de ţuică, pălincă sau rachiu din fructe vor fi obligaţi, în continuare, la plata accizei ... [ continuare ]
Ocolul Silvic Tarniţa -...
Sorin-Tiberiu BUNGESCU , 13 May 2010 - 13:00, 0 comentarii
Revin mereu într-unul din acele locuri binecuvântate de Dumnezeu, în care parcă timpul s-a oprit şi ... [ continuare ]
Pentru unii, gropile de pe...
Nicoleta Dragomir , 07 Apr 2010 - 11:00, 0 comentarii
La începutul lunii februarie am vizitat mai multe ferme de taurine din Salonta, judeţul Bihor. Despre acestea ... [ continuare ]
Simboluri şi tradiţii...
Ferma , 06 Apr 2010 - 15:00, 1 comentarii
Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra dumneavoastră şi a celor dragi, multă ... [ continuare ]
Anul pastoral la români
Nicoleta Dragomir , 02 Apr 2010 - 15:00, 0 comentarii
În vechea tradiţie populară românească, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) era ... [ continuare ]
Transhumanţa, la răscruce...
Ioan Pădeanu , 02 Apr 2010 - 15:00, 0 comentarii
Începuturile practicării transhumanţei se pierd în negura vremurilor îndepărtate ale perioadei dacice. Numeroase ... [ continuare ]
Muntele şi oieritul merg...
Vasile TURCULEŢ , 31 Mar 2010 - 16:00, 0 comentarii
Despre criteriile de delimitare a zonei montane din România şi delimitarea propriu-zisă până la nivelul ... [ continuare ]
Pelerinaj la mănăstirea...
Nicoleta Dragomir , 18 Mar 2010 - 15:00, 1 comentarii
Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice. [ continuare ]
Satul românesc sau...
Nicolae Iuga , 17 Mar 2010 - 13:00, 0 comentarii
Ştiind sigur că o fărâmă de veşnicie s-a născut şi în satul meu, cum este normal conform ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole