TRITICALE – Triticosecale Witt.
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului său ridicat de producţie atât de boabe, cât şi de biomasă şi al multiplelor sale utilizări.
1. Importanţa economică şi furajeră
Datorită recombinării unor caracteristici favorabile de la cele două specii parentale (grâul şi secara), triticale are o serie de însuşiri biologice şi economice cum sunt:
● rezistenţa ridicată la temperaturi scăzute, ceea ce favorizează prelungirea vegetaţiei până toamna târziu şi o reluare mai timpurie a creşterii în primăvară;
● vigurozitate mare a plantelor şi cu ritm rapid de creştere;
● toleranţă la toxicitatea ionilor de aluminiu, ce determină cultura pe solurile acide, nemaifiind necesară amendarea cu calcar a acestora;
● rezistenţa genetică la un spectru larg de boli şi la iernare asigură o bună stabilitate a producţiei de la un an la altul;
● ca furaj (masă verde sau siloz) se poate folosi, cu rezultate bune, în hrana bovinelor şi ovinelor, iar ca boabe în furajarea păsărilor şi porcilor, datorită conţinutului acestora ridicat în lizină;
● valoarea nutritivă a boabelor de triticale este superioară atât boabelor de grâu, orz, cât şi a celor de secară;
● în hrana omului se foloseşte pentru prepararea pâinii în raport de 1:1 cu făină de grâu, sub formă de fulgi, în diferite produse de patiserie, paste făinoase, etc.;
● din boabe se extrage alcool, realizându-se, în medie, 400 l alcool din 1000 kg sămânţă.
2. Însuşiri morfologice şi fiziologice
În comparaţie cu grâul, seminţele de triticale încolţesc mult mai repede, datorită capacităţii de absorbţie mai mare a apei şi a activităţii mai intense a enzimei hidrolizante alfa-amilază.
Răsărirea plantelor este mult mai rapidă decât la grâu, iar la înălţimea de 6-7 cm apare prima frunză.
Capacitatea de înfrăţire este superioară celei de grâu şi apropiată cu cea a secarei, iar alungirea paiului începe la temperatura de 10-15 0C şi decurge asemănător ca la secară.
La maturitate, la majoritatea soiurilor, pe vreme ploioasă boabele pot încolţii în spic, ceea ce influenţează calitatea şi producţia de boabe (BÂLTEANU şi colab., 1990).
3. Sistematică şi soiuri
Triticale este o plantă amfiploidă, creată de către om prin hibridare intergenerică, grâu x secară, cu garnitura cromozomială de 2n = 56.
În prezent se cultivă în ţara noastră următoarele soiuri româneşti: Vlădeasa, Plai, Titan, Colina, Prospect, Ţebea, Ulpia, caracterizate prin potenţial ridicat de producţie, precocitate şi rezistenţă la iernare.
4. Cerinţele faţă de factorii de vegetaţie
În general, cerinţele faţă de căldură sunt mai reduse decât la grâu şi secară, mai ales în faza formării şi umplerii bobului, fapt ce explică realizarea producţiilor mari în zonele răcoroase.
Triticale are cerinţe mari faţă de umiditate, faza critică fiind în perioada formării bobului. Pe timp de secetă are loc sterilitatea spiculeţelor din partea superioară a spicului. Formele precoce sunt mai rezistente la secetă, dar potenţialul de producţie este scăzut.
Faţă de sol, triticale valorifică solurile sărace, acide sau nisipoase.
5. Zonele de cultivare
Triticale poate fi cultivată în toate zonele colinare, în regiunile submontane şi depresiunile intramontane, din Transilvania, nord – vestul ţării, nordul Moldovei.
Ca plantă furajeră poate fi cultivată şi în zonele de câmpie: Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia Banatului şi Câmpia Transilvaniei.
6. Tehnologia de cultivare
Rotaţia
Cele mai bune plante premergătoare sunt: leguminoasele anuale şi perene, cartoful, floarea-soarelui, rapiţa, inul, cânepa şi porumbul timpuriu.
Triticale nu se cultivă după alte cereale datorită sensibilităţii la fuzarioză.
Lucrările solului
Pregătirea patului germinativ se efectuează la fel ca în cazul grâului de toamnă.
Fertilizarea
Caracteristicile agrobiologice ale speciei (talie înaltă şi rezistenţă scăzută la cădere) determină aplicarea unor doze moderate de îngrăşăminte în comparaţie cu grâul.
Pe solurile cu fertilitate mijlocie se recomandă aplicarea următoarei doze de îngrăşăminte chimice: N80 P70 K50. Doza de azot se aplică o treime toamna şi restul primăvara, la alungirea paiului. Fosforul şi potasiul se aplică toamna.
Gunoiul de grajd se poate folosii în doză de 20-30 t/ha, aplicat sub arătură. În acest caz doza de azot se reduce cu 30-40%.
Sămânţa şi semănatul
Germinaţia minimă a seminţelor trebuie să fie de 85%. Înainte de semănat sămânţa se tratează cu insectofungicide ca în cazul grâului.
Epoca optimă de semănat este între 15 septembrie – 1 octombrie, în zonele colinare şi premontane şi1-15 octombrie, pentru zonele de câmpie.
Densitatea optimă este de 500-600 boabe germinabile/m2, distanţa între rânduri de 12,5 cm, adâncimea de semănat mai mare decât la grâu, respectiv de 5-6 cm.
Norma de semănat: 270-300 kg/ha.
Lucrările de întreţinere
În timpul vegetaţiei, lucrările de întreţinere sunt identice ca şi în tehnologia cultivării grâului. Fitotoxicitatea mai mare a erbicidelor la triticale determină respectarea momentului optim de aplicare a acestora: sfârşitul înfrăţitului – sfârşitul alungirii primului internod al paiului.
Recoltarea
Cultuirle destinate folosirii sub formă de masă verde sau fân se recoltează în faza de burduf înainte de înspicare, pentru a se asigura o producţie ridicată şi un furaj de bună calitate.
Recoltarea pentru boabe se realizează la începutul coacerii depline a seminţelor.
Producţii potenţiale
Sub formă de furaj se poate realiza 25-35 t/ha masă verde, iar producţia de boabe este cuprinsă între 4000 – 6000 kg/ha.
1. Importanţa economică şi furajeră
Datorită recombinării unor caracteristici favorabile de la cele două specii parentale (grâul şi secara), triticale are o serie de însuşiri biologice şi economice cum sunt:
● rezistenţa ridicată la temperaturi scăzute, ceea ce favorizează prelungirea vegetaţiei până toamna târziu şi o reluare mai timpurie a creşterii în primăvară;
● vigurozitate mare a plantelor şi cu ritm rapid de creştere;
● toleranţă la toxicitatea ionilor de aluminiu, ce determină cultura pe solurile acide, nemaifiind necesară amendarea cu calcar a acestora;
● rezistenţa genetică la un spectru larg de boli şi la iernare asigură o bună stabilitate a producţiei de la un an la altul;
● ca furaj (masă verde sau siloz) se poate folosi, cu rezultate bune, în hrana bovinelor şi ovinelor, iar ca boabe în furajarea păsărilor şi porcilor, datorită conţinutului acestora ridicat în lizină;
● valoarea nutritivă a boabelor de triticale este superioară atât boabelor de grâu, orz, cât şi a celor de secară;
● în hrana omului se foloseşte pentru prepararea pâinii în raport de 1:1 cu făină de grâu, sub formă de fulgi, în diferite produse de patiserie, paste făinoase, etc.;
● din boabe se extrage alcool, realizându-se, în medie, 400 l alcool din 1000 kg sămânţă.
2. Însuşiri morfologice şi fiziologice
În comparaţie cu grâul, seminţele de triticale încolţesc mult mai repede, datorită capacităţii de absorbţie mai mare a apei şi a activităţii mai intense a enzimei hidrolizante alfa-amilază.
Răsărirea plantelor este mult mai rapidă decât la grâu, iar la înălţimea de 6-7 cm apare prima frunză.
Capacitatea de înfrăţire este superioară celei de grâu şi apropiată cu cea a secarei, iar alungirea paiului începe la temperatura de 10-15 0C şi decurge asemănător ca la secară.
La maturitate, la majoritatea soiurilor, pe vreme ploioasă boabele pot încolţii în spic, ceea ce influenţează calitatea şi producţia de boabe (BÂLTEANU şi colab., 1990).
3. Sistematică şi soiuri
Triticale este o plantă amfiploidă, creată de către om prin hibridare intergenerică, grâu x secară, cu garnitura cromozomială de 2n = 56.
În prezent se cultivă în ţara noastră următoarele soiuri româneşti: Vlădeasa, Plai, Titan, Colina, Prospect, Ţebea, Ulpia, caracterizate prin potenţial ridicat de producţie, precocitate şi rezistenţă la iernare.
4. Cerinţele faţă de factorii de vegetaţie
În general, cerinţele faţă de căldură sunt mai reduse decât la grâu şi secară, mai ales în faza formării şi umplerii bobului, fapt ce explică realizarea producţiilor mari în zonele răcoroase.
Triticale are cerinţe mari faţă de umiditate, faza critică fiind în perioada formării bobului. Pe timp de secetă are loc sterilitatea spiculeţelor din partea superioară a spicului. Formele precoce sunt mai rezistente la secetă, dar potenţialul de producţie este scăzut.
Faţă de sol, triticale valorifică solurile sărace, acide sau nisipoase.
5. Zonele de cultivare
Triticale poate fi cultivată în toate zonele colinare, în regiunile submontane şi depresiunile intramontane, din Transilvania, nord – vestul ţării, nordul Moldovei.
Ca plantă furajeră poate fi cultivată şi în zonele de câmpie: Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia Banatului şi Câmpia Transilvaniei.
6. Tehnologia de cultivare
Rotaţia
Cele mai bune plante premergătoare sunt: leguminoasele anuale şi perene, cartoful, floarea-soarelui, rapiţa, inul, cânepa şi porumbul timpuriu.
Triticale nu se cultivă după alte cereale datorită sensibilităţii la fuzarioză.
Lucrările solului
Pregătirea patului germinativ se efectuează la fel ca în cazul grâului de toamnă.
Fertilizarea
Caracteristicile agrobiologice ale speciei (talie înaltă şi rezistenţă scăzută la cădere) determină aplicarea unor doze moderate de îngrăşăminte în comparaţie cu grâul.
Pe solurile cu fertilitate mijlocie se recomandă aplicarea următoarei doze de îngrăşăminte chimice: N80 P70 K50. Doza de azot se aplică o treime toamna şi restul primăvara, la alungirea paiului. Fosforul şi potasiul se aplică toamna.
Gunoiul de grajd se poate folosii în doză de 20-30 t/ha, aplicat sub arătură. În acest caz doza de azot se reduce cu 30-40%.
Sămânţa şi semănatul
Germinaţia minimă a seminţelor trebuie să fie de 85%. Înainte de semănat sămânţa se tratează cu insectofungicide ca în cazul grâului.
Epoca optimă de semănat este între 15 septembrie – 1 octombrie, în zonele colinare şi premontane şi1-15 octombrie, pentru zonele de câmpie.
Densitatea optimă este de 500-600 boabe germinabile/m2, distanţa între rânduri de 12,5 cm, adâncimea de semănat mai mare decât la grâu, respectiv de 5-6 cm.
Norma de semănat: 270-300 kg/ha.
Lucrările de întreţinere
În timpul vegetaţiei, lucrările de întreţinere sunt identice ca şi în tehnologia cultivării grâului. Fitotoxicitatea mai mare a erbicidelor la triticale determină respectarea momentului optim de aplicare a acestora: sfârşitul înfrăţitului – sfârşitul alungirii primului internod al paiului.
Recoltarea
Cultuirle destinate folosirii sub formă de masă verde sau fân se recoltează în faza de burduf înainte de înspicare, pentru a se asigura o producţie ridicată şi un furaj de bună calitate.
Recoltarea pentru boabe se realizează la începutul coacerii depline a seminţelor.
Producţii potenţiale
Sub formă de furaj se poate realiza 25-35 t/ha masă verde, iar producţia de boabe este cuprinsă între 4000 – 6000 kg/ha.
6 Comentarii COMENTEAZA
anonim,
15-Feb-2010 17:56:01
triticale...Cu mare greutate am gasit sămânţă pentru 0,5 ha în com.Gruia-Mh.Este un furaj excelent pentru păsări şi porci.Nu are duritatea grâului,iar în combinaţie cu porumb,orz şi floarea soarelui iese un furaj concentrat excelent.
anonim,
26-Jan-2010 21:32:00
seminte triticale...Cita saminta la ha. pret si de unde se poate aproviziona
anonim,
26-Jan-2010 21:31:48
seminte triticale...Cita saminta la ha. pret si de unde se poate aproviziona
anonim,
21-Dec-2009 20:29:15
Daca puteti sa-mi spuneti...Va rog sa-mi spuneti de unde pot cumpara saminta de triticale pentru 1ha si unde pot valorifica productia de boabe Va multumesc ionut.geo83@yahoo.com
anonim,
13-Aug-2009 20:24:20
Daca putei sa-mi spuneti??...Va rog sa-mi spuneti de unde p[ot sa cumpar triticale pentru 2,5 ha. merza.anton@gmail.com
anonim,
13-Aug-2009 20:21:29
Daca putei sa-mi spuneti??...Va rog sa-mi spunetide unde as putea cumpara pentru 2,5 ha samanta de triticale si cam cat face 1 kg. merza.anton@gmail.com
Articole corelate
GRÂUL – Triticum aestivum L
Grâul este considerat cultura agricolă cu cea mai mare suprafaţă cultivată pe plan mondial, aceasta fiind de peste...
[ continuare ]
Grâul este considerat cultura agricolă cu cea mai mare suprafaţă cultivată pe plan mondial, aceasta fiind de peste...
[ continuare ]
ORZUL – Hordeum vulgare L.
Dintre cerealele păioase, orzul are vechimea cea mai mare în cultură.
[ continuare ]
Dintre cerealele păioase, orzul are vechimea cea mai mare în cultură.
[ continuare ]
Tehnologii Agricole
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o ... [ continuare ]
1. Importanţă furajerăDeşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o ... [ continuare ]
Trifoiul alb (Trifolium...
Trifoiul alb are răspândire foarte largã in toate arealele ecologice din tara noastră.
[ continuare ]
Trifoiul alb are răspândire foarte largã in toate arealele ecologice din tara noastră.
[ continuare ]
SECARA – Secale cereale L.
Secara este a doua cereală panificabilă după grâu şi se cultivă în zonele mai puţin favorabile pentru cultura ...
[ continuare ]
Secara este a doua cereală panificabilă după grâu şi se cultivă în zonele mai puţin favorabile pentru cultura ...
[ continuare ]
TRITICALE – Triticosecale...
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului său ridicat de producţie ...
[ continuare ]
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului său ridicat de producţie ...
[ continuare ]
SORGUL – Sorghum bicolor...
Sorgul, având origine tropicală (Africa), se cultivă mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat ...
[ continuare ]
Sorgul, având origine tropicală (Africa), se cultivă mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat ...
[ continuare ]
Creşterea iepurilor -...
În programarea reproducerii într-o crescătorie de iepuri de casă, este necesar să posedăm câteva cunoştinţe ...
[ continuare ]
În programarea reproducerii într-o crescătorie de iepuri de casă, este necesar să posedăm câteva cunoştinţe ...
[ continuare ]
Abatorizarea iepurilor de...
În paralel cu dezvoltarea cuniculiculturii (creşterii iepurilor de casă) este necesar să se investească şi în ...
[ continuare ]
În paralel cu dezvoltarea cuniculiculturii (creşterii iepurilor de casă) este necesar să se investească şi în ...
[ continuare ]
Rapiţa furajeră
Rapiţa furajerã de toamnã se foloseşte foarte devreme în furajarea animalelor (din a 2-a jumãtate a lunii aprilie) ...
[ continuare ]
Rapiţa furajerã de toamnã se foloseşte foarte devreme în furajarea animalelor (din a 2-a jumãtate a lunii aprilie) ...
[ continuare ]
Calendarul pomicol pentru...
În cursul lunii martie, executarea lucrărilor din livadă este strâns legată de condiţiile de climă, astfel ...
[ continuare ]
În cursul lunii martie, executarea lucrărilor din livadă este strâns legată de condiţiile de climă, astfel ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- MEIUL – Panicum miliaceum L.
- Ordin nr. 340 din 02 iunie 2009
- SECARA – Secale cereale L.
- Acvacultura, soluţie pentru reabilitarea serelor
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Cultura căpşunului
- Vă aşteptăm la Agraria 2009
- Trei plante furajere, un amestec unic
- Estimări privind evoluţia condiţiilor agrometeorologice în intervalul 05 - 18 Dec 2008
- Rapiţa furajeră
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
");
//-->
");//--> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // -->
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- kllaus (10/3/2010 19:16:6)
- Oaia Dorper - preturi + fotografii (10/3/2010 11:44:15)
- pret/kg berbecuti (10/3/2010 10:17:26)
- Prepelite, fazani, pauni, etc (9/3/2010 14:59:46)
- Bovine de carne (8/3/2010 22:47:43)
- boxe compatibile cu placa audio? (8/3/2010 15:32:8)
- incubatoare electrice pentru pui (7/3/2010 16:3:8)
- va salut (7/3/2010 15:37:21)
- organizatii profesionale ale agricultorilor (5/3/2010 18:11:8)
- Seminte de Goji-lycium barbarum (4/3/2010 23:16:28)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZA
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Trifoiul alb (Trifolium repens)
Trifoiul alb are răspândire foarte largã in toate arealele ecologice din tara noastră.
SECARA – Secale cereale L.
Secara este a doua cereală panificabilă după grâu şi se cultivă în zonele mai puţin favorabile pentru cultura grâului: soluri acide sau nisipoase, climă rece şi umedă.
TRITICALE – Triticosecale Witt.
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului său ridicat de producţie atât de boabe, cât şi de biomasă şi al multiplelor sale utilizări.
SORGUL – Sorghum bicolor (L.) Moench
Sorgul, având origine tropicală (Africa), se cultivă mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat continental, mai ales sorgul furajer.
Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
În programarea reproducerii într-o crescătorie de iepuri de casă, este necesar să posedăm câteva cunoştinţe elementare privind particularităţile reproducerii acestei specii.
Abatorizarea iepurilor de casă
În paralel cu dezvoltarea cuniculiculturii (creşterii iepurilor de casă) este necesar să se investească şi în construirea de abatoare pentru tăierea şi prelucrarea iepurilor de casă. În aceste abatoare trebuie să existe un flux de tăiere şi de prelucrare în sistem conveierizat, în condiţii de igienă desăvârşită şi sub control sanitar-veterinar strict.
Rapiţa furajeră
Rapiţa furajerã de toamnã se foloseşte foarte devreme în furajarea animalelor (din a 2-a jumãtate a lunii aprilie) şi ocupã un rol important în conveierul verde.
Mai multe Tehnologii Agricole
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Trifoiul alb (Trifolium repens)
Trifoiul alb are răspândire foarte largã in toate arealele ecologice din tara noastră.
SECARA – Secale cereale L.
Secara este a doua cereală panificabilă după grâu şi se cultivă în zonele mai puţin favorabile pentru cultura grâului: soluri acide sau nisipoase, climă rece şi umedă.
TRITICALE – Triticosecale Witt.
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului său ridicat de producţie atât de boabe, cât şi de biomasă şi al multiplelor sale utilizări.
SORGUL – Sorghum bicolor (L.) Moench
Sorgul, având origine tropicală (Africa), se cultivă mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat continental, mai ales sorgul furajer.
Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
În programarea reproducerii într-o crescătorie de iepuri de casă, este necesar să posedăm câteva cunoştinţe elementare privind particularităţile reproducerii acestei specii.
Abatorizarea iepurilor de casă
În paralel cu dezvoltarea cuniculiculturii (creşterii iepurilor de casă) este necesar să se investească şi în construirea de abatoare pentru tăierea şi prelucrarea iepurilor de casă. În aceste abatoare trebuie să existe un flux de tăiere şi de prelucrare în sistem conveierizat, în condiţii de igienă desăvârşită şi sub control sanitar-veterinar strict.
Rapiţa furajeră
Rapiţa furajerã de toamnã se foloseşte foarte devreme în furajarea animalelor (din a 2-a jumãtate a lunii aprilie) şi ocupã un rol important în conveierul verde.
Mai multe Tehnologii Agricole


Ghiocei in ploaie