Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

 
 
1 2 3 4 5
Tehnologii Agricole, 08 Apr 2010 - 16:00, 1 comentarii
Siloz de materii prime

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



Fiecare sistem complex de acest gen este unicat, am putea spune, pentru că este proiectat pentru nevoi specifice, va deservi diferite specii, ca de exemplu: porci, păsări, bovine, ovine, peşti etc., va avea o schemă de amplasament proprie, va fi montat într-o clădire existentă, adaptată sau nouă şi va funcţiona, în principal, pentru una, două sau mai multe reţete.

 

Silozurile de materii prime

Acest tip de silozuri (Fig. 1) sunt în general construite din tablă galvanizată ondulată şi pot avea o infinitate de tipo-dimensiuni, rezultând construcţii mai zvelte (înalte şi cu diametru mic) sau cu diametre mai mari şi înălţimi mai mici, în funcţie de condiţiile locale (suprafeţe, obstacole, preferinţele beneficiarului).

Silozurile cu fund plat sau silozurile cilindro-tronconice sunt silozuri metalice de exterior care pot fi folosite mai cu seamă pentru depozitarea materiilor prime (porumb, orz, grâu furajer, şroturi de floarea-soarelui, şroturi de soia, mazăre etc.), dar şi a produsului finit (furaje combinate obţinute după reţeta dorită în cadrul Bucătăriei furajere, F.N.C.-ului sau micro F.N.C.-ului). Capacităţile lor de stocare pot varia uzual între 50-850 mc adică cca 40-650 t pentru materii prime şi 6-48 mc, adică cca. 4-30 t/celulă pentru produs finit.

• Silozurile metalice de interior se folosesc, de regulă, pentru cereale şi oleo-proteaginoase.

• Silozurile din fibră de sticlă (Fig. 2) se utilizează de obicei pentru produsul finit, fiind de regulă cilindro-tronconice, cu unghiuri de golire care ajung până la 67 de grade pentru facilitarea scurgerii făinurilor, ele putând varia ca şi capacitate între 4-31 mc, adică cca 2,5-18,5 t/celulă. Se folosesc frecvent ca silozuri de capăt de grajd, pentru a asigura stocul de produsul finit pe câteva zile pentru liniile de alimentare din interiorul grajdului.

• Silozurile de tip sac (de tip “Trevira”), cu foarte bune calităţi anticondens sunt folosite mai ales pentru a avea un stoc tampon dintr-un anumit produs finit (o anumită reţetă). Capacităţile uzuale pentru aceste tipuri de silozuri sunt cuprinse între 3-26 mc, adică 2-17 t/siloz (Fig. 3).

 

Morile

• Morile cu aspiraţie prezintă avantajul pretabilităţii la soluţii de alimentare mai ieftine (sonde de aspiraţie sau pâlnii de aspiraţie, deviatoare de flux cu clapetă acţionate manual sau cu servomotor). Astfel, o sondă de aspiraţie ­ un deviator cu două căi acţionat de servomotor ­ tubulatura aferentă de aspiraţie şi refulare ­ unitatea de comandă şi protecţie pot însuma între 700-1.000 euro pentru deservirea unui siloz sau a unei macrocomponente.

MORILE CU ASPIRAŢIE

/apps/ferma/resources/imagini/5b0ab2e4c8ca74dfcc6a8a201e0ec2d6_tabel-mori-cu-aspiratie.jpg

 

• Morile cu ax vertical (Fig. 4), deservite de transportoare melcate înclinate sunt mai scumpe cu 300-600 euro per unitate faţă de morile cu aspiraţie (variabil în funcţie de lungimea melcului, respectiv de distanţa de la siloz la moară şi de motorizare). Acestea din urmă pot fi antrenate de motoare trifazice cu puteri cuprinse între 5,5-55 kW, cu productivităţi cuprinse între 750-6.000 kg/h  (determinări de productivitate pentru cereale la umidate de 14%, măcinate prin sită de Ø 4 mm). Ele permit dezvoltări uzuale de micro F.N.C.-uri cu productivităţi de 2-4 t/h produs finit, iar dacă se utilizează baterii de 2 mori se pot atinge productivităţi de 5-10 t/h.

MORILE CU AX VERTICAL

/apps/ferma/resources/imagini/c468c9b4c83779549e4db87f2ae40348_tabel-mori-cu-ax-vertical.jpg

 

Amestecătoarele

Amestecătoarele (Fig. 5, 6, 7 şi 8) sau omogenizatoarele, realizează amestecarea şi omogenizarea macro şi micro-componentelor dintr-o reţetă furajeră şi pot fi verticale sau orizontale. Cele verticale sunt folosite în toate tipurile de bucătării furajere, pregătind hrană pentru toate speciile de animale.

Deşi realizează grade de omogenitate de 1:100.000, ele sunt considerate mai puţin pretenţioase, construcţia este simplă şi au un preţ de cost mai scăzut. Singurul lor dezavantaj este considerat timpul de amestec, de regulă dublu faţă de cele orizontale.

Acestea din urmă, sunt mai întâlnite pentru prepararea hranei pentru păsări sau în centrele de prestări servicii pentru terţi. Realizând grade de omogenitate mai ridicate, timpi de amestec scurţi ele au totuşi dezavantajul unei complexităţi constructive mai mari, implicit al unui preţ de cost mai ridicat şi costuri de exploatare mai ridicate, datorită motorizării superioare. Amestecătoarele orizontale permit şi înglobarea de grăsimi lichide în reţete, în procentaj de până la 10%.

AMESTECĂTOARE

/apps/ferma/resources/imagini/b9e2c302035b39f987f2c688caee533a_tabel-amestecatoare.jpg

 

Varianta gospodărească

Varianta gospodărească (Fig. 9) pentru prepararea  unor reţete furajere simple, dar cu mai multă manoperă înglobată, poate fi cuplarea unei mori cu un amestecător, ca utilaje idependente, legate funcţional cu accesoriile necesare sau chiar a unui utilaj compact, cu şasiu comun, pe care este montată o moară de mică capacitate (700-2.000 kg/h), cu motor de 5,5-7,5 kW, un melc de transfer, un amestecător de 500-1.000 kg capacitate masică utilă şi eventual un releu de timp pentru reglarea timpului de amestec.

Kompacktmischer-ul poate fi o soluţie de început, chiar dacă s-ar impune completată cu 2-3 şnecuri de alimentare, un şnec de golire şi 1-2 saci de produs finit, eventual un sistem de cântărire şi afişare pentru controlul cantităţilor intrate în reţetă. Pentru o fermă de 200-300 porci, 50-100 vaci de lapte sau tăuraşi la îngrăsat şi chiar şi pentru ferme de 5.000-20.000 păsări un astfel de utilaj poate reprezenta o soluţie, mai ales dacă există forţă de muncă suficientă pentru manipularea materiilor prime şi a produselor finite.

Dozatoare

În ceea ce priveşte dozarea premixurilor (Fig. 10 a, b, c) aceasta se poate face cu dozatoare cu spiră de Ø 75-125 mm (a), cu productivităţi de 600-4.000 kg/h sau cu transportoare melcate de mică productivitate. Dozarea uleiului sau al altor grăsimi sub formă lichidă se poate face cu instalaţii de dozare cu pompe pentru ulei (b), iar a substanţelor de conservare cu dozatoare speciale pentru substanţe de conservare (c).

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(45)/2007

 


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 

Galerie de imagini

<
>
 

1 Comentarii COMENTEAZA

anonim, 09-Apr-2010 01:18:03
www.books-photoshop.blogspot.com...
articole,tutorial,books,photoshop,adobe,brushes,effects,guidebook,layers, training,learning,video,image,bridge,psd,free,cs,tricks,cursuri,invata,album, review,cs2,cs3,cs4,cs5,illustrator,raw,shadow,highlight,vanishing,point,warp, editing,creative,edge, Invata cum sa iti modifici propria poza: www.books-photoshop.blogspot.com
 
ADAUGA COMENTARIUL TAU
 
 

Articole corelate

Tehnologii Agricole

Utilaje Güttler la Voiteg
Sorin-Tiberiu BUNGESCU , 15 Jun 2010 - 14:00, 0 comentarii
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din ... [ continuare ]
“Paradisul legumelor”,...
Cosmin Trif , 02 Jun 2010 - 14:00, 2 comentarii
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din ... [ continuare ]
Energie produsă în fermă
Teodor Vintilă , 17 May 2010 - 13:00, 0 comentarii
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din ... [ continuare ]
Gardul electric şi...
Sorin-Tiberiu BUNGESCU , 26 Apr 2010 - 15:00, 0 comentarii
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor ... [ continuare ]
Condiţii tehnologice...
Nicolae Dragomir , 09 Apr 2010 - 18:00, 9 comentarii
O CULTURĂ REUŞITĂ Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, ... [ continuare ]
Structura unei bucătării...
Sorin-Tiberiu BUNGESCU , 08 Apr 2010 - 16:00, 1 comentarii
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea ... [ continuare ]
De la gunoiul de grajd la...
Teodor Vintilă , 26 Mar 2010 - 12:00, 0 comentarii
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi ... [ continuare ]
Biogazul, protectorul...
Teodor Vintilă , 22 Mar 2010 - 14:00, 0 comentarii
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă ... [ continuare ]
OVĂZUL – Avena sativa L.
Nicolae Dragomir , 13 May 2009 - 16:00, 0 comentarii
1. Importanţa furajeră Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea ... [ continuare ]
MEIUL – Panicum miliaceum L.
Nicolae Dragomir , 14 Apr 2009 - 21:00, 0 comentarii
1. Importanţă furajeră Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

    • Momentan nu sunt articole comentate
 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Borceagul de toamnă

La scurt timp după anul 1990, cei care conduceau agricultura României au desfiinţat sistemul naţional de producere a seminţelor, care a fost conceput pentru o agricultură cooperatistă şi de stat, deci nepotrivit unei agriculturi private, a cărei naştere se aştepta.



Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Condiţii tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă

O CULTURĂ REUŞITĂ

Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, garantează realizarea unei culturi de lucernă uniformă, de mare productivitate şi de folosinţă îndelungată.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.




Mai multe Tehnologii Agricole