MEIUL – Panicum miliaceum L.

 
 
1 2 3 4 5
Tehnologii Agricole, 14 Apr 2009 - 21:00, 0 comentarii
Panicum miliaceum
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


în hrana animalelor se folseşte sub formă de furaj verde, fân sau semifân, în nutriţia vacilor cu lapte, a cailor, iar boabele constituie hrana de bază a multor păsări de ornament;

boabele de mei au o valoare nutritivă ridicată, cu un conţinut de 10-11% substanţe proteice, 3-4% grăsimi, 8-10% celuloză;

paiele de mei sunt foarte apreciate în hrana animalelor, în comparaţie cu celelalte cereale, deoarece 1 kg de paie valorează 0,51 unităţi furajere;

în alimentaţia omului, boabele de mei se folosesc sub formă de crupe sau păsat şi pentru prepararea unei băuturi alcoolice (braga);

este o valoroasă plantă pentru conveierul verde furajer, mai ales în zonele secetoase, deoarece poate fi cultivată şi în cultură dublă, după cerealele de toamnă, având o perioadă scurtă de vegetaţie.

2. Însuşiri morfologice şi fiziologice

Rădăcina este fasciculată, puternic dezvoltată pe orizontală, dar cu o slabă pătrundere în adâncime.

Tulpina este erectă, de 70-90 cm înălţime, păroasă, plină cu măduvă.

Frunzele, aşezate altern, sunt liniare, cu limbul lat de 10-20 mm, acoperite cu perişori pe faţa superioară.

Inflorescenţa este un panicul lung, răsfirat, cu ramuri lungi, iar fructul este o pseudocariopsă, de culoare gălbuie.

Perioada de vegetaţie, în funcţie de soi, este cuprinsă între 60-90 de zile.

3. Sistematică şi soiuri

Meiul (Panicum miliaceum L.) face parte din familia Gramineae şi în cultură se seamănă mai multe soiuri: Raduga, Marte, Matador, Mărgărit, Minerva.

4. Cerinţele faţă de factorii de vegetaţie

Cerinţele faţă de temperatură sunt ridicate. Astfel, temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 10-120C, iar cantitatea totală de temperaturi de peste 100C necesară în timpul vegetaţiei este de cca. 8000C.

Nu are cerinţe ridicate faţă de umiditate, coeficientul de transpiraţie fiind de 200-220. Aceasta face ca meiul să suporte, timp îndelungat seceta de vară, perioadă în care plantele îşi încetează creşterea care, poate fi reluată imediat ce condiţiile de umiditate se îmbunătăţesc.

Rezistenţa la secetă este dată de sistemul radicular dezvoltat, de perozitatea mare a frunzelor şi tulpinilor şi de numărul redus de stomate în mezofilul frunzelor.

Solurile cele mai indicate sunt cele cu textură mijlocie, bine aprovizionate în elemente fertilizante.

/apps/ferma/resources/imagini/desen-mei.jpg

5. Zonele de cultivare

În majoritatea cazurilor, meiul nu se cultivă în cultură principală, ci în cultură dublă sau succesivă, atât în zonele de câmpie cât şi în cele colinare.

6. Tehnologia de cultivare

Rotaţia.

Cele mai bune premergătoare sunt cele ce se recoltează devreme: cerealele de toamnă, borceagurile de toamnă, rapiţa de toamnă, cartofii timpurii, leguminoasele anuale.

Lucrările solului.

Terenurile îmburuienate sau cu resturi vegetale se ară, imediat după recoltarea plantei principale, la adâncimea de 20-22 cm, cu plugurile în agregat cu grapa stelată, iar pe cele curate se efectuează lucrări cu grapa cu discuri, în două direcţii.

În ambele situaţii, patul germinativ se pregăteşte cu grapa cu discuri, în agregat cu grapa cu colţi reglabili.

Sămânţa şi semănatul.

Sămânţa de mei trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: puritate de 97% şi germinaţia de 90%. Înainte de semănat, sămânţa se tratează împotriva tăciunelui cu formalină în concentraţie de 0,3%.

În cultură principală, semănatul se face când temperatura în sol este de 10-120C, iar în cultură succesivă cât mai devreme după eliberarea terenului şi efectuarea lucrărilor pentru pregătirea patului germinativ (până la 20 iulie în zonele de câmpie şi până la 10 iulie în zonele colinare).

Norma de semănat este de 25-30 kg/ha, la distanţa de 12,5 cm între rânduri şi al adâncimea de 1-2 cm.

După semănat, în cazul culturilor succesive, se execută o uşoară tăvălugire a terenului.

Fertilizarea.

Nu se efectuează o fertilizare directă cu îngrăşăminte fosfatice şi potasice, meiul valorifică efectul remanent al acestor îngrăşăminte aplicate culturilor premergătoare.

Înainte de semănat se face fertilizarea cu azot, în doză de N50-80.

Lucrările de întreţinere.

La începutul perioadei de vegetaţie pericolul de îmburuienare este mare, deoarece după răsărire plantele au un ritm mai lent de creştere.

Pentru combaterea buruienilor se pot aplica aceleaşi tipuri de erbicide ca şi în cazul celorlalte cereale păioase.

În zonele irigate se recomandă aplicarea a 1-2 udări cu 400-500 m3/ha apă.

Recoltarea şi conservarea.

Meiul folosit ca furaj verde sau pentru producerea fânului se recoltează la începutul coacerii în lapte a boabelor.

Pentru însilozare meiul se recoltează când boabele se găsesc în faza de lapte-ceară.

Culturile de mei pentru boabe se recoltează direct cu combina când boabele de la mijlocul paniculului au ajuns la coacerea în pârgă.

Producţii potenţiale.

Producţia de masă verde este de 15-25 t/ha, cea de fân de 3-6 t/ha, iar producţia de boabe de 1500-2500 kg/ha.


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul MEIUL – Panicum miliaceum L.
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la MEIUL – Panicum miliaceum L.
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Momentan nu sunt articole corelate

Tehnologii Agricole

Utilaje Güttler la Voiteg
Sorin-Tiberiu BUNGESCU , 15 Jun 2010 - 14:00, 0 comentarii
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din ... [ continuare ]
“Paradisul legumelor”,...
Cosmin Trif , 02 Jun 2010 - 14:00, 2 comentarii
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din ... [ continuare ]
Energie produsă în fermă
Teodor Vintilă , 17 May 2010 - 13:00, 0 comentarii
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din ... [ continuare ]
Gardul electric şi...
Sorin-Tiberiu BUNGESCU , 26 Apr 2010 - 15:00, 0 comentarii
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor ... [ continuare ]
Condiţii tehnologice...
Nicolae Dragomir , 09 Apr 2010 - 18:00, 9 comentarii
O CULTURĂ REUŞITĂ Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, ... [ continuare ]
Structura unei bucătării...
Sorin-Tiberiu BUNGESCU , 08 Apr 2010 - 16:00, 1 comentarii
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea ... [ continuare ]
De la gunoiul de grajd la...
Teodor Vintilă , 26 Mar 2010 - 12:00, 0 comentarii
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi ... [ continuare ]
Biogazul, protectorul...
Teodor Vintilă , 22 Mar 2010 - 14:00, 0 comentarii
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă ... [ continuare ]
OVĂZUL – Avena sativa L.
Nicolae Dragomir , 13 May 2009 - 16:00, 0 comentarii
1. Importanţa furajeră Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea ... [ continuare ]
MEIUL – Panicum miliaceum L.
Nicolae Dragomir , 14 Apr 2009 - 21:00, 0 comentarii
1. Importanţă furajeră Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

    • Momentan nu sunt articole comentate
 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Borceagul de toamnă

La scurt timp după anul 1990, cei care conduceau agricultura României au desfiinţat sistemul naţional de producere a seminţelor, care a fost conceput pentru o agricultură cooperatistă şi de stat, deci nepotrivit unei agriculturi private, a cărei naştere se aştepta.



Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Condiţii tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă

O CULTURĂ REUŞITĂ

Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, garantează realizarea unei culturi de lucernă uniformă, de mare productivitate şi de folosinţă îndelungată.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.




Mai multe Tehnologii Agricole