Compostul, un produs care poate fi obţinut în fermă

Utilitatea compostării derivă din două funcţii de bază ale acestei tehnici:

• schimbă caracteristicile nedorite ale unor materiale nevaloroase sau poluante, obţinându-se un produs care este cel puţin mai uşor de manipulat şi de utilizat;
• duce la obţinerea compostului, un produs care are o utilitate mult mai bună şi o valoare mai mare decât produsele din care a fost obţinut.

Prin cea de-a doua funcţie, compostarea reprezintă un proces de producţie a unei industrii care produce şi comercializează mărfuri pe bază de compost de uz agricol, horticol şi de protecţie a mediului (de exemplu: amendamente pentru sol, pat germinativ, amestecuri pentru plante la ghiveci, îngrăşăminte organice şi materiale pentru controlul eroziunii şi remedierea solurilor contaminate).

Varietatea materialelor supuse compostării (de la ape uzate, dejecţii de animale, resturi menajere, deşeuri industriale şi agricole şi până la deşeuri lemnoase), au dat naştere la o varietate de sisteme de compostare. Ele reflectă o varietate de scări de aplicare, facilităţi legate de locaţie, produse finite, constrângeri economice şi diferite filozofii şi preferinţe ale societăţii sau operatorilor.

Astfel, metodele de compostare variază de la grămezi libere la reactoare sofisticate cu sisteme de control automatizat al procesului. Oricum, ele urmăresc un traseu comun, acela al principiului biologic al compostării, care depinde de microorganismele care transformă deşeul în compost.

Compostarea reziduurilor lemnoase

De-a lungul anilor, au fost făcute numeroase studii privind folosirea reziduurilor lemnoase (biomasei lignocelulozice - BLC) ca îngrăşăminte sau amendamente pentru sol. Dacă se administrează direct BLC în sol, producţia agricolă scade notabil. Datorită conţinutului scăzut în azot, biomasa lignocelulozică absoarbe azotul din sol, acesta devenind indisponibil plantelor.

Pentru a preveni această situaţie, se recomandă compostarea BLC în amestec cu surse de azot. Experimentele făcute de-a lungul timpului au folosit diverse surse de azot (uree, nămol rezultat din tratarea apelor uzate, dejecţii de animale etc.).

Studiile efectuate în cazul ureei, au demonstrat că procentul optim de administrare a ureei este de 0,8% în cazul unei umidităţi a BLC de 60%, şi de 0,5% în cazul unei umidităţi de 40%.

Alegerea sursei de azot pentru realizarea compostului, se face în funcţie de sursa de azot disponibilă în zona în care se produce compostul, ţinând cont de preţul de achiziţie a respectivei surse de azot, de costul de transport al acesteia şi de scopul în care va fi folosit compostul.

Spre exemplu, în cazul în care compostul este destinat refacerii terenurilor lipsite de vegetaţie (exploatări miniere dezafectate, zone industriale etc.), se poate opta pentru un compost mai dur, de genul celui obţinut în amestec cu ureea.

În cazul în care compostul va fi folosit în horticultură, se preferă un compost mai gras, de genul celui obţinut în amestec cu dejecţii de păsări.

S-au realizat multe studii şi în ceea ce priveşte metodele de compostare. Concluzia este că se poate aplica metoda compostării în biloane amestecate regulat (la 30-120 de zile), cu investiţie mai mică, dar cu o perioadă de compostare mai lungă, sau metoda aerării forţate, cu investiţie mai mare, dar cu o perioadă de compostare mai scurtă.

Obţinerea şi comercializarea compostului este o industrie profitabilă

Printre numeroasele întreprinderi de valorificare a deşeurilor lemnoase se numără şi Tree Waste Recycling Facility din Maple Grove - Hennepin County, Minnesota. Investiţia de 1,1 milioane USD include mori pentru măcinat deşeurile lemnoase, un tocător pentru copaci întregi, maşini de selectat, dotate inclusiv cu magneţi pentru îndepărtarea metalelor, tractoare cu încărcător frontal şi excavatoare.

În funcţie de sezon, între 30 şi 60 de angajaţi procesează şi vând lemnul care intră în această întreprindere (circa 30 de mii de tone pe an de cioate, rădăcini, crengi, tufişuri) şi produc compost, paturi germinative, talaş folosit în parcuri şi amenajări peisagistice, alte produse din lemn măcinat.

În perioadele cu activitate intensă, peste două sute de tone de lemn măcinat trec zilnic prin întreprindere.

De asemenea, compania realizează produse cu utilitate specială, spre exemplu talaş vopsit, folosit ca pardoseală pentru diferite evenimente (spre exemplu, la expoziţii de animale, în grădini zoologice şi la circuri), pentru locurile de joacă pentru copii, fiind mai moale decât nisipul. Acele de conifere (majoritatea provenite de la pomii de Crăciun) sunt preferate de unii crescători de păsări pentru aşternut, datorită conţinutului lor ridicat în substanţe microbicide.

Companiile forestiere, transportatorii şi firmele din horticultură peisagistică aduc deşeurile lemnoase la întreprindere. În funcţie de materialul primit şi de cererea pieţei, lemnul este trecut printr-o serie de utilaje de tocat, măcinat şi cernut. După faza iniţială de tocare, talaşul de circa 9-15 cm) este învechit în grămezi pentru textură şi culoare sau folosit în procesul de compostare.

Lemnul măcinat este folosit şi de companiile care compostează deşeuri orăşeneşti sau ape uzate, ca agent de îngroşare.
Produsul compostat şi maturat este selectat, eventual măcinat mai mult în funcţie de cerinţele clientului şi vândut la preţuri între 8 şi 12 USD/m3.

Articol publicat în revista Ferma nr. 10(54)/2007