Calendarul lucrărilor agricole din pragul primăverii

Fertilizarea culturilor de cereale de toamnă

Culturile de grâu şi orz care nu au înfrăţit din toamnă şi cele care au densitate redusă, trebuie să fie fertilizată cu azot cât mai devreme cu putinţă, pe teren încă îngheţat. Acest lucru este obligatoriu pentru toate culturile de cereale de toamnă care nu au fost fertilizate cu azot înainte de semănat. Aplicarea devreme a unor doze de 60-80 kg/ha azot va determina formarea de fraţi fertili, pe când fertilizarea târzie cu azot în primăvară, va determina formarea de fraţi târzii „de poală” care vor rămâne fără rod.

Pe solurile din câmpie, cu reacţie neutră, se obţin rezultate bune aplicând azotul sub formă de azotat de amoniu.

În zonele de dealuri, pe solurile acide, este de preferat aplicarea azotului sub formă de azotat de calciu (Nitrocalcar), iar pe solurile sărăturate îngrăşământul recomandat este sulfatul de amoniu.

Aplicarea în vegetaţie a azotului pe culturile de toamnă sub formă de îngrăşăminte complexe nu este motivată, fosforul din aceste îngrăşăminte neputând fi valorificat de plante.

La secară, numărul de fraţi care s-a format din toamnă va rămâne nemodificat, această plantă terminându-şi înfrăţirea din toamnă. Totuşi, culturile nefertilizate din toamnă sunt recunoscătoare la aplicarea unor doze de 40-60 kg/ha azot s.a.

Culturile de orz şi grâu cu densitate mare, care au fost fertilizate din toamnă, nu se vor fertiliza cu azot în această perioadă, deoarece le vom sensibiliza la cădere.



Combaterea şoarecilor de câmp

Această problemă trebuie să fie în atenţia celor care au culturi de toamnă lucerniere şi trifoişti. Iarna blândă a asigurat condiţii bune de parcurgere a acestui sezon. Începând cu luna martie apare o nouă generaţie şi fiecare femelă naşte 4-8 pui.

Pe suprafeţele puternic afectate se vor efectua stropiri cu Nuvacron 40 SCW-CE-400 g/l, 3,5-4,0 l/ha în 600 litri apă. Tratamentele se fac primăvara devreme, când plantele sunt mici (înainte de împăiere). Pe suprafeţe mici se poate efectua combaterea cu momeli cu substanţe specifice, autorizate.


ATENŢIE!

Nu cumpăraţi seminţe fără certificat de calitate din care să rezulte germinaţia şi puritatea. Cumpăraţi seminţe livrate în saci plombaţi şi etichetaţi.


Pregătirea patului germinativ

Pentru culturile care se seamănă primăvara patul germinativ trebuie realizat printr-un număr cât mai mic de lucrări. În acest fel se pierde mai puţină apă din sol şi se previne tasarea solului. Lucrările cu grapele cu discuri trebuie să fie în număr cât mai mic. Numai atunci când nivelarea şi mărunţirea arăturilor nu se poate realiza cu grapele cu colţi, combinatorul sau maşinile complexe care pregătesc solul aplică erbicidele şi îngrăşămintele la o singură trecere.


ATENŢIE!

Nu intraţi pe teren cu agregatele decât după ce solul s-a zvântat. Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ se va efectua perpendicular pe direcţia de semănat.


Elemente tehnologice privind semănatul culturilor din prima parte a primăverii

Semănatul ovăzului de primăvară trebuie realizat în epoca I, urgenţa I, practic când se poate intra în câmp, la sfârşitul lunii februarie. Plantele premergătoare cele mai bune sunt: leguminoasele cultivate pentru boabe. Rezultate satisfăcătoare se obţin şi după porumb netratate cu erbicide triazinice.

Nu se poate cultiva după sfecla de zahăr şi furajeră şi nu poate reveni pe acelaşi teren decât după 3-4 ani. Fertilizarea se realizează cu 40-60 kg de azot şi cu 60-70 kg fosfor.

Sămânţa se tratează cu Vitavax 201, în doze de 2 kg/t, sau cu soluţie de formalină 40%, în concentraţie de 3%, prin stropire şi lopătare, fie prin scufundare (10-15 minute). Densitatea de semănat 400-450 boabe germinabile/m2 care se realizează cu circa 140-160 kg/ha. Distanţa între rânduri 12,5 cm, cu adâncimea de semănat 3-4 cm.



Semănatul mazării pentru boabe se poate declanşa la sfârşitul lunii februarie, temperatura minimă de germinaţie fiind de 1-2oC, iar după răsărire poate să reziste până la -6oC, dacă sunt de scurtă durată.

Plantele premergătoare cele mai bune sunt cerealele păioase, porumbul, floarea soarelui. Nu se cultivă după alte leguminoase, şi nu poate reveni pe acelaşi loc decât după minim 2-3 ani.

Fertilizarea trebuie realizată cu îngrăşăminte complexe, care să asigure 40-50 kg de azot şi fosfor, dacă nu s-au aplicat îngrăşăminte cu fosfor din toamnă.

Densitatea de semănat este de 110-130 boabe germinabile/m2, ceea ce se realizează cu 200-300 kg/ha sămânţă. Distanţa între rânduri este de 12,5 cm, iar adâncimea de semănat este de 5-6 cm.

Principalele elemente privind semănatul
la alte culturi care se seamănă în luna martie




Ştiaţi că...

• Pierderile prin depozitare datorită dăunătorilor depăşesc cca 10% din producţia depozitată?

• Şobolanul cenuşiu (Ratus norvegicus) consumă într-un an cca 35 kg boabe şi degradează o cantitate mai mare prin murdărire?

• O vrabie poate consuma 8-12 g cereale zilnic?

• Pierderile din timpul păstrării la cartof, în funcţie de tipul depozitului sunt cuprinse între circa 13% şi peste 20%?


Subvenţii pe suprafaţă

Vor fi subvenţionate în acest an culturile la care România are cotă dată de Uniunea Europeană şi acele culturi la care există interes maxim pentru dezvoltare. De exemplu, pentru soia nemodificată genetic se acordă 500 RON/ha, pentru plante textile 900 RON/ha, orezul primeşte subvenţii de până la 1500 RON/ha iar hameiul 1441 RON/ha. Sprijinul financiar pentru aceste culturi se acordă atât în bonuri valorice cât şi în numerar.

Primesc bani şi culturile ecologice certificate, în valoare de 728 RON/ha. Nu se mai acordă însă sprijin pentru porumb, grâu, floarea soarelui sau furaje.


Producţia naţională de floarea-soarelui, sub estimări

La începutul anului trecut, specialiştii au estimat că producţia de floarea-soarelui va fi de 1.585 kg la hectar, pe cele peste 900.000 de hectare cultivate. La sfârşitul anului însă, producţia a fost mult mai slabă decât estimările, media pe hectar fiind de doar 1.393 de kg. Din totatul producţiei de 1,327 milioane de tone, 156.026 tone au mers la export, valoarea acestora ajungând până la 37 de milioane de euro.

Şrotul de floarea-soarelui exportat (peste 450 mii tone) a suplimentat bugetul naţional cu 75 milioane euro.


Preţul terenurilor agricole se va dubla în acest an

Specialiştii imobiliari prevăd pentru anul în curs o creştere semnificativă a preţului terenului agricol. În opinia specialiştilor, preţul unui hectar va creşte cu până la 50%, datorită apropierii anului integrării pentru României. În UE un hectar de teren valorează până la 4000 de euro, de zece ori mai mult decât la noi.