Struţul, un "bătăuş" nocturn

 
 
1 2 3 4 5
Medicina Veterinara, 08 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Struţul- Struthio camelus

Struţul, originar din Africa, s-a răspândit şi este crescut pe arii geografice întinse. Acest fapt se datorează capacităţii mari de a se adapta şi a sistemului imunitar care-l protejează la agresiunea microbiană.



În mediul lor natural, struţii trăiesc în comunităţi constituite în grupuri de păsări de vârstă şi sexe diferite, în care există o ierarhie bine stabilită, conducătorul grupului fiind de obicei un mascul adult. Aceste comunităţi se destramă în timpul sezonului de împerechere, când are loc formarea perechilor.

Fiind păsări care parcurg o distanţă mare în căutarea hranei, atunci când sunt ţinute în captivitate trebuie asigurat un spaţiu suficient de mare, pentru că altfel apare plictiseala, şi încep să se ciupească între ele. În captivitate, struţii se obişnuiesc foarte repede cu mediul înconjurător, fiind prietenoşi cu oamenii, apropiindu-se de aceştia, chiar ciugulindu-le hainele sau mâinile. Sunt păsări foarte curioase şi sunt atrase de obiectele strălucitoare pe care, dacă au acces la ele, le şi înghit.

Sezonul de reproducţie este influenţat de zona geografică şi implicit de durata zilei lumină. Pentru ţara noastră, sezonul de reproducţie corespunde cu începutul primăverii. În această perioadă femelele efectuează un dans prenupţial, la masculi culoarea pielii de pe picioare, de pe gât şi cioc devine roşie, iar pentru a-şi arăta dominanţa, acesta îşi ridică coada şi îşi etalează penisul.

Intensitatea şi manifestarea ritualului de împerechere scade pe măsură ce femela se apropie de sfârşitul sezonului de ouat. În sălbăticie, într-un cuib se găsesc ouă ce provin de la mai multe femele, cele din mijloc fiind cele ale femelei dominante.

Din punct de vedere al alimentaţiei, struţul, spre deosebire de marea majoritate a păsărilor domestice, este erbivor şi nu granivor, iar aparatul digestiv seamănă mai mult cu cel al iepurelui sau al calului.

Se hrăneşte cu o gamă largă de plante, dar în mediul lor natural consumă des insecte şi reptile de dimensiuni mici. Un adult consumă zilnic 4-6 kg de plante verzi, iar în captivitate toate nutreţurile trebuie tocate la maxim 3-4 cm.Pentru triturarea hranei, struţul consumă o cantitate semnificativă de nisip şi pietriş.

Comportamentul de luptă la struţ se manifestă prin ciupire, zgâriat, lovire cu picioarele şi aripile, iar majoritatea luptelor se desfăşoară spre seară.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(39)/2006


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Struţul, un "bătăuş" nocturn
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Struţul, un "bătăuş" nocturn
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Momentan nu sunt articole corelate

Medicina Veterinara

Ce trebuie să ştim despre...
Viorel Herman , 29 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii
Chiar dacă în ultima vreme avicultura românească este serios afectată de ameninţarea la scară ... [ continuare ]
Bunăstarea animală şi...
Ludovic Cziszter , 27 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Nu există nici un dubiu că rolul economic al animalelor de fermă este, în esenţă, acela de a furniza produse ... [ continuare ]
Ectima contagioasă a oilor...
Sorin Octavian VOIA , 23 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Foarte mulţi crescători de capre ne-au semnalat problemele foarte grave de sănătate apărute, în special, la iezi ... [ continuare ]
Struţul, un "bătăuş"...
Ferma , 08 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Struţul, originar din Africa, s-a răspândit şi este crescut pe arii geografice întinse. Acest fapt se ... [ continuare ]
Adenomatoza intestinală a...
Viorel Herman , 17 Jun 2010 - 12:00, 0 comentarii
Este o boală infecţioasă, bacteriană, cu evoluţie cronică, specifică porcilor, manifestată clinic prin diaree, ... [ continuare ]
Avicultura românească nu...
Mihai Decun , 08 Jun 2010 - 15:00, 0 comentarii
Acest articol prezintă în detaliu, cu argumente ştiinţifice, situaţia în care se află avicultura ... [ continuare ]
Mamita gangrenoasă
Viorel Herman , 08 Jun 2010 - 10:00, 0 comentarii
Răsfugul negru sau mamita gangrenoasă este o boală infectocontagioasă bacteriană, sporadică sau enzootică, ... [ continuare ]
Laborator performant de...
Ferma , 31 May 2010 - 13:00, 0 comentarii
La S.C.D.C.B. Arad funcţionează de anul trecut un laborator de biologie moleculară pentru ameliorarea genetică a ... [ continuare ]
INFLUENŢA AVIARĂ - DIN...
Viorel Herman , 20 May 2010 - 13:00, 0 comentarii
România s-a confruntat din nou cu prezenţa influenţei aviare, conform datelor transmise de ANSVSA Organizaţiei ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole