Struţul, un "bătăuş" nocturn
Struţul, originar din Africa, s-a răspândit şi este crescut pe arii geografice întinse. Acest fapt se datorează capacităţii mari de a se adapta şi a sistemului imunitar care-l protejează la agresiunea microbiană.
În mediul lor natural, struţii trăiesc în comunităţi constituite în grupuri de păsări de vârstă şi sexe diferite, în care există o ierarhie bine stabilită, conducătorul grupului fiind de obicei un mascul adult. Aceste comunităţi se destramă în timpul sezonului de împerechere, când are loc formarea perechilor.
Fiind păsări care parcurg o distanţă mare în căutarea hranei, atunci când sunt ţinute în captivitate trebuie asigurat un spaţiu suficient de mare, pentru că altfel apare plictiseala, şi încep să se ciupească între ele. În captivitate, struţii se obişnuiesc foarte repede cu mediul înconjurător, fiind prietenoşi cu oamenii, apropiindu-se de aceştia, chiar ciugulindu-le hainele sau mâinile. Sunt păsări foarte curioase şi sunt atrase de obiectele strălucitoare pe care, dacă au acces la ele, le şi înghit.
Sezonul de reproducţie este influenţat de zona geografică şi implicit de durata zilei lumină. Pentru ţara noastră, sezonul de reproducţie corespunde cu începutul primăverii. În această perioadă femelele efectuează un dans prenupţial, la masculi culoarea pielii de pe picioare, de pe gât şi cioc devine roşie, iar pentru a-şi arăta dominanţa, acesta îşi ridică coada şi îşi etalează penisul.
Intensitatea şi manifestarea ritualului de împerechere scade pe măsură ce femela se apropie de sfârşitul sezonului de ouat. În sălbăticie, într-un cuib se găsesc ouă ce provin de la mai multe femele, cele din mijloc fiind cele ale femelei dominante.
Din punct de vedere al alimentaţiei, struţul, spre deosebire de marea majoritate a păsărilor domestice, este erbivor şi nu granivor, iar aparatul digestiv seamănă mai mult cu cel al iepurelui sau al calului.
Se hrăneşte cu o gamă largă de plante, dar în mediul lor natural consumă des insecte şi reptile de dimensiuni mici. Un adult consumă zilnic 4-6 kg de plante verzi, iar în captivitate toate nutreţurile trebuie tocate la maxim 3-4 cm.Pentru triturarea hranei, struţul consumă o cantitate semnificativă de nisip şi pietriş.
Comportamentul de luptă la struţ se manifestă prin ciupire, zgâriat, lovire cu picioarele şi aripile, iar majoritatea luptelor se desfăşoară spre seară.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(39)/2006
Articole corelate
Momentan nu sunt articole corelateMedicina Veterinara
Chiar dacă în ultima vreme avicultura românească este serios afectată de ameninţarea la scară ...
[ continuare ]
Nu există nici un dubiu că rolul economic al animalelor de fermă este, în esenţă, acela de a furniza produse ...
[ continuare ]
Foarte mulţi crescători de capre ne-au semnalat problemele foarte grave de sănătate apărute, în special, la iezi ...
[ continuare ]
Struţul, originar din Africa, s-a răspândit şi este crescut pe arii geografice întinse. Acest fapt se ...
[ continuare ]
Este o boală infecţioasă, bacteriană, cu evoluţie cronică, specifică porcilor, manifestată clinic prin diaree, ...
[ continuare ]
Acest articol prezintă în detaliu, cu argumente ştiinţifice, situaţia în care se află avicultura ...
[ continuare ]
Răsfugul negru sau mamita gangrenoasă este o boală infectocontagioasă bacteriană, sporadică sau enzootică, ...
[ continuare ]
La S.C.D.C.B. Arad funcţionează de anul trecut un laborator de biologie moleculară pentru ameliorarea genetică a ...
[ continuare ]
România s-a confruntat din nou cu prezenţa influenţei aviare, conform datelor transmise de ANSVSA Organizaţiei ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Pregătirea familiilor de albine pentru iernare 1
- Cum putem prepara păstrăvul?
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Sistem alternativ de producere a furajelor în fermele zootehnice
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- Trifoiul alb (Trifolium repens)
- Asolamentul poate fi o soluţie eficientă de… criză
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Acord din 17 martie 2009
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
");//--> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // -->
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole


Petale galbene de Floarea Soarelui