Bunăstarea animală şi productivitatea

 
 
12345
Medicina Veterinara,27 Jul 2010 - 10:00,0 comentarii
Vaci pe câmp

Nu există nici un dubiu că rolul economic al animalelor de fermă este, în esenţă, acela de a furniza produse alimentare de origine animală. Având în vedere că semnalele vin din pieţele de alimente, toate interesele producătorilor se îndreaptă spre maximizarea câştigului economic net pe care îl pot oferi animalele lor, adică valoarea lor comercială.



Pentru a realiza acest deziderat (productivitatea), se merită ca animalelor să li se ofere un anumit grad de îngrijire, acordând atenţie „bunăstării” acestora. Animalele de fermă sunt hrănite, cazate şi protejate de prădători, bolile lor sunt prevenite sau tratate şi în general primesc un tratament mai bun comparativ cu ceea ce ar fi avut în sălbăticie.

 

Productivitate fără bunăstare nu există

Producătorii, în special cei care utilizează sisteme intensive de producţie, atunci când sunt acuzaţi că utilizează standarde scăzute de bunăstare animală, se apără spunând că „bunăstarea animalelor este o prioritate de vârf pentru mine, iar animalele mele nu vor putea produce în mod profitabil dacă bunăstarea lor nu ar fi deplină”.

Această abordare ne arată pur şi simplu că bunăstarea animală este o componentă a unui set de condiţii necesare pentru a obţine productivitatea animală. Ea nu are un merit sau o valoare economică în sine.

În acest fel, punem întrebarea: „Are bunăstarea animalelor de fermă o valoare economică independentă care trebuie recunoscută?” Acest aspect este foarte important, deoarece nu trebuie luată nici o măsură, nu trebuie folosită nici o resursă sau nu trebuie făcută nici o cheltuială economică pentru a obţine bunăstarea deplină a animalelor dacă nu se poate obţine un plus de valoare economică din aceasta.

 

Valoarea utilă a animalului - condiţie a bunăstării?

Rolul unui animal ca resursă nu implică faptul că acesta are doar o valoare utilă. În economia resurselor naturale, obiectele primesc ceea ce numim „valoare non-utilă”. De exemplu, oamenii contribuie financiar, în mod voluntar, la cauze cu care nu au nici un contact direct şi de pe urma cărora nu vor avea nimic de câştigat în mod util, cum ar fi salvarea balenelor albastre, conservarea unei anumite lucrări de artă sau protejarea unui monument istoric.

Singura utilitate câştigată de pe urma acestor acţiuni o reprezintă faptul că ştie că acele obiecte sau animale protejate încă există. Ei atribuie ceea ce numim „valoare existenţială” şi aceasta este o valoare economică autentică comparabilă cu cea utilă, datorită consimţirii oamenilor de a plăti pentru aceasta.
Observăm că anumite resurse utilizate în activitatea productivă pot avea şi o altă valoarea în afară de cea utilă.

Cea mai bună analogie utilizată pentru a demonstra raţionamentul anterior este aceea a resursei de muncă, esenţială în activitatea economică. În timp ce valoarea muncitorilor (câştigul) este puternic legată de productivitatea lor economică, societatea îi apreciază pe membrii săi nu doar pentru contribuţia lor la rezultatele economice.

Oamenii au o valoare utilă ca forţă de muncă, dar bunăstarea lor este un element important în evaluarea societăţii din care face parte, evidenţiată prin reglementările de protecţie a muncitorilor, sistemele de asigurări sociale, îngrijirea bătrânilor, infirmilor etc., toate acestea nefiind legate de valoarea utilă a oamenilor. În acest caz, resursele pot fi evaluate după criterii care nu sunt legate de productivitatea lor.

În mod similar, nu este cu nimic ieşit din comun ca animalelor de fermă să le fie ataşată o valoare economică, suplimentară şi independentă de productivitatea lor tehnică, productivă.

Valoarea pe care un individ sau o societate o atribuie bunăstării animalelor pe care le foloseşte nici nu derivă din conceptul de „valoare intrinsecă”. Este pur şi simplu reflecţia reacţiei umane naturale, a satisfacţiei, a asigurării şi a confortului derivate din faptul că o fiinţă simţitoare (animalul) este tratată într-un mod corespunzător.

Originea acestor simţăminte se poate afla în valorile etice sau culturale, în preferinţele sau sensibilităţile indivizilor sau probabil chiar în neînţelegerile sau iluziile lor, dar ele sunt expresii ale unei valori economice.

În producţia animală, economia ridică problema cum anume este condiţionată valoarea utilă a animalelor, derivată din productivitatea lor, de către valoarea non-utilă, pozitivă sau negativă, datorată percepţiei de cât de bine se simt animalele în timpul producţiei.


ATRIBUIREA VALORII ECONOMICE

Există trei sensuri de atribuire a unei valori economice bunăstării animalelor.

În primul rând, logica economică contrazice ideea că animalele au o „valoarea intrinsecă”. Valoarea nu este o caracteristică înnăscută şi invariabilă a cuiva, precum greutatea moleculară sau valenţa, ci este o construcţie distinct umană, ceva atribuit de către om, iar în absenţa acestuia nu are o nici o semnificaţie.

În al doilea rând, mărimea valorii atribuite unui obiect depinde de circumstanţă şi de un set întreg de factori umani, deci bunăstarea animală poate fi importantă pentru anumiţi indivizi sau grupuri din societate, însă fără relevanţă pentru alţii.

În al treilea rând, dacă ceva este recunoscut ca având o valoare pentru indivizi, grupuri de indivizi sau societate ca întreg, atunci într-o economie de piaţă există o bază clară conceptuală pentru atribuirea unui „preţ” acelei valori, care să-i reflecte magnitudinea comparativ cu alte obiecte. Acest lucru reprezintă baza intervenţiei guvernamentale prin subvenţie şi cadrul politic pentru legiferarea subvenţionării.


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Bunăstarea animală şi productivitatea
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Bunăstarea animală şi productivitatea
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Ordin nr. 19 din 04 feb 2009
Agro Legislatie, 10 Feb 2009 - 20:00,0 comentarii
Privind aprobarea sumelor, a condiţiilor şi a modului de acordare a acestor sume pentru achiziţia materialului seminal... [ continuare ]
Simpozion la Timişoara -...
Evenimente, 24 Feb 2009 - 17:00,0 comentarii
Societăţile Sterlet, Precise Invest şi AACL-Bioflux vă invită să... [ continuare ]
Ordin nr. 102 din 03 martie...
Agro Legislatie, 03 Mar 2009 - 17:00,0 comentarii
Ordin pentru aprobarea tipurilor de investiţii şi a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acordă în anul 2009, în... [ continuare ]
Un judoka s-a luat la...
Zootehnie, 05 Oct 2009 - 23:00,0 comentarii
Principiul de bază al judo-ului este acela de a te folosi de forţa adversarului. Un fost campion naţional l-a aplicat... [ continuare ]
Un om la două meserii:...
Dezvoltare rurala, 16 Feb 2010 - 15:00,0 comentarii

De loc din Valea Dîljii, de lângă Haţeg, Emil Crişan s-a stabilit în localitatea Densuş, aproape... [ continuare ]

Medicina Veterinara

Plan de Acţiune 2011-2015...
Ludovic Cziszter , 03 Jun 2011 - 15:00,0 comentarii
Continuăm să prezentăm strategia politică a Uniunii Europene în domeniul bunăstării animale, după ce ... [ continuare ]
Vaccinurile şi vaccinarea...
Mihai Decun , 11 May 2011 - 14:00,2 comentarii
Nu am crezut că va trebui sa revin asupra importanţei vaccinurilor şi a vaccinării, după ce am scris articolul: ... [ continuare ]
Azbocimentul, un risc...
Mihai Decun , 18 Feb 2011 - 14:00,0 comentarii
Denumirea de azbest se atribuie fibrelor minerale care se extrag din zăcăminte şi care sunt grupate în două ... [ continuare ]
Agalaxia contagioasă la oi...
Viorel Herman , 15 Feb 2011 - 14:00,0 comentarii
Agalaxia contagioasă a oilor şi a caprelor (Răsfugul alb) este o boală infecţioasă produsă de Mycoplasma ... [ continuare ]
Curs on-line de bunăstare
Ludovic Cziszter , 17 Jan 2011 - 13:00,0 comentarii
În anul 2009 scriam, în revista Ferma nr. 2(69), pag. 83, despre intenţia elaborării unor cursuri de ... [ continuare ]
Cum să prevenim...
Viorel Herman , 10 Jan 2011 - 15:00,0 comentarii
În această perioadă, în efectivele de păsări, crescute în sistem tradiţional, ne confruntăm cu ... [ continuare ]
CARE VA FI VIITORUL...
Mihai Decun , 05 Jan 2011 - 15:00,1 comentarii
Profilaxia bolilor infecţioase la animale în ţările est - europene s-a bazat în foarte mare măsură pe ... [ continuare ]
Acidoza rumenală
Teodor MOŢ , 08 Dec 2010 - 14:00,0 comentarii
Reprezintă o afecţiune rumenală, acido - lactică şi histaminotoxică în cazul evoluţiei supraacute şi acute, ... [ continuare ]
Sarcocistoza - boală...
Ferma , 08 Dec 2010 - 14:00,0 comentarii
Sarcocistoza, numită şi sarcosporidioză, este o boală parazitară comună omului şi  animalelor aparţinând la ... [ continuare ]
Campylobacterioza aviară
Viorel Herman , 07 Dec 2010 - 14:00,0 comentarii
Campylobacterioza este o boală infecţioasă, întâlnită la numeroase specii de păsări, fiind produsă de bacterii ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Recolta grau 2011

Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?





VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice



Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul

Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali



Fiţi independent energetic!

Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?




Mai multe Tehnologii Agricole