Avicultura românească nu dăunează sănătăţii umane!

Ca punct de plecare în analiza acestui subiect, redăm declaraţia Ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru: „Toate produsele puse pe piaţă sunt verificate din punct de vedere al siguranţei alimentelor, aşa că ele nu pun nici un fel de problemă pentru sănătatea oamenilor”...

Noutăţi tehnologice privind creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare
Dintotdeauna noul întâmpină opoziţie şi aceasta este cu atât mai mare, cu cât noutatea este mai evidentă. De aici derivă şi discuţiile la care asistăm în prezent.

Tehnologiile noi de creştere şi de exploatare a găinilor nu sunt concepute pentru a falimenta pe cei care sunt conservatori sau mai puţin receptivi la nou, ci pentru a oferi condiţii de bunăstare găinilor, atât din considerente etice, cât mai ales pentru asigurarea exprimării potenţialului biologic productiv. Numai organismele aflate în condiţie de bunăstare deplină pot exprima potenţialul genetic specific rasei!

Sintagma „bunăstarea animalelor” conţine elemente de noutate pentru crescătorii de animale din România şi pentru specialiştii (ingineri, medici veterinari), care nu au studiat o asemenea disciplină în facultate şi întâmpină dificultăţi în a înţelege tendinţele existente pe plan mondial.

Implementarea bunăstării la animale şi păsări se realizează prin asimilarea tehnologiilor vest europene şi a unui nou standard de calitate a produselor alimentare, care vine însă la pachet cu o exigenţă crescută din partea consumatorilor şi cu o atitudine nouă faţă de animale (bioetica animală).

Aplicarea noilor tehnologii echivalează cu o „minirevoluţie” în zootehnie şi presupune costuri greu de suportat, mai ales în prezent. Ţările vest europene au traversat această fază cu ani în urmă, beneficiind de subvenţii importante, care nu se mai acordă în prezent.

Cu toate acestea, reglementările UE privind bunăstarea găinilor ouătoare trebuie şi vor fi respectate, întrucât există un angajament al ţării noastre privind asimilarea legislaţiei UE şi respectarea anumitor termene.

Calitatea şi salubritatea ouălor

Calitatea, salubritatea şi mai ales valoarea biologică a ouălor reflectă condiţiile de întreţinere a găinilor, cu referire la densitate pe unitatea de suprafaţă, microclimat şi alimentaţie (incluzând aditivii alimentari, biostimulatorii şi medicaţia folosită preventiv). Toate ouăle de găină admise pentru consum uman sunt, în principiu, lipsite de nocivitate şi pot fi consumate de către persoanele care nu au contraindicaţii medicale.

În conformitate cu Directiva UE 2002, Regulamentul (CE) nr. 1028/2006 şi Regulamentul 557/2007 privind unele standarde de comercializare a ouălor şi în România s-a trecut la marcarea originii ouălor, conform unui cod, astfel încât consumatorul să aibă posibilitatea de a face distincţia între ouăle ce provin din diferite sisteme de creştere a găinilor (ferme ecologice; în aer liber; în hale la sol sau în baterii). ACESTE MARCAJE INDICĂ PROVENIENŢA OUĂLOR, NU CALITATEA LOR!

Clasificarea ouălor în baza criteriilor de calitate se face conform celor prevăzute la art. 4 din Regulamentul 557/2007. Şi anume, ouăle se clasifică în funcţie de calitate, după cum urmează: categoria A sau „ouă proaspete”, care pot fi iarăşi clasificate în raport de greutate (XL, L, M şi S); categoria B, care nu sunt livrate decât industriei alimentare.

Ce înseamnă "calitate superioară"

Ouăle provenite din fermele ecologice sunt de calitate superioară prin aceea că, în comparaţie cu ouăle de tip convenţional, sunt lipsite de reziduuri chimice: pesticide, hormoni, antibiotice, chimioterapice, coloranţi sintetici, reziduuri din organisme modificate genetic etc. Acestea sunt considerate cu valoare biologică superioară datorită conţinutului redus de colesterol şi conţinutului superior în vitamine A, D, E, K şi B.

De exemplu, într-una din cercetările efectuate în Italia a rezultat că ouăle ecologice conţineau, în medie, 8,62 mg vitamina E pe kg ou, faţă de numai 2,79 mg/kg în cazul ouălor convenţionale.

Într-un alt studiu, efectuat recent (2009) în China, se menţionează că a fost constatată o concentraţie medie de colesterol în gălbenuşul ouălor provenite de găinile crescute în sistem liber de 8,64 mg/g, faţă de 10,32 mg/g la gălbenuşul ouălor provenite de la găinile din aceeaşi rasă crescute în cuşti, iar valoarea totală a colesterolului la ouăle întregi provenite de la găinile crescute în libertate a fost de 125,23 mg/ou, în comparaţie cu ouăle de la găinile crescute în cuşti - de 158,01 mg/ou.

Prezenţa hormonilor „de creştere” în ouă

Fiind interzisă folosirea hormonilor „de creştere” pentru stimularea producţiei de ouă, personal nu cred că cineva riscă să folosească aceşti hormoni în scop zootehnic, chiar dacă în unele ţări din lume există o asemenea practică.

Totuşi, trebuie precizat că ouăle, mai ales cele provenite din sistemul de creştere de tip intensiv, pot să conţină alţi hormoni şi mai ales pe cei de stres. Stările de stres sunt frecvente şi devin dăunătoare sănătăţii găinilor, de regulă, atunci când acţiunea factorilor stresanţi este intensă şi prelungită (scade rezistenţa la infecţii, apar tulburări de comportament şi mai ales canibalismul). Dar prezenţa hormonilor de stres, în ouă, în concentraţiile obişnuite, nu reprezintă un risc pentru consumatorii de ouă!

Într-o cercetare recentă, efectuată în Norvegia (2009), s-a măsurat concentraţia de hormoni (androstenedione şi estradiol) din ouă, urmărindu-se efectul tehnologiei de creştere asupra acestui indicator.

S-a găsit o concentraţie mărită de hormoni ai stresului în gălbenuşul de la ouăle provenite de la găinile crescute pe pardoseală. Concentraţia (de estradiol) în albuşul ouălor a fost mai mare la ouăle provenite de la găinile întreţinute în cuşti.

Autorii afirmă că felul şi nivelul hormonilor din albuş şi gălbenuş reflectă starea mediului, dar nu emit supoziţii asupra riscurilor pentru consumatori, ci presupun că prin intermediul hormonilor din ou găinile transmit la viitorii descendenţi un semnal despre starea mediului de

NU CALITATEA OUĂLOR INFLUENŢEAZĂ VÂNZAREA!

Într-o cercetare recentă, efectuată de un grup de cercetători din Italia (Hidalgo şi col.,), publicată în Food Chemistry, au fost studiaţi 41 de parametri fizici şi chimici ai calităţii ouălor, pentru evaluarea celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare.

A rezultat că există o diferenţă de ordin calitativ în defavoarea ouălor provenite din sistemul de creştere în cuşti, dar această diferenţă nu justifică diferenţa de preţ, care la ouăle obţinute în baterii era de 0,17 euro, la cele de la găinile crescute la sol de 0,22 euro, la cele de la găinile crescute în sistem liber de 0,27 euro, iar la cele din fermele ecologice - de 0,33 euro. Este posibil ca preferinţa consumatorilor pentru ouăle ecologice să aibă un temei preponderent etic.

Apreciez că recomandarea de a se consuma, de preferinţă, ouăle provenite din fermele ecologice şi din producţia de tip gospodăresc nu este greşită, dar acest tip de ouă poate fi disponibil doar pentru cel mult 1-2% din consumatorii potenţiali, care nu vor fi scutiţi de obezitate şi de alte consecinţe negative, dacă vor consuma ouă în exces. Nici pe consumatorii de ouă provenite din sistemul industrial nu îi îngraşă „provenienţa” ouălor, ci eventual cantitatea consumată.

Teama UCPR că reclama pentru ouăle ecologice ar afecta consumul de ouă provenite de la găinile crescute în cuşti este total neavenită, deoarece în România, în prezent, există doar două ferme avicole certificate pentru producţia ecologică de ouă, cu o capacitate totală de 5500 de găini.

Scăderea dramatică a vânzării şi consumului de ouă înregistrată în ultimul an se datorează crizei economice şi nu comentariilor apărute în presă! Este posibil ca, într-o oarecare măsură, scăderea vânzării de ouă provenite din sectorul de creştere intensivă, industrială, să se fi produs şi ca urmare a intrării în postul Paştelui şi a reapariţiei pe piaţă a ouălor din sectorul gospodăriilor ţărăneşti. 

CUŞTILE NECONFORME, TOLERATE PÂNĂ ÎN 2012

În cursul lunii septembrie 2009, o misiune a Oficiului Alimentar şi Veterinar (OAV) al Comisiei Europene DG(SANCO)-2009-8269, a inspectat mai multe ferme avicole şi a făcut o evaluare a punerii în aplicare a normelor privind bunăstarea găinilor ouătoare.

Raportul misiunii consemnează următoarele: „În ceea ce priveşte găinile ouătoare, Autoritatea Competentă (AC) a adoptat, după ultima misiune, măsuri pozitive de îmbunătăţire a exactităţii datelor referitoare la fermele de găini ouătoare şi de accelerare a programului naţional de modernizare a unităţilor neconforme.

Cu toate acestea, aproximativ 31% din producţia naţională de ouă provine în continuare de la găini ţinute în cuşti neconforme, pe care AC va continua să le tolereze, chiar dacă într-o măsură din ce în ce mai redusă, până în 2012.”

Pe parcursul vizitelor efectuate, OAV a mai constatat frecvente depăşiri ale normelor de densitate, faţă de cele maxime admise pentru tipurile de baterii disponibile, inclusiv depăşiri ale densităţii la metodele alternative de creştere a găinilor.