Workshop: Verificarea maşinilor de erbicidat

La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi din partea Ministerului Agriculturii, Elena Leaotă - directorul Agenţiei Naţionale Fitosanitare, Ion Pirnă - directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare (INMA), Alexandru Moisuc - rectorul USAMVB Timişoara, Karl Fritz Lauer - profesor asociat USAMVB, Georg Haller - directorul centrului Deula Baden-Württemberg GmbH, Ciprian George Fora - directorul Centrului de la Voiteg, reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale Fitosanitare din zece judeţe din vestul ţării, profesori şi specialişti universităţile agricole din Timişoara, Cluj şi Bucureşti şi numeroşi fermieri.

Workshopul a avut o primă secţiune dedicată metodologiei de verificare a maşinilor de aplicat pesticide, cu o amplă prezentare a situaţiei din Germania - landul Baden-Württemberg şi consideraţii privind viitoarea aplicare în România şi o a doua parte, în care a fost făcută o demonstraţie practică de verificare a unei maşini stropit.

Echipamentele de protecţie a plantelor trebuie să funcţioneze ireproşabil, să dozeze şi să distribuie exact şi uniform soluţia. Pentru a fi siguri că acest lucru se realizează, echipamentele de protecţie a plantelor ar trebui să fie verificate în mod regulat, pentru a identifica şi elimina orice posibile defecţiuni tehnice.
Practic, buna funcţionare a acestor echipamente asigură:

• un controlul eficient al dăunătorilor şi al bolilor, cu aplicarea dozei minime de substanţă activă;
• un risc potenţial mai mic de contaminare a mediului cu produse de protecţie a plantelor;
• siguranţă pentru operator;

Cum de desfăşoară verificarea în Germania

În Germania verificarea maşinilor de aplicat pesticide este obligatorie din anul 1993. În prezentarea intitulată „Inspecţia maşinilor de aplicat pesticide în Baden-Württemberg.

Sistem omologat în 20 de ani de experienţă - un exemplu pentru România?”, susţinută de Georg Haller, s-a făcut o paralelă între situaţia şi modul de organizare a sistemului de verificare a maşinilor de aplicat pesticide în Germania şi s-au oferit răspunsuri la câteva întrebări esenţiale pentru implementarea unui program de testare şi verificare a maşinilor de aplicat pesticide.

Principiul conform căruia dozajul face diferenţa dintre medicament şi otravă trebuie aplicat şi în cazul maşinilor de stropit: „utilizarea de către agricultori a acestor produse de protecţia plantelor trebuie să se facă responsabil, după practicile tehnologiei actuale”, a spus Haller.

În landul Baden-Württemberg, care are o suprafaţă totală de 35.752 kmp şi 14.527 de kmp de teren agricol sunt înregistrate oficial şi verificate în prezent 45.700 maşini de stropit (18.000 pentru cultura mare, 25.000 pentru vii, 2500 pentru livezi şi 200 pentru culturile de hamei).

Pentru verificarea celor 18.000 de maşini de erbicidat pentru cultura mare, se utilizează 82 de echipamente de testare şi 300 de puncte de lucru (de inspecţie). În Germania, testarea obligatorie se face la fiecare doi ani. În medie, anual, sunt testate 9000 de maşini, adică 110 maşini/echipament de testare şi 30 maşini/punct de lucru.

În regiunea Tübigen (echivalentul teritorial al unui judeţ la noi) din landul Baden-Württemberg, care are o suprafaţă totală de 8.796 kmp, sunt 4.812 maşini de stropit pentru cultură mare. Anual sunt testate 2.450 de maşini, cu 18 echipamente de testare, în 85 de puncte de lucru.

Un aspect foarte important, subliniat de Georg Haller, este distanţa medie dintre două puncte de inspecţie, de numai 10 km, astfel că fiecărui fermier îi este relativ uşor să se deplaseze la aceste puncte de lucru.

În urma verificării, dacă se constată că aparatul îndeplineşte standardele legale, acesta primeşte autorizaţia de folosire şi o etichetă (sticker), care certifică acest lucru. Dacă aparatul verificat prezintă defecţiuni tehnice minore, se încearcă remedierea lor imediat sau este reprogramat pentru o verificare, ulterioară reparaţiei. Preţul mediu plătit de fermieri pentru o verificare este de cca. 100 euro.

Situaţia din România

Cu totul alta este situaţia din România. În acest an intră în vigoare directiva europeană 128 privind utilizarea durabilă a pesticidelor. Aceasta impune o serie de activităţi, printre care şi verificarea obligatorie a maşinilor de stropit.

Până acum, această activitate a fost la nivel de voluntariat. Directiva prevede ca, până în anul 2016, fiecare echipament pentru stropit să fie verificat cel puţin o dată. După 2016, echipamentele care nu au fost verificate nu vor mai putea fi folosite pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare.

Apoi, până în 2020, la interval de minim 5 ani, fiecare echipament trebuie verificat şi dacă trece testul, primeşte avizul pentru utilizare. După anul 2020, echipamentele vor fi testate obligatoriu la interval de trei ani.

România va trebui să organizeze acest sistem naţional de verificare şi testare a echipamentelor pentru stropit, la nivel de centre regionale şi locale. Îndatorirea ministerului este ca până în decembrie, la intrarea în vigoare a directivei europene, să elaboreze o serie de acte normative privind implementarea unui plan naţional unic de control şi verificare.

La noi, conform statisticilor INMA, sunt înregistrate oficial cca. 18.500 maşini de stropit pentru cultura mare. La acestea se adaugă alte câteva mii de maşini de stropit de capacitate mai mică, pentru vii şi livezi.

Dacă ne raportam la numărul de maşini de stropit şi la suprafaţa totală, comparativ cu Germania, ar fi nevoie de un număr mare de standuri de verificare şi mai ales de puncte de lucru, astfel ca proprietarii de maşini de stropit să nu fie nevoiţi să parcurgă distanţe uriaşe pentru a face verificările.

În cadrul seminarului s-a propus ca fiind necesar un număr de cca. o sută de standuri de verificare în toată ţara. În prezent, la noi sunt numai trei standuri de testare (la Cluj, Timişoara şi Bucureşti). Cum, când, de către cine vor fi cumpărate toate standurile pentru testare? Aceasta fără a mai pune la socoteală instruirea şi autorizarea personalului, punctele de verificare şi faptul că şi standurile de testare trebuie la rândul lor verificate...

MULTE ÎNTREBĂRI, PUŢINE RĂSPUNSURI

În principiu, pentru realizarea acestor verificări sunt necesare norme metodologice clare, legislaţie şi bineînţeles bani.
Au fost multe întrebări la care workshopul şi-a propus să răspundă:

- Câte echipamente de verificare sunt necesare în România?
- Cine poate efectua inspecţia?
- Care este obligaţia celor care efectuează inspecţia?
- Cine supervizează activitatea de inspecţie?
- La ce interval de timp trebuie verificate maşinile de aplicat pesticide şi cine se angajează să facă asta?
- Cine este responsabil pentru calificarea personalului?

Însă, după discuţiile purtate la acest seminar, credem că semnele de întrebare şi problemele care vor trebui rezolvate... s-au înmulţit.