Jurnal de vacanţă
Am plecat din Timişoara în 14 iulie, având punct terminus Maramureşul, unde am ajuns în 1 august.
Prima oprire a fost Transfăgărăşanul. Am prins o zi frumoasă, cu soare, cât să cuprinzi totul cu privirea, inclusiv gunoaiele aruncate din belşug pe malul lacului Bâlea sau la baraj la Vidraru. Natura ne iubeşte, ne-a dat de toate, reciproca însă nu prea e valabilă.
Zona Bran - Moeciu e la fel de darnică în frumuseţi naturale, deşi cam săracă în “popularea” cu animale a păşunilor.
De la Braşov spre Buzău, prin Întorsura Buzăului, nu conteneşti să te întrebi care e meritul nostru în toată treaba asta cu natura? Satele sunt parcă mai îngrijite, oamenii fac şi ei ce pot, în limita posibilităţilor, dar într-o zonă de munte parcă te aştepţi să vezi mai mult agroturism, de exemplu, şi mai puţine cioturi prin păduri...
În Buzău am fost să vedem vulcanii noroioşi, un fenomen natural unic în Europa, din care alţii ar face minuni. Noi am pus un indicator de la şosea, am îngrădit locul şi încasăm bani pe bilete. Şi cam atât.
Au urmat şase zile la Marea Neagră.
Ne-am cazat în camping, la cort. Condiţii foarte bune, curăţenie şi... excepţiile de rigoare. Adică personajele cu pretenţii înalte şi zero educaţie. Marea e frumoasă, păcat că nu se mai vede de atâtea umbrele. Ca şi nisipul de altfel, plin de peturi şi mucuri de ţigară, semnele nemijlocite ale civilizaţiei moderne.
A urmat Tulcea. Şi Delta Dunării. Nu o văzusem de foarte mulţi ani şi m-a bucurat revederea. E foarte aglomerat prin deltă, ambarcaţiuni de tot felul care îşi lasă peste tot urmele de ulei şi combustibil, malurile împânzite de corturi şi focuri de grătar... Nici nu mă mir că n-am văzut picior de pelican.
“Se ascund de căldură şi de gălăgie”, ne spune ghidul. Pe faleza din Tulcea e pustiu, în plin sezon şi în zi de weekend. Din loc în loc, pe lângă clădirile din apropierea Dunării, se mai văd saci de nisip, semnele unei ameninţări abia trecute.
De la Tulcea la Brăila am văzut şi combine la lucru pe câmp, şi terenuri pârloagă, şi căruţe pline cu fân, şi lacuri naturale neexploatate. Dar, din nou, prea puţine animale pe păşuni. Iar asta e marea mea durere. Nu prea se potrivesc realităţile cu statisticile încărcate de optimism ale Ministerului agriculturii.
Am mai poposit trei zile prin Buzău, acasă la neamuri, şi următoarea destinaţie a fost judeţul Mureş.
Despre legumicultorii din Valea Largă şi problemele lor am scris în acest număr. Agricultura e peste tot, de la subzistenţă la o performanţă cu greu obţinută, în condiţiile în care fermierului român i se dă puţin, dar i se cere peste măsură. Peste măsura europeană.
În Bistriţa-Năsăud am vizitat Ţara Bârgaielor şi stânele din zona montană. Ocazie cu care lansez o invitaţie din partea crescătorilor de aici pentru toţi acei oficiali de la agricultură care trâmbiţează multe, în neştiinţă de cauză, şi ajung să lipească faianţă pe pereţii unei stâne de la o mie şi ceva de metri altitudine, în loc să organizeze o piaţă de desfacere decentă pentru producătorii autohtoni.
În Maramureşul nostru plin de tradiţii agroturismul e în floare, contrastând puternic cu infrastructura, care e coaptă rău. Bine măcar că avem aici crescători pasionaţi şi că Bruna de Maramureş n-are nevoie de şosele. Dar are nevoie de păşuni mai bune, aviz primăriilor!
În septembrie vă propun un jurnal de vacanţă... în imagini. Instantanee dintr-o Românie în care toată lumea e de acord că, teoretic, am avea cu ce... am avea şi cum.. dar nu prea facem. Cel puţin când vine vorba de agricultură, rămânem blocaţi pe undeva, între a avea potenţial şi a-l valorifica.
Articole corelate
Privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial... [ continuare ]
Ordin pentru modificarea şi completarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura... [ continuare ]
În perioada 24-26 aprilie a.c. s-a desfăşurat în localitatea Hódmezövásárhely din Ungaria, la circa 70 de... [ continuare ]
În ciuda tuturor progreselor făcute de cercetarea agricolă, în ţara noastră nu s-a putut generaliza... [ continuare ]
La scurt timp după anul 1990, cei care conduceau agricultura României au desfiinţat sistemul naţional de... [ continuare ]
Managementul fermei
Revista Recolte Bogate din ianuarie 2012 are următorul cuprins: [ continuare ]
Odată cu aplicarea noului Cod al Civiliei, peste Legea arendei s-a tras cortina [ continuare ]
Revista Ferma din decembrie 2011 are următorul cuprins: [ continuare ]
Tabără are dreptate când spune că susţinerea agriculturii e mai importantă decât creşterea pensiilor ... [ continuare ]
„Nici o masă fără... brânză”, cam aşa şi cu prezenţa mai marilor agriculturii pe la ... [ continuare ]
Câtă vreme Comisia Europeană nu va condiţiona acordarea de plăţi directe pe suprafaţă de cultivarea ... [ continuare ]
Revista Recolte Bogate din noiembrie are următorul cuprins: [ continuare ]
Producătorul a lansat o nouă suită de tehnologii avansate la nivel mondial sub numele de John Deere FarmSight, ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- MEIUL – Panicum miliaceum L.
- Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
- Să folosim pământul altfel decât ne dictează tradiţia
- Unde e legea cartofului?
- Grapa cu discuri Biso FieldBoss
- Păstrarea peste iarnă a coardelor altoi/portaltoi
- Agricultura în Olanda
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Camerele agricole: La anu’ şi la mulţi (B)ani!
Cele mai comentate azi
- Agrotehnica antierozională este la... pământ!
- Condiţii tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- PEDIGRIU.RO - REGISTRE GENEALOGIGE online(5/2/2012 20:15:2)
- Romania poate exporta carne de porc si produse(5/2/2012 11:38:49)
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(4/2/2012 20:50:5)
- Merita o investitie in cresterea bovinelor(2/2/2012 14:32:35)
- Bovine de carne(2/2/2012 10:25:44)
- Cultura cartofi(1/2/2012 17:14:31)
- PREZENTARE MEMBRI(31/1/2012 18:13:15)
- Poze din ferma(31/1/2012 7:47:27)
- salmonela(29/1/2012 23:6:24)
- Carte tehnica lexion(29/1/2012 8:40:28)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum

Tractor în zăpadă