DN Agrar - producţie şi management european

 
 
12345
Managementul fermei,28 Oct 2011 - 14:00,0 comentarii
Ferma de vaci de lapte a DN Agrar de la Gârbova, judeţul Alba

La sfârşitul lunii septembrie, într-o după-amiază de vară târzie, am poposit la ferma de vaci de lapte a DN Agrar de la Gârbova, judeţul Alba. Deoarece nu am reuşit să răspundem invitaţiei de a participa la inaugurarea oficială a fermei, ce a avut loc în 2 septembrie, ne-am folosit de prima ocazie pentru a face o vizită la această fermă şi de a ne întâlni cu Sorin Anderco, directorul general al DN Agrar



Societatea DN Agrar lucrează peste 11.000 hectare de teren agricol în judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara. La ferma de la Gârbova, investiţia iniţială a pornit în 2007, când un grup de investitori din Olanda şi Germania, au pus bazele fermei vegetale.

Acum, ferma are în jur 2.500 ha teren agricol, în mare parte arendat pe o perioadă de 10-15 ani. Culturile de bază sunt grâul, porumbul, lucerna şi rapiţa, urmând ca în viitor să fie cultivată şi floarea soarelui dar şi soia.

În 2008 s-a creionat proiectul fermei de vaci de lapte. Atunci s-au făcut şi demersurile pentru fondurile structurale. Beneficiind de un proiect FEADR în valoare de aproape 3 milioane de euro, construcţia propriu-zisă a fermei a început în decembrie 2010 şi a fost realizată în decursul a circa 6 luni de zile.


Popularea fermei zootehnice

Primele loturi de vaci au fost aduse în primăvară iar în septembrie s-a ajuns la un efectiv total de peste o mie de vaci şi juninci, din care 750 vaci în lactaţie, cu o producţie medie de 27 litri lapte/vacă/zi.

Nu au fost probleme deosebite de adaptare a vacilor la intrarea în fermă. Efortul logistic a fost însă considerabil, având în vedere numărul mare de vaci şi de loturi, provenienţa diferită, carantina etc. Animalele provin, în cea mai mare parte, din Germania, Olanda, Danemarca şi Franţa şi au un potenţial productiv de până la 32 litri pe cap de animal. Sunt încă în faza de acomodare şi ulterior, după adaptarea la noul mediu şi optimizarea furajării, anul viitor se va ajunge la o producţie medie de peste 30 de litri/vacă.

Vacile sunt urmărite cu ajutorul „cipurilor” pe care le poartă la gât, acesta având stocate toate datele despre fiecare animal, ce sunt apoi transferate în computer, în aşa fel încât la fiecare individ se cunoaşte: genetica, producţia de lapte, dacă a avut probleme medicale, tratamentele administrate, activitatea de reproducţie etc.

 

Adăposturile dispuse în „H”

Bine gândit este planul celor două grajduri, fiecare cu o capacitate de 600 de vaci. Cele două adăposturi paralele sunt unite de un corp de legătură, dispus la mijloc, ce cuprinde sala de muls şi adăpostul pentru maternitate şi vaci recent fătate. Cele două adăposturi sunt construite în oglindă, dispunerea în formă de „H” asigurând funcţionalitatea complexului.

Adăposturile, cu stabulaţie liberă, sunt prevăzute central cu o alee de furajare şi câte patru alei de mişcare şi trei rânduri de cuşete pe fiecare parte. Fiecare adăpost este practic împărţit în patru compartimente, de către aleea centrală de furajare dispusă longitudinal şi de alea care împarte, la mijloc, transversal, grajdul în două părţi.

Datorită lungimii mari a grajdului, la mijlocul acestuia, sub aleea transversală, se găseşte un prim canal colector pentru dejecţii şi un al doilea se află la capătul grajdului. Din aceste canale, cu ajutorul unor pompe tocătoare, dejecţiile sunt trimise în laguna de stocare, de unde sunt apoi împrăştiate pe câmp.

În corpul de legătură dintre adăposturi se află şi o zonă de tratament, pe culoarul dintre sala de muls şi adăposturi. Acolo se face selecţia automată a animalelor în momentul când ies de la muls şi, în funcţie de necesităţi, vacile sunt direcţionate către sala de tratament iar medicul veterinar efectuează tratamentul necesar.

Adăposturile înalte şi luminoase, au pereţii laterali deschişi, dar care, în perioada rece, se pot închide cu ajutorul unor prelate. Pentru o bună ventilaţie, nici frontoanele adăposturilor nu au fost montate, acestea urmând a fi închise numai la iarnă.

 

Mulsul

Padocul de aşteptare al sălii de muls are pardoseala înclinată şi dispune de o poartă mecanică pentru „împingerea” vacilor la muls. Din cauza aglomerării mari de animale, în această zonă sunt montate ventilatoare puternice. Din sala de muls, printr-o ieşire laterală rapidă, vacile se întorc prin porţile de selecţie în adăposturile sau în grupele lor.

Mulsul se face mecanizat, cu tehnologie de ultimă oră, cu o instalaţie Westfalia de tip SwingOver 2x30, cu 60 de posturi de muls dispuse pe două rânduri şi cu ajutorul a doi operatori. Mulsul se face de două ori pe zi iar la grupele cu producţie mare, de trei ori pe zi. Laptele îndeplineşte toate condiţiile europene de igienă şi de calitate.

 

Furajarea

Furajarea se face cu furaj unic, după o reţetă care asigură necesarul fiziologic şi de producţie. Furajul este asigurat din surse proprii iar parte din componente sunt cumpărate de la terţi. Silozurile, patru celule (25 m lăţime x 50 m lungime x 3 m înălţime), la data când noi am fost în fermă, erau în plină campanie de „umplere” cu porumb.

Grupa de vaci cu producţie mare, peste 25 de capete cu o producţie de circa 50 de litri/zi, sunt furajate suplimentar faţă de raţia de bază.

 

Managementul fermei, înainte de toate

Laptele este acum principala sursă de venituri a fermei. Datorită cantităţii mari de lapte disponibilă, preţul de vânzare a putut fi negociat în condiţii favorabile. Aşa după cum ne-a declarat Sorin Anderco: „La nivel european şi la nivel de România nu putem să discutăm de un preţ al laptelui. Ştim foarte bine, acum 2-3 ani de zile a fost acea criză majoră la nivelul Europei, în lapte... Noi am încercat să abordăm un pic altfel problema.

Ţinând cont că suntem o fermă mare şi importantă am încercat, şi zic eu că am şi reuşit, să negociem nişte preţuri bune la lapte, pe un termen mai lung, care să ne securizeze investiţia şi, bineînţeles, profitabilitatea investiţiei. Totodată, costurile trebuie să le ţii în frâu. Într-un plan de investiţie ai nişte costuri prevăzute pe care trebuie să le urmăreşti.

Ulterior, dacă ştii un preţ la lapte pe care vrei să îl obţii şi poţi să îl obţii pe o perioadă îndelungată, automat poţi să îţi calculezi un profit estimativ; dacă ne ţinem de el, înseamnă că avem o reuşită în proiectul desfăşurat”.

În această fază de dezvoltare a proiectului, viţeii sunt vânduţi la vârsta de 2-4 săptămâni, către alte ferme. Urmează ca, în cea de-a doua fază, să fie construită o fermă specializată pentru creşterea tineretului, unde să fie preluaţi viţeii de la toate fermele companiei.

Compania are cotă de lapte şi având în vedere planul de extindere al efectivului, în paralel este desfăşurat un program de achiziţie pentru suplimentarea cotei de lapte, care trebuie adusă la nivelul producţiei.

Ferma are acum în jur de 35 de angajaţi, din care 20 la ferma vegetală şi 15 la ferma zootehnică. Pentru o bună pregătire, viitorii angajaţii au fost trimişi la o specializare de două luni în Germania, după care au fost ţinuţi sub observaţie alte două luni iar apoi, dacă au îndeplinit toate condiţiile necesare, au fost angajaţi.

Sorin Anderco a subliniat că acest lucru a fost necesar „pentru că vrem ca acei oameni cu care lucrăm să înţeleagă modul nostru de lucru, procedurile pe care noi le avem în vigoare şi să avem o unitate în gândirea din fermă iar nu fiecare angajat să aibă o viziune proprie despre cum crede că trebuie făcute lucrurile”. Mulţi dintre angajaţi sunt din comună sau din împrejurimi şi acesta este un aspect important pentru companie.

Pentru primul trimestru al anului viitor este prevăzută construirea unui al treilea adăpost, tot de 600 de capete iar în a doua jumătate a lui 2012 un al patrulea adăpost, astfel încât să se ajungă la o capacitate maximă de 2.400 de capete.

Extinderea fermei se va face din surse proprii. Aşa după cum spune directorul general: „Suntem mândri că am reuşit să realizăm această investiţie, nu a fost uşor. E uşor când o vezi gata, dar am trecut prin multe faze determinate, cu multe dificultăţi. Însă astăzi pot spune că am reuşit. Sperăm ca investiţia să decurgă la fel de bine şi pe viitor şi sperăm că ceea ce am făcut să şi genereze un profit pe care noi l-am planificat la începutul investiţiei”.

Pe portalul nostru www.agroinfo.ro veţi putea urmări şi un clip video realizat în ferma de la Gârbova.


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul DN Agrar - producţie şi management european
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la DN Agrar - producţie şi management european
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Galerie de imagini

 
 
 

Articole corelate

Au dat luxul de la oraş pe...
Dezvoltare rurala, 03 Jun 2009 - 23:00,0 comentarii
Mihaela şi Eugen Gojnea, de 32, respectiv 31 de ani, au o poveste frumoasă de viaţă, dar nu tocmai uşoară, dacă ne... [ continuare ]
COTA DE LAPTE
Alimentatie, 07 Dec 2010 - 14:00,0 comentarii

Ce este cota de lapte?

[ continuare ]
Genetica olandeză face...
Zootehnie, 05 Jan 2011 - 15:00,1 comentarii

Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.

[ continuare ]
Ferma de Holstein în Cehia
Zootehnie, 06 Jan 2011 - 16:00,0 comentarii

de la management, la rentabilitate

[ continuare ]
Fermierii calculează nota...
Actualitate, 25 Oct 2011 - 15:00,0 comentarii

Traversăm o perioadă atipică din punct de vedere climatic, după unele opinii nemaiîntâlnită chiar în ultimii... [ continuare ]

Managementul fermei

Cum a „confiscat”...
Marian MUŞAT , 08 May 2012 - 14:00,1 comentarii
Nu mai este nici un secret că în scumpa noastră ţară se fură orice şi oricum! Ce dacă se fură şi o ... [ continuare ]
Lege şi dezordine
Nicoleta Dragomir , 24 Apr 2012 - 16:00,1 comentarii
Promulgată, amânată şi din nou în vigoare [ continuare ]
Revista Recolte Bogate...
Ferma , 20 Apr 2012 - 15:00,0 comentarii
Revista Recolte Bogate din aprilie 2012 are următorul cuprins: [ continuare ]
Astenie de primăvară sau...
Nicoleta Dragomir , 20 Apr 2012 - 15:00,0 comentarii
Conform Dicţionarului Explicativ al limbii române, astenia înseamnă \"lipsă de putere fizică şi ... [ continuare ]
La vremuri bune... înainte!
Nicoleta Dragomir , 07 Feb 2012 - 16:00,0 comentarii
După cum lesne se observă cu ochiul liber de orice (pre)judecată, vremea bună de agricultură nu se prea ... [ continuare ]
Revista Recolte Bogate...
Ferma , 07 Feb 2012 - 16:00,0 comentarii
Revista Recolte Bogate din februarie 2012 are următorul cuprins: [ continuare ]
Unde-s steguleţele de...
Nicoleta Dragomir , 24 Jan 2012 - 16:00,0 comentarii
Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase [ continuare ]
AGRICULTURA D.S.O.
Octavian GULER , 02 Jan 2012 - 16:00,0 comentarii
Învaţă să te Descurci Singur şi Onorabil [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
CULTURA ANULUI 2012

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Plantaţii de salcie energetică, în practică

Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă



Sistemele GPS pentru agricultură

Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern



Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice




Mai multe Tehnologii Agricole