Agricultura noastră şi dictatura „pixului”
Potenţialul nostru agricol este foarte mare, cam cât să putem hrăni, cu uşurinţă, de trei ori populaţia ţării. Cu atât mai gravă e situaţia alimentară, cu cât această ţară, socotită cândva grânarul Europei, importă în prezent 70% din producţia agricolă, ceea ce e de-a dreptul stupefiant şi condamnabil.
Din păcate, după revoluţie, ce s-a petrecut în agricultură a fost de domeniul unor mari cataclisme, ani de zile s-a tot împărţit pământul, fără să se lucreze, fără ca puterea să găsească soluţii decisive, uneori ea însăşi fiind cauza delăsării, superficialităţii şi dezamăgirii, după ce au fost înşelate atâtea speranţe.
După 1989, guvernanţii aveau la dispoziţie două variante pentru a realiza transformarea şi dezvoltarea agriculturii: varianta capitalistă şi cea comunistă. Varianta capitalistă era foarte simplă: oamenii erau liberi să acţioneze în interes propriu, construind o economie nu numai eficientă, dar şi stabilă.
Cealaltă variantă, comunistă, e subordonată planificării delirante a unor acţiuni utopice, în care domină cunoscuta expresie: „el se face că lucrează, eu mă fac că-l plătesc”. Din păcate pentru agricultura românească, cea de-a doua variantă i-a fost servită din belşug, cu inconştienţă şi delăsare, prin intermediul unor instituţii ale statului, ghidate după aceleaşi principii „sănătoase”.
Una dintre aceste instituţii a fost şi este DIRECŢIA AGRICOLĂ JUDEŢEANĂ, cu aşa-zisele producţii record, stabilite cu pixul comunist, pix care şi-acum are puterea de-a cuantifica succesele politicii agricole a guvernanţilor, până când vin alţi şefi, cu alte pretenţii, dar cu aceeaşi incapacitate de-a înţelege realitatea, având ca punct de reper pixul (să nu uităm că la loc de cinste e şi mapa) pe care domnii de la direcţiile agricole îl mânuiesc, deja, cu mare pricepere.
Trebuie, totuşi, reţinut, că aceşti directori şi funcţionarii lor au o mare capacitate: delirul verbal, prin care ei fac din roşu alb şi din alb negru. Prin vorbe, susţin ei, vor să ajute la formarea fermierilor... Numai că în momentul în care şi-au dat seama funcţionarii din direcţii că odată format un grup masiv de fermieri, ei îşi vor pierde statutul şi vor deveni nişte slujbaşi mărunţi, acolo, pierzându-şi toate privilegiile, reacţia acestora a fost extrem de dură.
Ajutaţi şi de alte „structuri prietene”, au trecut la atac, folosind un instrument foarte drag lor, pixul.
... Aşa s-a hotărât rărirea fermierilor, prin semnături cu nemiluita din condei. Până la limita la care să nu mai reprezinte nici un pericol pentru distrugerea direcţiilor agricole. Şi a fost şi foarte uşor. Care fermier mai răsărit nu are nevoie de zeci de semnături pe an de la direcţie şi nu depinde de interpretările originale ale regulamentelor europene, distorsionate şi ele după bunul plac sau din dezinteresul funcţionarilor publici?
În aceste momente, când se pune din nou pe tapet restructurarea direcţiei, funcţionarii acesteia declară foarte răspicat că nu avem fermieri (Ştiu ei ce ştiu, nu? Doar au participat intens la rărirea lor...) şi insistă că ar fi în interesul poporului să mai fie lăsaţi câţiva ani în funcţii pentru a crea fermierii de care avem nevoie.
Însă adevărul gol-goluţ este că piaţa formează fermierii, nu direcţiile agricole judeţene, iar instituţiile birocratice născute în perioada comunistă şi care au reuşit să supravieţuiască până acum, caută prin orice mijloace să diminueze puterea fermierilor, tocmai pentru a avea o viaţă cât mai lungă, indiferent de costurile imense pe care societatea românească le plăteşte pentru susţinerea lor.
Şi o precizare, pentru a nu da curs interpretărilor... Când vorbim de directori şi funcţionarii de prin direcţii nu generalizăm, ci ne referim la o categorie anume, păstrătoare şi purtătoare de mari realizări agricole de sorginte comunistă.
În ceea ce priveşte agricultura noastră, cea care poartă semnătura pixului heirupist, poate că odată cu dispariţia direcţiei agricole judeţene, se va risipi şi ultimul suflu al condeiului comunist...
Da, i-a fost prea mult!
Da, să lăsăm să cânte grâul, să cânte iarba...
Articole corelate
Momentan nu sunt articole corelateManagementul fermei
Nu mai este nici un secret că în scumpa noastră ţară se fură orice şi oricum! Ce dacă se fură şi o ... [ continuare ]
Revista Recolte Bogate din aprilie 2012 are următorul cuprins: [ continuare ]
Conform Dicţionarului Explicativ al limbii române, astenia înseamnă \"lipsă de putere fizică şi ... [ continuare ]
După cum lesne se observă cu ochiul liber de orice (pre)judecată, vremea bună de agricultură nu se prea ... [ continuare ]
Revista Recolte Bogate din februarie 2012 are următorul cuprins: [ continuare ]
Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase [ continuare ]Cele mai citite azi
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Roirea naturală necontrolată provoacă mari pierderi productive în stupine
- Întreţinerea zmeurului în perioada de vegetaţie (I)
- Calendarul lucrărilor agricole în lunile de iarnă
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Putregaiul inelar, o boală de carantină care ameninţă culturile de cartof
- Luna aprilie în cultura mare
- CASE IH: tehnica 2011
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum



Flori de primăvară