„Zona închisă” a cartofului

 
 
12345
Horticultura,29 Mar 2010 - 12:00,1 comentarii
Cartof

Judeţul Neamţ se numără printre primele cinci judeţe cu importanţă naţională în cultura cartofului, atât ca suprafaţă totală, dar mai ales ca pondere a arealelor ocupate cu cartof de sămânţă. În România există doar şapte judeţe cu „zone închise” de producere a cartofului pentru sămânţă.



Schimbările produse în structura generală a agriculturii României de după 1989 s-a repercutat şi asupra culturii cartofului. Nici în judeţul Neamţ nu s-a întâmplat altfel, deşi ca suprafaţă totală, această cultură a scăzut cu doar 35 la sută în 2009, faţă de acum 20 de ani.

În structura organizaţională însă, dacă în 1989 în fostele unităţi de stat şi cooperatiste se cultiva 57 la sută din suprafaţa totală de cartof, în 2000 ponderea cartofului cultivat în exploataţii comerciale a coborât până la zece la sută, iar în 2009 la numai 3,7 la sută, ceea ce ne oferă argumentul suficient pentru a recunoaşte scăderea continuă a randamentelor pe hectar (de la 21,6 tone/ha în 1990 la 12,3 tone/ha în 2009; producţia raportată în 1989 este subiectivă).

Producţia de sămânţă a scăzut drastic

Loturile semincere de cartof cultivate în judeţul Neamţ ne relevă, implicit, situaţia structurii soiurilor cultivate în producţia de consum. Cea mai largă paletă de soiuri se înregistrează în anul 2006 (20 de soiuri), iar cea mai redusă, în anul 1998, cu doar trei soiuri.

Pe parcursul celor 12 ani analizaţi, în judeţul Neamţ s-au multiplicat  32 soiuri de cartof, din care patru sunt cunoscute (Desiree, Ostara, Sante, Timate) şi 28 soiuri noi pentru ţara noastră, din care, atenţie!, numai unul românesc (Redsec).

Cartoful pentru sămânţă a reprezentat o pondere variabilă în totalul suprafeţelor ocupate cu această cultură. Astfel, în anul 1999 judeţul Neamţ a certificat 699 hectare de cartof pentru sămânţă, adică 7,1 la sută din total, dar în 2009 suprafaţa certificată a scăzut de peste 12 ori, ajungând la numai 56 ha, adică 0,67 la sută.

Ce viitor are, în aceste condiţii, cartoful în judeţul Neamţ, când, urmând o logică simplă, aici, pentru producerea a opt mii hectare de cartof pentru consum plantat cu sămânţă certificată clasa B ar fi nevoie de o cantitate de minimum 20 mii tone tuberculi, care s-ar putea obţine de pe o suprafaţă de o mie de hectare, suprafaţă care, de altfel, exista înainte de 1989.

Peste 70 la sută din suprafaţa totală de cartof pentru sămânţă a fost deţinută de 13 societăţi comerciale, două dintre acestea cultivând peste 60 la sută anual. Aceste firme sunt reprezentate de SC Girostar Girov şi SC TCE 3 Brazi în perioada 1998-2004 şi SC TCE 3 Brazi şi Starsem Girov în perioada 2005-2008.

Situaţia este mai critică în acest an, când în judeţul Neamţ s-au declarat pentru certificare numai 56 ha cartof din cinci soiuri. În plus, nici una din aceste societăţi n-a cultivat cartof de sămânţă în 2009. Una din cele mai importante firme producătoare de cartof în general şi de sămânţă, în special, din România, Starsem Girov, situată în centrul „zonei închise”, care în anul 2007 avea cea mai mare suprafaţă de cartof din ţară (318 ha, din care 179 ha lot semincer), nu a cultivat în 2009 nici un hectar de cartof.

Cauzele sunt multiple

În primul rând, lipsa de siguranţă a rentabilităţii liniare (un an cu profit, doi ani cu pierderi) apoi, bolile şi dăunătorii de carantină care au decimat producţia de sămânţă din zona închisă. Dar cum a fost posibil?

În Judeţul Neamţ, Carantina Fitosanitară îşi face meseria. Firmele mari respectă monitorizarea şi asanarea zonelor carantinate. Mari cantităţi de cartof de sămânţă respinse au fost distruse conform normelor de carantină.

În schimb, particulari din alte judeţe, cu „blazon”, în special Covasna, vând "pe rupte" cartof de calibru mic, zice-se de „sămânţă”, fără certificat, fără documente, la preţuri derizorii. De unde atâta cartof de calibru mic? Suntem îndreptăţiţi să ne întrebăm dacă nu cumva firme mari producătoare de cartof din acest judeţ (şi altele!) vând samsarilor cartof carantinat la preţ redus numai ca să scape de el şi apoi aceştia se ocupă de comercializarea mărfii cu orice preţ?

N-ar fi un scenariu străin, dacă ne amintim că, din păcate, şi Europa Occidentală a folosit aceste tertipuri pentru a scăpa de producţia respinsă.

În judeţul Neamţ a început asanarea zonei închise, iar cele mai importante firme producătoare de cartof, TCE 3 Brazi şi Starsem, au dat tonul.

DUREROS, DAR NECESAR

Sunt convins că peste 3-5 ani, respectându-se normele de carantină, judeţul Neamţ poate să devină primul judeţ din ţară curat de organisme patologice cu influenţă destructivă de lungă durată asupra valorii biologice şi asupra potenţialului de producţie a cartofului.

Trebuie ca toţi să procedăm la fel! Plantarea se apropie, atenţie la sămânţa de cartof!


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul „Zona închisă” a cartofului
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la „Zona închisă” a cartofului
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

1 ComentariiCOMENTEAZA

anonim, 24-Mar-2011 12:02:41
mare rusine...
halal noua, nu suntem in stare sa asiguram in tara asta nici macar painea saracului, cartoful.Asadar:-masuri drastice de fitocarantina pt. a scapa de Clavibacter si altele,o regandire de urgenta a unui nou concept privind cultura cartofului, o noua strategie.Prioritate max. zonelor inchise pentru prod. in totalitate a cartofului de samanta in tara si stoparea de urgenta a importului,toata atentia catre marii cultivatori autohtoni de cartofi
 
ADAUGA COMENTARIUL TAU
 
 

Articole corelate

"Ingredientele" legumelor...
Horticultura, 29 Jan 2009 - 19:00,2 comentarii
Legumicultura este una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale omului. În era tehnologizării, mai sunt oameni care... [ continuare ]
Ziua verde a cartofului...
Evenimente, 21 Sep 2009 - 21:00,0 comentarii
Desfăşurată sub impulsul atâtor frământări, neajunsuri şi crize din agricultura românească, aşa cum sugerează... [ continuare ]
A apărut revista Ferma din...
Managementul fermei, 16 Dec 2009 - 15:00,0 comentarii

Numărul din decembrie 2009 al revistei Ferma vine cu noutăţi în domeniile:

În... [ continuare ]

Răsaduri de legume pentru...
Horticultura, 16 Feb 2010 - 15:00,1 comentarii

Majoritatea speciilor cu pondere în legumicultura arealului nostru geografic se cultivă prin răsad. [ continuare ]

Soiuri româneşti de cartofi
Horticultura, 07 Apr 2010 - 11:00,0 comentarii

RedSec, "regele tarabelor"

[ continuare ]

Horticultura

Protecţia zmeurului cu... Succesul unei idei şi a unei activităţi în agricultură este asigurat în foarte mare măsură şi de ... [ continuare ]
Răsaduri altoite de la...
Ferma , 07 Feb 2012 - 16:00,0 comentarii
Agriplant - cel mai important producător de răsaduri altoite din Grecia - produce între 350.000 şi 500.000 de ... [ continuare ]
SOLARUL... cu tot ce...
Marian MUŞAT , 01 Feb 2012 - 16:00,0 comentarii
După un an agricol cu roade bogate, dar nepreţuite pe piaţa naţională, producătorii de legume au reluat ... [ continuare ]
Mătcaşii încep...
Marian MUŞAT , 01 Feb 2012 - 15:00,0 comentarii
După experienţa neplăcută de anul trecut cu tomatele virusate, acum, la înfiinţarea noilor cicluri de ... [ continuare ]
Succesul se conservă „la...
Marian MUŞAT , 31 Jan 2012 - 16:00,0 comentarii
Contec Foods Tecuci - lider de piaţă în industria naţională a conservelor de legume şi fructe - procesează ... [ continuare ]
2011, an de coşmar pentru...
Ferma , 30 Jan 2012 - 16:00,2 comentarii
Legumicultorii români nu s-au putut bucura pe deplin de producţiile record obţinute anul trecut [ continuare ]
Producţiile viitoare se...
Ferma , 26 Jan 2012 - 15:00,0 comentarii
Stabilirea corectă a sarcinilor de rod la viţa de vie prin efectuarea tăierilor în perioada repausului relativ [ continuare ]
Modernizarea sistemelor de... Oricare dintre fenomenele meteo extreme, precum îngheţul, grindina sau ploile torenţiale, poate produce ... [ continuare ]
Cartoful românesc merită...
Vasile Pop-Silaghi , 17 Jan 2012 - 16:00,1 comentarii
Cartoful are tot dreptul să intre în strategia naţională a Guvernului privind securitatea alimentară! [ continuare ]
Podgoria Dealu Bujorului:...
Ferma , 20 Dec 2011 - 16:00,0 comentarii
Din punct de vedere termic, anul viticol 2011 a fost unul favorabil obţinerii vinurilor de calitate superioară. ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

 
 
 
Recolta grau 2011

Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?





VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice



Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul

Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali



Fiţi independent energetic!

Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?




Mai multe Tehnologii Agricole