ForumUnde e legea cartofului?
Recoltă cartofiIntensivizarea agriculturii moderne în Europa, America şi în România ultimilor ani a creat premisele obţinerii unor producţii ridicate, rentabile din punct de vedere economic, cu impact direct asupra aprovizionării populaţiei. De cele mai multe ori însă, calitatea producţiei este vizată doar ca aspect comercial şi mai puţin ca valoare intrinsecă, respectiv ca nivel ecologic şi nutritiv.
Dintre produsele agricole care sunt puternic expuse diferitelor variante tehnologice, cartoful, alături de legume, este cel mai sensibil.
Cred că obiectivul României n-ar trebui să fie supraintensivizarea culturii de cartof, cum se întâmplă în Olanda, spre exemplu, ci mai degrabă creşterea producţiei medii cât mai uniform pe toată suprafaţa cultivată, la un randament de 25-30 tone/ha.
Iată câteva verigi tehnologice care ar face posibilă atingerea acestui obiectiv.
Amplasarea culturii
În ultima perioadă, România a cultivat anual aproximativ 250.000 ha cu cartofi şi a realizat o producţie medie de circa 15 tone/ha. Amplitudinea producţiei medii este foarte mare: de la 5-6 la 50-60 tone/ha.
Este indiscutabil faptul că prin eliminarea suprafeţelor nefavorabile din cultura cartofului (terenuri nefertile, zone expuse secetei, ferme cu tehnologie submediocră), arealul cultivat s-ar putea diminua cu 50.000 până la 100.000 ha, însă creşterea randamentului cu 10 tone/ha ar asigura aceeaşi producţie totală.
Consider că experienţa anului agricol 2009 a determinat semnificativ abordarea strict economică a mărimii şi a amplasării suprafeţelor cultivate cu cartof.
Ţinând cont de declaraţiile celor mai importanţi cultivatori de cartof, precum şi de ritmul lent de aprovizionare cu sămânţă reiese foarte clar că intenţiile de cultivare în acest an sunt mult diminuate.
Rotaţia culturilor
Cartoful ar trebui să revină pe aceeaşi suprafaţă după minimum doi ani, în cazul cartofului de consum, şi de minimum trei ani, în loturile semincere. Există zone în România unde monocultura de cartof este o practică destul de actuală, iar primele semne ale acestui abuz au apărut deja: aceste areale sunt infestate de boli şi dăunători de carantină şi, ceea ce este mai grav, aceşti patogeni se răspândesc în toată ţara prin aşa-zisa sămânţă vândută în toate pieţele şi oboarele fără nici un fel de discernământ, atât din partea vânzătorilor, dar mai ales din partea cumpărătorilor.
Fertilizare şi protecţie fitosanitară
Folosirea gunoiului de grajd, a compostului, a plantelor amelioratoare încorporate în sol măcar o dată la trei-patru ani, aşa cum se practică în Occident, precum şi metoda ogorului verde sunt desigur cele mai eficiente şi cele mai ecologice procedee pentru menţinerea şi creşterea fertilităţii solurilor. Nu toţi fermierii au posibilitatea să aplice toate aceste metode.
Alternativa rămasă este folosirea îngrăşămintelor chimice, numai că în acest caz trebuie să ţinem cont de faptul că la cartof nu se consumă fructul, care poate asimila şi neutraliza reziduurile toxice din chimicale, datorită biologiei şi biochimiei mult perfecţionate. Cartoful se produce pentru tubercul - o rădăcină îngroşată, care, prin asimilarea brută a nutrienţilor, păstrează în conţinut tot ce se administrează nejudicios şi neechilibrat prin îngrăşămintele chimice.
Este semnificativ faptul că în depozitele cu cartof provenit dintr-o parcelă puternic fertilizată (1000 kg/ha şi chiar mai mult!) şi unde s-au folosit tratamente multiple, supradozate, după câteva săptămâni miroase a fitofarmacie! Şi atunci, noi, de fapt, ce mâncăm?
Folosirea seminţei certificate
Utilizarea exclusiv a seminţei certificate este cea mai importantă măsură pe care trebuie s-o aplicăm. Fermierul, şi aici mă refer şi la micul proprietar care pune în grădină câţiva ari de cartof, trebuie ca măcar o dată la trei ani să schimbe materialul de plantat cu sămânţă dintr-un soi recunoscut pe plan local, certificată, sigilată şi etichetată.
Nu întâmplător, micii proprietari cu experienţă, vin periodic la fermele producătoare de sămânţă şi se plâng că producţia din sămânţa cumpărată în urmă cu 3-4 ani a început să scadă drastic, de aceea doresc s-o înlocuiască. Aceşti fermieri, destul de puţini la număr deocamdată, reuşesc în fiecare an să-şi îndestuleze toată familia cu cartofi şi mai fac şi un ban în plus, vânzând pe tarabă.
CE-I DE FĂCUT?
Ministerul Agriculturii ar trebui să legifereze şi să aplice obligativitatea folosirii seminţei certificate de cartof pe toată suprafaţa ţării, altfel în câţiva ani riscăm să carantinăm toate zonele tradiţionale de producere a cartofului.
Sunt convins că în câţiva ani produsele agricole de bază (pâine, mălai pentru mămăligă, ulei, zahăr) se vor scumpi, din cauza scăderii suprafeţelor alocate pentru consum alimentar la grâu, porumb, soia, rapiţă, floarea soarelui şi la sfecla de zahăr, în favoarea producerii combustibililor alternativi, pe fondul crizei energetice. Probabil că abia atunci bietul cartof, săraca barabulă, va reintra în strategia alimentară a statelor care astăzi, ca şi România, îşi bat joc de această cultură.
Şi atunci, când va fi probabil prea târziu, mai marii noştri guvernanţi vor purta la butonieră, ca şi Ludovic al XVI-lea, o floare de cartof şi vor contempla, precum pictorul Van Gogh, florile acestei minunate plante care a salvat de atâtea ori omenirea de la foamete.
Articole corelate
Momentan nu sunt articole corelateHorticultura
Succesul unei idei şi a unei activităţi în agricultură este asigurat în foarte mare măsură şi de ... [ continuare ]
Agriplant - cel mai important producător de răsaduri altoite din Grecia - produce între 350.000 şi 500.000 de ... [ continuare ]
După un an agricol cu roade bogate, dar nepreţuite pe piaţa naţională, producătorii de legume au reluat ... [ continuare ]
După experienţa neplăcută de anul trecut cu tomatele virusate, acum, la înfiinţarea noilor cicluri de ... [ continuare ]
Contec Foods Tecuci - lider de piaţă în industria naţională a conservelor de legume şi fructe - procesează ... [ continuare ]
Legumicultorii români nu s-au putut bucura pe deplin de producţiile record obţinute anul trecut [ continuare ]
Stabilirea corectă a sarcinilor de rod la viţa de vie prin efectuarea tăierilor în perioada repausului relativ [ continuare ]
Oricare dintre fenomenele meteo extreme, precum îngheţul, grindina sau ploile torenţiale, poate produce ... [ continuare ]
Cartoful are tot dreptul să intre în strategia naţională a Guvernului privind securitatea alimentară! [ continuare ]
Din punct de vedere termic, anul viticol 2011 a fost unul favorabil obţinerii vinurilor de calitate superioară. ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Unde e legea cartofului?
- Cum putem prepara păstrăvul?
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Creşterea păstrăvului
- Rapiţa furajeră
- Păstrăvul se poate reproduce şi de două ori pe an!
- Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
Cele mai comentate azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- MAZĂREA FURAJERĂ (Pisum arvense)
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- masura 112 - instalarea tinerilor fermieri(11/2/2012 9:36:14)
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(10/2/2012 19:36:56)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
- PEDIGRIU.RO - REGISTRE GENEALOGIGE online(5/2/2012 20:15:2)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole