Pomicultura şi turismul în China

Livada turistică este o combinaţie între turism şi cultura în sine a pomilor fructiferi. Acest concept înglobează aspecte precum recrearea, peisajul, ecologia, economia locală şi, nu în ultimul rând, popularizarea ştiinţei.

Dezvoltarea turismului în livadă îmbină preocupări precum îmbunătăţirea industriei fructului, extinderea spaţiului destinat petrecerii timpului liber în zonele rurale pentru orăşeni, şi totodată, promovarea industriei turistice locale. Astfel, datorită valenţelor multiple ale conceptului în sine, este posibilă prosperitatea economiilor locale.

Date statistice furnizate de Asociaţia Pomilor Fructiferi din Beijing indică existenţa a 533 de livezi destinate turismului public, dar şi pentru recoltare, cu o suprafaţă totală de 19.000 ha.
În prezent, profitul mediu al unei livezi turistice este între 400 şi 460 dolari/hectar, putând ajunge până la 1680 dolari/hectar.

Biroul Naţional de Turism din China a implementat, începând cu anul 2002, standarde de control pentru industria naţională şi pentru turismul agricol, iar din 2004, peste 203 astfel de atracţii turistice au primit numele de „Livada naţională de turism agricol”.

Deşi accepţiunea livezii ca privelişte, corelată cu activitatea de recoltare a fructelor, a căpătat din ce în ce mai multă valoare, şi sub aspect financiar, prea puţine livezi ating standardele de calitate stabilite, deoarece majoritatea nu au acces convenabil, infrastructură, sunt incomplete şi fără facilitaţi, iar serviciile şi managementul sunt de slabă calitate.

În prezent, dezvoltarea turismului livezilor din China are ca punct de plecare plantaţia tradiţională şi urmăreşte aplicarea unui management şi a unor programe de înfiinţare specifice "turismului livezii". Proprietatea unor livezi turistice a fost transferată în regim privat, însă cele mai multe dintre acestea sunt conduse de fermieri sau de specialişti pomicoli.

De la producţie, la turism agricol

Livezile tradiţionale sunt specializate pe plantarea şi pe cultivarea pomilor fructiferi, precum şi pe comercializarea producţiilor, a căror valoare este limitată.

Livada turistică este însă total diferită, finalitatea turismului agricol constând în exeprienţa vizitării obiectivului turistic.

Prin trecerea de la livada de producţie la cea turistică, accentul se mută pe experienţa de vizitare a livezii turistice, în timp ce cultura în sine şi vinderea fructelor sunt activităţi complementare.

Pornind de aici, primul pas pentru dezvoltarea livezilor turistice din China este transformarea managementului, evitând modelul de management agricol obişnuit, şi introducerea sistemului utilizat în turismul industrial.

Turismul livezii trebuie dezvoltat, manageriat şi gândit din perspectiva unei atracţii turistice, şi nu ca exploataţie agricolă, iar principiul planificării este esenţial. Spoturile turistice în China sunt clasificate pe cinci categorii, de la A (cel puţin un document de planificare) la AAAAA (cel mai bun sistem de panificare).

Planurile integrate joacă un rol important în direcţionarea şi în controlul site-urilor turistice şi garantează dezvoltarea lor susţinută.
Planurile corespunzătoare se axează pe natură, pe funcţia şi pe produsul livezii turistice, incluzând sistemele de transport şi utilităţile, în funcţie de aşteptările turiştilor.

Direcţii de acţiune

• Standarde de calitate. Livada turistică trebuie construită în conformitate cu standarde ridicate de calitate, punctul cheie fiind "focalizarea pe persoană" şi "focalizarea pe aşteptări". Spre exemplu, existenţa în livezi a unor toalete moderne este esenţială.

• Management avansat. Este necesar ca livezile turistice să adopte sisteme de management avansat. Modelul vechi al fermelor de producţie conduse de fermieri este impropriu turismului livezilor. Aşadar, pentru ca livada turistică să fie un model de succes, trebuie să existe o serie de specialişti în turism şi în managementul întreprinderii, din punct de vedere al industriei turismului.

• Implicarea activă a vizitatorilor va influenţa popularitatea livezilor turistice. Aceştia vor experimenta activităţi precum: plantarea, tăierea şi altoirea pomilor, recoltarea fructelor, şi se vor simţi complet angajaţi în activităţile de producţie agricolă, având preocupări cu totul diferite de cele din mediul urban.

• Strategii de marketing. Importantă este şi sistematizarea activităţii de marketing şi de poziţionare în marketing. De exemplu, numele şi sloganul trebuie incluse în proiect, începând cu planificarea, apoi menţinute.
Influenţa şi popularitatea pot fi extinse, de exemplu, prin organizarea de festivaluri şi a altor manifestări tematice.

Acest material este o sinteză a articolului “Orchard Tourism in China” (Livada turistică în China), publicat în revista “Chronica Horticulturae” (Iunie 2008), editată de Societatea Internaţională de Ştiinţe Horticole.

MODELE DE LIVEZI TURISTICE

Prezentăm în continuare câteva modele care ar putea fi utile în dezvoltarea turismului în livezi, poate chiar şi în ţara noastră.
Modelul de managemet tradiţional pentru turismul livezii implică numai recoltarea fructului din livadă.

Tipul rural de amenajare (livada privată) combină livada turistică cu o aşezare rurală. Printr-o planificare elaborată, livada turistică dezvoltă scena rurală pentru o impresie cât mai plăcută. Întrucât acest tip de livadă este specializat pentru rezidenţii din oraş, ea mai este numită şi "livada cetăţenilor".

Tipul de parc tematic presupune dezvoltarea unei serii de activităţi tematice în funcţie de produse şi de servicii. De exemplu, livezile turistice pot scoate în evidenţă maşinile pentru produs sucuri, operaţiile de fermentare, fabricarea berii şi educaţia în pomicultură.

Tipul eco-recreativ crează un mediu natural excelent, similar cu cel existent într-un arboretum în natură, astfel încât turiştii să se bucure de activităţi plăcute într-un spaţiu ecologic bine protejat.

Tipul tehnic-educativ este specific livezii experimentale, urmărind cultivarea şi plantarea de pomi fructiferi din soiuri bune şi, în acealasi timp, prezintarea noilor tehnologii în pomicultură, cu scopul de a educa turiştii. Aceasta implică facilităţi de cercetare şi existenţa parcelelor demonstrative.

Tipul de recreativitate multilaterală combină activităţile de livadă cu cele de timp liber şi plimbările cu relaxarea.

Livezile turistice pot promova dezvoltarea economiei locale şi sporirea veniturilor proprietarilor fermelor. Acest model ar putea fi urmat cu succes şi la noi în ţară, mai ales în zonele cu tradiţie în pomicultură şi în turismul rural.

China, piaţă liberă pentru vinurile europene

China arată tot mai mult ca un sistem federal cu 30 de provincii, care devin treptat tot mai autonome, după modelul Hong Kong. Hong Kong, un loc simbolic al Chinei noi, o poartă ideală pentru vinurile europene de a intra pe piaţa din Est.

Asta deoarece guvernul Chinei centrale permite provinciilor sale să-şi creeze sisteme economice independente. Acest lucru se aplică, de exemplu, în provincia Chindao. Începând cu luna septembrie a anului 2009 s-a adoptat aici un model de zona liberă fără taxe de import la mai multe produse, inclusiv pentru vin.

Exporturile de conserve din legume şi fructe s-au dublat

Se estimează că în 2009, exporturile României de conserve din legume şi fructe s-au ridicat la 500 de mii de euro, dublu faţă de anul 2008, pe fondul finalizării mai multor investiţii în tehnologizarea fabricilor din sector, a declarat pentru NewsIn directorul general al Organizaţiei Naţionale Interprofesională Legume-Fructe (ONILF), Aurel Tănase.

Potrivit acestuia, în 2009, ţara noastră a exportat 5% din totalul producţie interne. Producţia autohtonă de conserve din legume şi fructe este estimată pentru acest an la circa 200 de mii de tone, cu o valoare totală de peste 10 milioane de euro.

Principalele ţări în care România exportă conserve din legume şi fructe sunt cele cu mulţi cetăţeni români, precum Italia, Germania şi Spania. Potrivit preşedintelui Romconserv, producătorii români îşi propun pentru anul 2010 o creştere a exportului până la 15% din totalul producţiei şi până la 40% în următorii trei ani, în urma derulării unor programe de promovare a produselor în ţările din afara UE.

Republica Moldova vrea să exporte struguri în UE

Întreprinderea "Podgoreni", care deţine 29 ha de plantaţii noi de viţă de vie, vrea să pătrundă pe pieţele din Cehia, Germania şi Polonia, informează portalul agravista.md. Mai mult decât atât, această întreprindere a demarat deja negocieri cu parteneri din cele trei state, iar recent a obţinut certificatul de siguranţă alimentară Global G.A.P.

Certificatele internaţionale de siguranţă alimentară sunt o condiţie obligatorie pentru comercializarea producţiei proaspete în ţările Uniunii Europene. Până acum, doar 12 întreprinderi din Republica Moldova au obţinut asemenea certificate.

În anul 2009, societatea a obţinut o recoltă medie de 8-10 tone/ha de struguri de masă, care au fost comercializaţi pe pieţele din Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus, precum şi pe piaţa autohtonă.

10 mil. Euro pentru Vinoteca Murfatlar

Murfatlar România, unul dintre cei mai importanţi producători de vin de pe piaţa locală, va pune gaj întreaga vinotecă a grupului pentru a garanta un credit în valoare de 2,5 mil. Euro, ce va fi contractat de compania United Euro Distributions pentru acoperirea capitalului de lucru, scrie "Ziarul Financiar".
Vinoteca Murfatlar numără 438.922 de sticle de vin şi este evalută la 10,3 mil. euro, potrivit datelor din Monitorul Oficial.

Creditul va fi destinat acoperirii necesarului de capital de lucru şi pentru investiţii. Împrumutul reprezintă o prelungire şi o majorare a unui împrumut contractat anterior.

Ucraina: a scăzut producţia de sucuri

Producţia sucurilor de fructe şi legume, precum şi a nectarurilor a scăzut în mod semnificativ pe parcursul lunii noiembrie anul trecut, potrivit datelor Comitetului de statistică de la Kiev, preluate de siteul www.agravista.md

În noiembrie 2009, producţia sucurilor de fructe şi legume, precum şi de nectaruri a fost de 42,2 mii tone, cu mult sub media lunară, de 58,8 mii tone. Drept urmare, volumul de producţie a sucurilor a scăzut cu 31,3% sau cu 19,3 mii tone. În total, în perioada ianuarie - noiembrie 2009, în Ucraina a fost produsă o cantitate de 647 mii tone de sucuri de fructe şi legume, precum şi de nectaruri.

Vânzările de vin vor scădea pe segmentul Horeca

Vânzările de vin din segmentul de desfacere în hoteluri, restaurante şi cafenele (HORECA) vor scădea din anul viitor cu 4-5%, principala cauză fiind scăderea eficienţei acestui sector de a atrage clienţi, dar şi a nivelului slab de pregătire a personalului din aceste unităţi, este de părere producătorul de vinuri Cramele Recaş. "Vânzările companiei sunt în proporţie de 55% în retail şi 45% în Horeca.

Estimez o creştere a proporţiei în 2010 a vânzărilor către consumatorul direct de 4-5%", a precizat, pentru Curierul Naţional, Ionuţ Trandafir, brand manager Cramele Recaş.

"Chiar lipsa personalului specializat în restaurante şi hoteluri, a sommelierilor, afectează promovarea vinului", a mai spus Trandafir.

Producătorul de vin bănăţean a afirmat că în 2009 vânzările în litri ale companiei Cramele Recaş au înregistrat o creştere de aproximativ 20% faţă de 2008. Ionuţ Trandafir adaugă că 2010 se anunţă drept un an incert, în care va fi nevoie de măsuri rapide şi eficiente.