Piersicul este rentabil!
În general, pomicultorul doreşte să cultive în livada proprie cât mai multe specii de pomi fructiferi. Cei mai mulţi însă au anumite reticenţe în privinţa piersicului, ignorându-i profitabilitatea.
Piersica este una dintre cele mai apreciate fructe din lume, clasându-se pe locul trei după măr şi citrice, iar pe piaţa fructelor proaspete se vinde cu preţuri de până la 3,5 dolari (Japonia).
Piersicul asigură producţii mari şi de calitate, este extrem de adaptabil (terenuri nisipoase, condiţii climatice variate) şi are cea mai mare diversitate de fructe şi forme (piersici, nectarine, pavii; cu pulpă albă, galbenă, roşie, portocalie); acide, subacide, aderent sau neaderent; rotunde, ovale, plate; pitice, ornamentale, cu frunză vrede sau roşie; cu floare simplă sau pompon.
În cultură, plantaţia necesită multă îngrijire: tăieri în verde şi uscat, tratatamente, rărire, irigare, recoltare şi sortare cu grijă. În final, toate aceste lucrări tehnologice vor fi răsplătite.
Piersicul este una din cele mai profitabile specii pomicole, având rentabilitate mare la unitatea de suprafaţă cultivată.
Perspective ale piersicului în România
Ne întrebăm dacă piersicul are viitor în România. În mod cert, are. Şi asta nu pentru că suntem optimişti, ci pentru că este imperios necesar.
Până în 2007, aproape toate suprafeţele de pomi fructiferi trebuiau încheiate, deoarece ulterior CE a început să "dirijeze" specificul culturilor şi producţia, în funcţie de rezultatele obţinute pe întreg continentul.
În sensul dezvoltării speciei de piersic în România, nu trebuie să uităm legăturile de colaborare internaţională pe linie de cercetare, cu ţări mari cultivatoare (Italia, Franţa, SUA, Spania, China, Argentina, Grecia), care pot susţine în continuare efortul cercetărilor.
Ar trebui să producem fructe autohtone, din soiuri româneşti, mult mai bine adaptate condiţiilor noastre climatice.
Printr-un efort susţinut, staţiunile de cercetare româneşti au creat în ultimii 14 ani peste 28 soiuri de piersic, 15 de nectarine, patru de pavii şi nouă tipuri ornamentale.
Aproape 78% din sortimentul de piersic este actualmente susţinut de soiuri noi româneşti cerute şi peste hotare, care se remarcă în colecţiile din alte ţări (Italia) sau primesc medalii de aur (Germania).
Baza rămâne cercetarea
Cercetătorii români, cei câţiva care au mai rămas în domeniul ameliorării fructelor, prin colecţiile naţionale pe care le menţin cu greutate de mai mulţi ani, fără fonduri, au de oferit o multitudine de rezultate, la egalitate cu cercetătorii din străinătate. Oferta lor este mare şi constă în: soiuri noi, competitive cu cele mai bune din străinătate (de piersici, nectarini, pavii, piersici ornamentali, pomi pitici); soluţii tehnologice noi, mai puţin poluante şi în acelaşi timp mai puţin costisitoare (datorate soiurilor cu rezitenţă sporită la boli şi la dăunători); asistenţă tehnică de specialitate; servicii în cadrul proiectelor de cercetare; consultanţă: cărţi, pliante, broşuri, cataloage etc.
Modalităţile de difuzare a rezultatelor cercetării sunt încă modeste şi constă în câteva reviste de specialitate, simpozioane, mese rotunde sau conferinţe, la care participă foşti cercetători, câţiva cultivatori, câţiva puţini interesaţi să extindă suprafeţe de până la 50-80 ha şi nici un pepinierist privat, care să plătească, să preia şi să înmulţească soiurile rezultate din cercetare.
Pentru plantarea care urmează vă sfătuim să vă rezervaţi din timp materialul săditor (autentic, de calitate, liber de principalele boli virotice) produs de staţiunile de cercetare. Aceasta este recomandarea mea, în calitate de fost pomicultor, creator de soiuri noi de piersic la noi în ţară, soiuri care în acest moment reprezintă glasul autentic al consumatorului cunoscător de fructe.
SĂ PROMOVĂM PIERSICUL
Avantaje. Piersicul în România are tradiţie, ba mai mult, între anii 1985 şi 1987 producţia obţinută în zona Dobrogei s-a valorificat integral la export în ţările CAER. Încă deţinem zone cu „vocaţie” pentru această specie, printre care Dobrogea, împrejurimile capitalei, dar şi zona de vest, Oradea - Arad.
Prin aportul lui financiar, piersicul poate contribui la dezvoltarea economică a unor zone sărace şi chiar la crearea de locuri de muncă.
În ceea ce priveşte producţia, perioada de maturare este eşalonată de la începutul lunii iunie până la sfârşitul lunii septembrie.
Ce-şi doresc producătorii? Pe primul plan, la noi în ţară se clasează productivitatea, urmată de rezistenţa la boli, la ger şi la secetă.Abia la final producătorul român de piersici se gândeşte la calitatea fructului, motiv pentru care pe piaţă apar de multe ori fructe nesortate. Din această cauză, amelioratorul trebuie să răspundă mai întâi cerinţei de productivitate.
Ce vor consumatorii? Consumatorul român de fructe s-a obişnuit în ultimii ani să aleagă fructele mari, frumos colorate, uniforme şi aspectuoase din punct de vedere comercial. Însă că ceea ce primează la piersici trebuie să fie gustul. Clientul cumpără o singură dată cu "ochiul", a doua oară va căuta parfumul, aroma, pulpa zemoasă de piersică.
Ce mai e de făcut? Ţara noastră nu dispune încă de toate verigile necesare pentru cultivarea pe suprafeţe mari a acestei specii şi pentru valorificarea ei superioară. Lipsesc spaţiile frigorifice, aparatele de sortare s-au învechit, iar marfa nu se transportă cu maşini frigorifice dotate.
Nimeni, sau puţini mai sunt aceia care ştiu să facă marketing în domeniul pieţei de fructe (în acest sens, piaţa de gros din Bucureşti nu şi-a găsit locul pe care ni-l doream cu toţii) şi mai puţini sunt cei care ar putea să facă lobby în ţară printre cultivatorii mici, mijlocii şi chiar potenţiali mari (50-100 ha) de piersic.
Articole corelate
Peste douăzeci de producători agricoli din judeţul Arad şi-au prezentat produsele în cadrul primei ediţii a...
[ continuare ]
Universul Verde reprezintă o realitate operativă completă, capabilă să realizeze proiecte mici şi mari, cu... [ continuare ]
Etapa de formare a fructului este precedată de procesul de fecundare, fenomen înlesnit prin transportul şi... [ continuare ]
Horticultura
Florile dau culoare, formă, spaţiu şi textură oricărei grădini. Împreună cu celelalte componente ale ...
[ continuare ]
Variaţiile climatice din ultimul timp cu diferenţe mari de temperatură de la vară la iarnă, cu alternanţe de zile ...
[ continuare ]
Condiţiile climatice din ultima perioadă au favorizat apariţia şi dezvoltarea unor boli şi dăunători care produc ...
[ continuare ]
Cartoful are un consum ridicat de apă, însă aprovizionarea trebuie să fie uniformă, moderată şi ...
[ continuare ]
Pentru a beneficia pe tot parcursul anului de aspectul îngrijit al spaţiului verde din preajma locuinţei, ...
[ continuare ]
În general, în România termenul de solar este asociat tunelelor individuale cu lăţime cuprinsă ...
[ continuare ]
Luna iulie în pomicultură coincide cu cea mai bogată perioadă a anului, întrucât acum se ...
[ continuare ]
Dacă până în anul 1989 cartoful românesc a făcut obiectul exportului în ţări precum cele ...
[ continuare ]
După ani buni de investiţii în culturile viticole, susţinute prin programele de reconversie/restructurare a ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- Trei plante furajere, un amestec unic
- Vă aşteptăm la Agraria 2009
- POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Proiecte Sapard prelungite
- La Cărări, locul în care natura şi-a adunat toate legendele
- Ordin nr. 762 din 19/12/2008
- Calitatea şi mărimea fructelor, controlate prin rărire
- Cultura mare în Ianuarie - Februarie
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
Cele mai comentate azi
- Momentan nu sunt articole comentate
Abonare Newsletter
");//--> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // -->
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Ostfriesisches Milchschaf (7/9/2010 15:58:37)
- Cum putem opri caderea parului (7/9/2010 12:1:52)
- Tratarea perilor bolnavi (7/9/2010 8:45:30)
- Adaposturi semideschise (7/9/2010 6:30:27)
- Subventii (6/9/2010 23:16:43)
- Zaharul nu calmeaza durerile bebelusilor (5/9/2010 21:53:36)
- Bovine de carne (5/9/2010 19:10:15)
- ferma modulata de porci (5/9/2010 13:47:3)
- ferme porcine (5/9/2010 13:41:53)
- Taurul d-voastra favorit (4/9/2010 19:58:43)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Tradiţia ne-a făcut să credem că noi producem cereale numai pentru a le folosi exclusiv în hrana omului sau a animalelor.
Borceagul de toamnă
La scurt timp după anul 1990, cei care conduceau agricultura României au desfiinţat sistemul naţional de producere a seminţelor, care a fost conceput pentru o agricultură cooperatistă şi de stat, deci nepotrivit unei agriculturi private, a cărei naştere se aştepta.
Utilaje Güttler la Voiteg
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Condiţii tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă
O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, garantează realizarea unei culturi de lucernă uniformă, de mare productivitate şi de folosinţă îndelungată.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
Mai multe Tehnologii Agricole


Nufăr roz