Piersicul este rentabil!

 
 
1 2 3 4 5
Horticultura, 14 Jun 2010 - 15:00, 0 comentarii
Fructe de piersic

În general, pomicultorul doreşte să cultive în livada proprie cât mai multe specii de pomi fructiferi. Cei mai mulţi însă au anumite reticenţe în privinţa piersicului, ignorându-i profitabilitatea.



Piersica este una dintre cele mai apreciate fructe din lume, clasându-se pe locul trei după măr şi citrice, iar pe piaţa fructelor proaspete se vinde cu preţuri de până la 3,5 dolari (Japonia).

Piersicul asigură producţii mari şi de calitate, este extrem de adaptabil (terenuri nisipoase, condiţii climatice variate) şi are cea mai mare diversitate de fructe şi forme (piersici, nectarine, pavii; cu pulpă albă, galbenă, roşie, portocalie); acide, subacide, aderent sau neaderent; rotunde, ovale, plate; pitice, ornamentale, cu frunză vrede sau roşie; cu floare simplă sau pompon.

În cultură, plantaţia necesită multă îngrijire: tăieri în verde şi uscat, tratatamente, rărire, irigare, recoltare şi sortare cu grijă. În final, toate aceste lucrări tehnologice vor fi răsplătite.
Piersicul este una din cele mai profitabile specii pomicole, având rentabilitate mare la unitatea de suprafaţă cultivată.

 

Perspective ale piersicului în România

Ne întrebăm dacă piersicul are viitor în România. În mod cert, are. Şi asta nu pentru că suntem optimişti, ci pentru că este imperios necesar.

Până în 2007, aproape toate suprafeţele de pomi fructiferi trebuiau încheiate, deoarece ulterior CE a început să "dirijeze" specificul culturilor şi producţia, în funcţie de rezultatele obţinute pe întreg continentul.

În sensul dezvoltării speciei de piersic în România, nu trebuie să uităm legăturile de colaborare internaţională pe linie de cercetare, cu ţări mari cultivatoare (Italia, Franţa, SUA, Spania, China, Argentina, Grecia), care pot susţine în continuare efortul cercetărilor.

Ar trebui să producem fructe autohtone, din soiuri româneşti, mult mai bine adaptate condiţiilor noastre climatice.

Printr-un efort susţinut, staţiunile de cercetare româneşti au creat în ultimii 14 ani peste 28 soiuri de piersic, 15 de nectarine, patru de pavii şi nouă tipuri ornamentale.

Aproape 78% din sortimentul de piersic este actualmente susţinut de soiuri noi româneşti cerute şi peste hotare, care se remarcă în colecţiile din alte ţări (Italia) sau primesc medalii de aur (Germania).


Baza rămâne cercetarea

Cercetătorii români, cei câţiva care au mai rămas în domeniul ameliorării fructelor, prin colecţiile naţionale pe care le menţin cu greutate de mai mulţi ani, fără fonduri, au de oferit o multitudine de rezultate, la egalitate cu cercetătorii din străinătate. Oferta lor este mare şi constă în: soiuri noi, competitive cu cele mai bune din străinătate (de piersici, nectarini, pavii, piersici ornamentali, pomi pitici); soluţii tehnologice noi, mai puţin poluante şi în acelaşi timp mai puţin costisitoare (datorate soiurilor cu rezitenţă sporită la boli şi la dăunători); asistenţă tehnică de specialitate; servicii în cadrul proiectelor de cercetare; consultanţă: cărţi, pliante, broşuri, cataloage etc.

Modalităţile de difuzare a rezultatelor cercetării sunt încă modeste şi constă în câteva reviste de specialitate, simpozioane, mese rotunde sau conferinţe, la care participă foşti cercetători, câţiva cultivatori, câţiva puţini interesaţi să extindă suprafeţe de până la 50-80 ha şi nici un pepinierist privat, care să plătească, să preia şi să înmulţească soiurile rezultate din cercetare.

Pentru plantarea care urmează vă sfătuim să vă rezervaţi din timp materialul săditor (autentic, de calitate, liber de principalele boli virotice) produs de staţiunile de cercetare. Aceasta este recomandarea mea, în calitate de fost pomicultor, creator de soiuri noi de piersic la noi în ţară, soiuri care în acest moment reprezintă glasul autentic al consumatorului cunoscător de fructe.

 

SĂ PROMOVĂM PIERSICUL

Avantaje. Piersicul în România are tradiţie, ba mai mult, între anii 1985 şi 1987 producţia obţinută în zona Dobrogei s-a valorificat integral la export în ţările CAER. Încă deţinem zone cu „vocaţie” pentru această specie, printre care Dobrogea, împrejurimile capitalei, dar şi zona de vest, Oradea - Arad.
Prin aportul lui financiar, piersicul poate contribui la dezvoltarea economică a unor zone sărace şi chiar la crearea de locuri de muncă.

În ceea ce priveşte producţia, perioada de maturare este eşalonată de la începutul lunii iunie până la sfârşitul lunii septembrie.

Ce-şi doresc producătorii? Pe primul plan, la noi în ţară se clasează productivitatea, urmată de rezistenţa la boli, la ger şi la secetă.Abia la final producătorul român de piersici se gândeşte la calitatea fructului, motiv pentru care pe piaţă apar de multe ori fructe nesortate. Din această cauză, amelioratorul trebuie să răspundă mai întâi cerinţei de productivitate.

Ce vor consumatorii? Consumatorul român de fructe s-a obişnuit în ultimii ani să aleagă fructele mari, frumos colorate, uniforme şi aspectuoase din punct de vedere comercial. Însă că ceea ce primează la piersici trebuie să fie gustul. Clientul cumpără o singură dată cu "ochiul", a doua oară va căuta parfumul, aroma, pulpa zemoasă de piersică.

Ce mai e de făcut? Ţara noastră nu dispune încă de toate verigile necesare pentru cultivarea pe suprafeţe mari a acestei specii şi pentru valorificarea ei superioară. Lipsesc spaţiile frigorifice, aparatele de sortare s-au învechit, iar marfa nu se transportă cu maşini frigorifice dotate.

Nimeni, sau puţini mai sunt aceia care ştiu să facă marketing în domeniul pieţei de fructe (în acest sens, piaţa de gros din Bucureşti nu şi-a găsit locul pe care ni-l doream cu toţii) şi mai puţini sunt cei care ar putea să facă lobby în ţară printre cultivatorii mici, mijlocii şi chiar potenţiali mari (50-100 ha) de piersic.


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Piersicul este rentabil!
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Piersicul este rentabil!
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Estimări privind evoluţia...
Agro Meteo, 12 Aug 2009 - 21:00, 0 comentarii
Caracteristici privind regimul termic şi... [ continuare ]
România, ţara cu cele mai...
Actualitate, 28 Aug 2009 - 21:00, 0 comentarii
Peste douăzeci de producători agricoli din judeţul Arad şi-au prezentat produsele în cadrul primei ediţii a... [ continuare ]
Universul verde - soluţii...
Horticultura, 17 May 2010 - 11:00, 0 comentarii

Universul Verde reprezintă o realitate operativă completă, capabilă să realizeze proiecte mici şi mari, cu... [ continuare ]

Polenizatorii din livadă
Horticultura, 26 May 2010 - 15:00, 0 comentarii

Etapa de formare a fructului este precedată de procesul de fecundare, fenomen înlesnit prin transportul şi... [ continuare ]

Horticultura

Decorul floral al...
Ferma , 31 Aug 2010 - 10:00, 0 comentarii
Florile dau culoare, formă, spaţiu şi textură oricărei grădini. Împreună cu celelalte componente ale ... [ continuare ]
Viţa de vie în contextul...
Alin Dobrei , 24 Aug 2010 - 14:00, 0 comentarii
Variaţiile climatice din ultimul timp cu diferenţe mari de temperatură de la vară la iarnă, cu alternanţe de zile ... [ continuare ]
Tratamente fitosanitare în... Condiţiile climatice din ultima perioadă au favorizat apariţia şi dezvoltarea unor boli şi dăunători care produc ... [ continuare ]
Cartoful după potop
Vasile Pop-Silaghi , 18 Aug 2010 - 12:00, 0 comentarii
Cartoful are un consum ridicat de apă, însă aprovizionarea trebuie să fie uniformă, moderată şi ... [ continuare ]
Amenajarea gazonului în...
Ferma , 18 Aug 2010 - 10:00, 0 comentarii
Pentru a beneficia pe tot parcursul anului de aspectul îngrijit al spaţiului verde din preajma locuinţei, ... [ continuare ]
Solariile Haygrove Solo În general, în România termenul de solar este asociat tunelelor individuale cu lăţime cuprinsă ... [ continuare ]
Plin sezon de recoltare
Antonia Ivaşcu , 06 Aug 2010 - 14:00, 0 comentarii
Luna iulie în pomicultură coincide cu cea mai bogată perioadă a anului, întrucât acum se ... [ continuare ]
Cartoful românesc a intrat...
Vasile Pop-Silaghi , 05 Aug 2010 - 9:00, 0 comentarii
Dacă până în anul 1989 cartoful românesc a făcut obiectul exportului în ţări precum cele ... [ continuare ]
Ciupercile ţin piept...
Mircea Selegean , 30 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Mai bine importăm, decât să prelucrăm!? [ continuare ]
Micşorăm preţul, dar...
Olivia FIRI , 23 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
După ani buni de investiţii în culturile viticole, susţinute prin programele de reconversie/restructurare a ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

    • Momentan nu sunt articole comentate
 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Să folosim pământul altfel decât ne dictează tradiţia

Tradiţia ne-a făcut să credem că noi producem cereale numai pentru a le folosi exclusiv în hrana omului sau a animalelor.



Borceagul de toamnă

La scurt timp după anul 1990, cei care conduceau agricultura României au desfiinţat sistemul naţional de producere a seminţelor, care a fost conceput pentru o agricultură cooperatistă şi de stat, deci nepotrivit unei agriculturi private, a cărei naştere se aştepta.



Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Condiţii tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă

O CULTURĂ REUŞITĂ

Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, garantează realizarea unei culturi de lucernă uniformă, de mare productivitate şi de folosinţă îndelungată.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.




Mai multe Tehnologii Agricole