Pentru Vincon, anul 2010 n-a fost unul tocmai rău

Cu aproximativ două săptămâni înainte de a începe culesul, preşedintele Vincon Vrancea, Luchi Georgescu, declara pentru Adevărul că în podgoriile deţinute de compania vrânceană la Huşi, Panciu şi Chirnogeni (Dobrogea) au avut mari probleme cu îngheţul, apoi cu grindina, care la Panciu a afectat 25% din plantaţia societăţii, fenomene amplificate de precipitaţiile abundente şi apoi de caniculă.

Bilanţul producţiilor s-a făcut ulterior culesului şi vinificării recoltei şi nu este deloc descurajator.

Doar cu 10% mai puţin decât în 2009

De pe cele 1500 de hectare de vie pe care societatea vrânceană le are pe rod, s-au cules în medie 7500 kg de struguri la hectar, în 2010. „Producţia este bună, având în vedere că am obţinut 90 la sută din recolta anului anterior, în condiţiile în care, în general, în România producţia a reprezentat circa 30-40 la sută din cea a anului 2009”, ne-a declarat Georgel Costache, Director General Vincon Vrancea SA.

Calitatea s-a păstrat

În ceea ce priveşte calitatea, o oarecare pierdere s-a simţit mai mult la strugurii roşii şi a constat într-un deficit de culoare, „cauzat de faptul că în prima parte a anului au fost ploi destul de multe, apoi au urmat creşteri de temperatură foarte bruşte, care nu prea au permis substanţelor colorante să evolueze şi să se acumuleze”, spune Georgel Costache.

La soiurile albe, tratamentul împotriva mucegaiului aplicat la sfârşitul lunii august a fost decisiv pentru sănătatea strugurilor, spun reprezentanţii Vincon.

Aciditatea şi concentraţia de zahăr, dar şi evoluţia aromelor, sunt principalele caracteristici care se determină la struguri şi la must prin analize minuţioase corelate cu degustări de boabe, direct în vie.

“La început, aciditatea este foarte ridicată, concentraţia de zahăr este mai mică, iar componentele aromatice se găsesc în cantităţi mai mici. În timp, acestea evoluează pe măsură ce strugurii ajung la maturitate, aciditatea scade, concentraţia de zahăr creşte şi aromele ajung şi ele la maturitate”, spune Georgel Costache.

Mai departe, printr-o tehnologie specială, folosind instalaţii de fermentare la temperatură dirijată, respectiv 16-17 grade, aromele se pot reţine în must şi în vinul ce ajunge pe masa consumatorului.

“Numai aşa, un Muscat Ottonel, un Sauvignon sau o Fetească pot să difere într-adevăr şi să aibă personalitate, în funcţie de aromele ce provin din strugure şi, bineînţeles, şi de cele secundare dobândite prin fermentare”, ne-a precizat directorul general al Vincon.

Culesul se face mai devreme

Dacă până în urmă cu câţiva ani, în Vrancea, culesul se desfăşura în luna octombrie, acum recoltatul poate începe cel devreme la sfârşitul lui august şi se încheie în cursul lunii septembrie, din cauza schimbărilor climatice care aduc temperaturi de 35-40 grade pe timpul verii. Anul acesta, în podgoriile Vincon, culesul s-a făcut în perioada 9-30 septembrie, destul de devreme, şi n-a durat mult. „Ne-am organizat bine, în sensul că am avut forţă de muncă suficientă şi de calitate.

În plus, datorită temperaturilor care ating valori apropiate de cele înregistrate la Bordeaux în Franţa, strugurii s-au copt mai devreme şi au reuşit să aibă acumulări mult mai mari de zahăr şi de arome ajunse la maturitate, de aceea şi recoltatul l-am putut începe mai din timp”, explică Georgel Costache.

Probabil că puţini dintre viticultorii autohtoni vor uita anul viticol 2010, cu atât mai mult cu cât după doi ani în care producţiile medii pe hectar, dar şi calitatea strugurilor, au depăşit aşteptările podgorenilor, a urmat unul în care pierderea producţiei şi chiar a plantaţiei a fost o chestiune care a ţinut mai mult de vreme, decât de aplicarea tehnologiei.

Cu toate acestea, cine a intervenit la timp în plantaţie cu măsurile cele mai potrivite pentru a proteja viţa de vie împotriva fenomenelor meteo extreme, a bolilor şi a dăunătorilor a obţinut struguri în cantităţi oarecum comparabile cu cele de anul trecut. În ceea ce priveşte calitatea, nimeni nu şi-a permis să facă rabat, aşa că s-a menţinut la un nivel destul de ridicat, deşi cu cheltuieli mult mai mari.

Bolile: greu, dar nu imposibil de stăpânit

Anul trecut, principalele boli au fost, ca de obicei, putregaiul, mana şi făinarea.  Un risc major l-au reprezentat şi ploile acide.

În zilele noastre, viticultorii au la îndemână mult mai multe posibilităţi tehnologice de a combate bolile şi dăunătorii din vie, unele mai scumpe decât altele, cu diferite tipuri de aplicare, cu perioade de acţiune mai lungi sau mai scurte şi cu spectru mai larg sau mai restrâns de protecţie. “Există substanţe despre care comercianţii spun că acoperă 20 de zile.

În realitate, eu spun că un produs nu poate proteja via mai mult de 14 zile, oricât de scump ar fi. Noi am ales o cale de mijloc şi am folosit şi sulfatul de cupru, un produs mai ieftin şi cu protecţie pentru şapte zile. Primele tratamente le-am făcut cu astfel de substanţe, iar în perioada înfloritului, fiind mai lungă, am mers cu substanţe cu protecţie de circa 14 zile.

De asemenea, dotările cu utilaje specifice pentru această lucrare ne-au permis ca imediat ce au stat ploile să intrăm în vie. Aşa am reuşit într-un timp record de 3-4 zile, raportat la suprafaţa pe care o avem, să facem aceste tratamente la timp”, explică Georgel Costache.

În ceea ce priveşte cheltuielile, pentru compania Vincon n-au fost creşteri mari, deşi numărul tratamentelor a fost aproape dublu. “În mod normal se aplică patru tratamente, dar pentru că a fost un an mai dificil, am fost nevoiţi să facem şapte. Dacă foloseşti substanţe scumpe, te duci şi până la 6-7 mii lei/ha cu costurile. Noi am reuşit să ne încadrăm într-un buget de circa 3,5-4 mii/ha”, a adăugat Georgel Costache.

EFICIENŢĂ
Sulfatul de cupru

Georgel Costache: “Le sugerez viticultorilor să încerce să folosească şi sulfatul de cupru, şi desigur, sulful pulbere şi muiabil, în primul rând pentru că sunt substanţe mai ieftine, apoi pentru că în anii mai dificili, cum a fost şi acesta, joacă un rol foarte important în protecţia viei, chiar dacă tratamentele sunt mai greu de dat şi trebuie să fie mai dese. 

De altfel, ultimul tratament, din august, dintotdeuna e recomandat să se facă cu sulfat de cupru şi cu sulf praf şi pulbere. În plus, sulfatul de cupru ajută foarte mult la lemnificarea lăstarului şi joacă un rol foarte important în pregătirea viei pentru anul viitor”.

BASF
Noi produse pentru viţa de vie

În prima parte a lunii decembrie 2010, ONIV şi BASF au organizat la Bucureşti Simpozionul cu tema “Noutăţi în protecţia viţei de vie împotriva bolilor şi dăunătorilor”, în principal a manei şi făinării. Tot atunci, BASF a prezentat produse de ultimă generaţie pentru protecţia viţei de vie, printre care şi două noi fungicide: Cabrio Top şi Cantus.

Katrin Felshart, expert în cadrul Asociaţiei Europene pentru Protecţia Plantelor, a prezentat noua procedură de omologare a produselor de protecţie a plantelor, care vor intra în vigoare din 2011, şi posibilele implicaţii ale acesteia.

“Numai fermentând vinurile dirijat poţi într-adevăr să pui în valoare aromele naturale de strugure"
Georgel Costache
 

“Probabil că cine n-a făcut stropiri şi cu sulfat de cupru, a pierdut viile "
Georgel Costache