Matca, „patria” gălăţeană a legumelor
Aşa se face că, nicăieri în lume, probabil, nu există atâtea solarii ca în comuna gălăţeană Matca. Solarii cât vezi cu ochii, în fiecare curte, oricât de mică ar fi ea. Şi acest lucru este posibil, deoarece nu există mătcaş care să nu fie legumicultor. „Meseria” asta se moşteneşte din tată în fiu, iar tinerii ajunşi la vârsta angajării nu-şi părăsesc glia pentru a pleca la muncă în străinătate, ci rămân pe lângă casă pentru a continua afacerea familiei.
Aflată la mai puţin de cinci kilomteri de municipiul Tecuci şi la circa o sută de Galaţi, comuna Matca este zona din judeţ cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu legume în spaţii acoperite, respectiv 685 de hectare dintr-un total de 955 de hectare de teren.
Nu degeaba, Matca a fost înscrisă şi pe „harta internaţională” a producătorilor. Şi asta pentru că roşiile de Matca, „marca înregistrată” a localnicilor, au ajuns deja şi prin pieţele de peste hotare (Republica Moldova, Rusia şi Polonia).
Roşii „ecologice”, ca-n reclame
Atunci când vorbesc despre produselele lor, mătcaşii pun suflet în fiecare cuvânt pe care îl rostesc. Roşiile de Matca, renumite ca fiind „ecologice”, sunt îngrijite natural, fără adaos de substanţe chimice, iar soiurile sunt foarte atent alese, de fiecare producător din comună, astfel încât fiecare legumă prezintă calităţi unice.
Spre exemplu, Florinel Ciocan (foto), preşedintele Cooperativei Agricole Mătcaşii, ne-a spus că preferă anumite soiuri de tomate rezistente la transport, apoi castraveţii Pasalimo, rezistenţi la temperaturi foarte scăzute (soi productiv chiar şi toamna târziu), iar varza de Buzău este apreciată de gospodine pentru se pretează foarte bine la sarmale, şi tot aşa. În general, producătorii au mare grijă de legumele lor, începând cu alegerea seminţelor şi până la comercializare.
La Matca, un nou sezon legumicol debutează în noiembrie, când se achiziţionează seminţele şi se inventariază materialul săditor. În preajma Crăciunului, la Matca se pun seminţele în răsadniţele din solarii. Solariile sunt încălzite cu rumeguş aşa că, după cum ne-a povestit Florinel Ciocan, legumicultorii nu mai apucă să doarmă nici noaptea, pentru că la fiecare trei ore trebuie să verifice sobele.
În luna mai apar roşiile timpurii, cele din sere; roşii mari, frumoase, care sunt vândute fie în piaţa de gros din Matca, fie în pieţele din Galaţi şi alte mari oraşe din ţară şi din străinătate.
Producătorii din Matca se orientează către export
Dacă până acum, producătorii din comuna Matca nu puteau încheia contracte cu societăţile sau cu lanţurile de supermarketuri din străinătate, pentru că nu aveau un spaţiu de depozitare a produselor, începând cu 2009, legumicultorii afiliaţi Grupului de producători „Societatea Agricolă Legume şi Fructe din Matca”, au rezolvat această problemă.
Mircea Croitoru, preşedintele Grupului, spune că prin PNDR se vor primi fonduri europene nerambursabile în valoare totală de un milion de euro, din care 25% reprezintă cofinanţarea beneficiarului. Cu aceşti bani se va ridica o hală cu o capacitate de stocare zilnică de circa o mie de tone.
„Luna aceasta vom depune proiectul, iar imediat după ce vom primi banii, vom trece la construcţia clădirii, care va fi ridicată pe o suprafaţă de cinci mii de metri pătraţi; sperăm să o finalizăm în luna aprilie”, a adăugat Mircea Croitoru.
Aşa se face că, începând de anul viitor, cei 78 de legumicultori membrii ai grupului de la Matca, care au cultivat, împreună, circa 82 de hectare de legume, atât în solarii, cât şi în câmp, îşi vor putea vinde produsele şi peste hotare. Mai mult, Mircea Croitoru ne-a spus că grupul pe care îl conduce are deja încheiat un contract pentru furnizarea unei cantităţi de 900 de tone de castraveţi pentru Ucraina şi Polonia.
„Noi, producătorii, trebuie să adaptăm în permanenţă la cerinţele pieţei”, a mai spus Croitoru. În aceste condiţii, mătcaşii vor mări în 2009 suprafaţa cultivată cu castraveţi, după ce anul acesta au recoltat de pe nouă hectare.
De asemenea, membrii Grupului de producători din Matca vor creşte şi suprafeţele cultivate cu roşii şi ardei gras. Şi asta pentru că, se pare, va exista şi o cerere pe măsură din partea unor ţări ca Polonia, Olanda şi Ungaria, precum şi din partea a cel puţin două lanţuri de supermarket.
„Mergem către export pentru că preţurile la care ne vindem produsele sunt mai bune. Spre exemplu, potrivit contractului încheiat cu Ucraina şi Polonia, vom vinde castraveţii cu circa un lei sau doi lei mai mult decât preţul zilei la Matca”, a mai spus Mircea Croitoru.
Galerie de imagini
Articole corelate
După cum bine ştim, la baza sănătăţii fiecarui individ, pe lângă alţi factori, cum ar fi cei ereditari, un rol...
[ continuare ]
La începutul perioadei de tranziţie, România mai deţinea o suprafaţă de sere de cca. 1400 ha, a cărei valoare de...
[ continuare ]
Horticultura
După ani buni de investiţii în culturile viticole, susţinute prin programele de reconversie/restructurare a ...
[ continuare ]
Agricultura este considerată a fi principalul utilizator de apă în lume, iar pe viitor ea va absoarbe şi mai mult ...
[ continuare ]
Toţi cultivatorii sunt familiarizaţi cu mana cartofului (Phytophtora infestans) ca fiind una din cele mai ...
[ continuare ]
Cartoful are un consum ridicat de apă, însă aprovizionarea trebuie să fie uniformă, moderată şi ...
[ continuare ]
Frământările politice şi condiţiile socio-economice din ţara noastră, din ultima perioadă, favorizate de ...
[ continuare ]
Pentru a beneficia pe tot parcursul anului de aspectul îngrijit al spaţiului verde din preajma locuinţei, ...
[ continuare ]
Condiţiile climatice din ultima perioadă au favorizat apariţia şi dezvoltarea unor boli şi dăunători care produc ...
[ continuare ]
O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, ...
[ continuare ]
Pentru sporirea producţiilor agricole şi a calităţii recoltelor, an de an, tehnologiile de cultură s-au ...
[ continuare ]
Anul 2009-2010 a fost unul deosebit de dificil pentru agricultură, din punct de vedere meteorologic, iar cultivatorii ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- Pregătirea familiilor de albine pentru iernare 1
- Vă aşteptăm la Agraria 2009
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- SECARA – Secale cereale L.
- Trei plante furajere, un amestec unic
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
- Rase performante de iepuri: Californian
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Actualul colectiv Ferma
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
");//--> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // -->
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole


Petale galbene de Floarea Soarelui