În războiul castraveţilor, legumicultorii din Matca sunt victime colaterale

Matca este unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară şi din Europa, unde criza castraveţilor a lovit din plin. Povestea cu castraveţii infestaţi de bacteria E. coli a început undeva în Germania. Sau în Spania(?).

Dar, mătcaşii s-au trezit peste noapte… victime colaterale ale unei conjuncturi politico-economice defavorabile. Producţia de legume din bazinul Matca nu are nimic a face cu epidemia bacteriei E. coli.

În Matca s-au cultivat cu castraveţi 400 ha

„La jumătatea lunii iulie, noi, cultivatorii de legume din Matca, suntem hotărâţi să recurgem la acţiuni de protest, vom picheta Guvernul şi Parlamentul
Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de Producători „Legume - Fructe” Matca

Într-un document al Direcţiei pentru Agricultură Galaţi se precizează: ”Cantitatea de castraveţi retrasă din piaţă în perioada 03-13 iunie 2011 este de 272.400 kg., conform proceselor-verbale nr 1-11, şi aparţine membrilor Grupului de Producători “Legume - Fructe Matca”, valoarea pierderilor estimate fiind de 381.380 lei.

Menţionăm că specialiştii Direcţiei s-au deplasat în comuna Matca şi au verificat la registrul agricol suprafeţele de solarii cultivate cu castraveţi, ce totalizează 400 hectare. La un număr de 56 de legumicultori s-au verificat datele înscrise în certificatele de producător.

De asemenea, a fost verificată platforma cu resturi vegetale a comunei, unde se predau castraveţii depreciaţi - însăcuiţi, în vrac sau pe vrej. Platforma este asigurată cu pază prin grija Primăriei, în vederea evitării sustragerilor de marfă degradată.

Dar situaţia nu este nici pe departe cea reală. Procesele verbale cu marfă depreciată continuă să vină.
Grupul de Producători Legume - Fructe Matca, condus de Mircea Croitoru, a înregistrat pierderi de 400-500 tone de castraveţi, aruncaţi pur şi simplu la gunoi.

Dar, raportat la comună, paguba este cu atât mai mare cu cât există numeroşi producători individuali. Lanţurile de magazine din ţară, cât şi partenerii externi  din Germania, Polonia, Rusia, Ucraina, Lituania sau Cehia au renunţat la contractele de achiziţii.

Peste 60 la sută dintre mătcaşi sunt datori la bănci

Din cauza prăbuşirii pieţei castraveţilor, sute de tone de “Cornişon” au plecat spre rampele de gunoi. Legumicultorii sunt disperaţi, şi-au văzut munca de un an irosită, rămânând înglodaţi în datorii. Primarul comunei Matca, Nelu Costea, el însuşi legumicultor, ne-a declarat că de când se ştie nu s-a mai pomenit aşa ceva.

“La piaţă, zici că eşti la înmormântare, toţi legumicultorii se plâng de faptul că au rămas cu marfa nevândută. Şi asta, în condiţiile în care mai mult de 60 la sută dintre producători s-au împrumutat la bănci pentru a înfiinţa culturile”.

Un alt legumicultor şi-a vărsat năduful: ”Vremurile ne strâng de gât! Nu mai avem bani de substanţe, de motorină, nici de mâncare. Am rămas dator la bancă, m-am împrumutat la prieteni. Nu ştiu ce-o să ne facem. Parcă suntem cea mai blestemată comună!”

„Anul acesta am pus castraveţi pe o suprafaţă de solar de 40 de ari. S-a făcut recolta, dar a venit… E. coli. Uite aşa am fost nevoit să dau săculeţul de castraveciori şi cu 5 lei! Până acum, am pierdut peste zece mii de euro!
Gheorghiţă Vasilache, legumicultor Matca

Gheorghiţă Vasilache aproape că nu mai poate vorbi despre această catastrofă. Are o mare durere în suflet. “Matca e în comă! Un ban nu mai găseşti în toată comuna. Anul acesta am zis că dau lovitura. S-a făcut recolta, dar a venit… E. coli. Nu am reuşit să-mi plătesc nici oamenii pe care i-am avut la recoltat!” Şi ca el sunt mulţi.

Castraveţii nu se cumpărără nici cu 10 bani/kg!

La data documentării noastre, exista în Matca un stoc de marfă de circa o mie de tone, de care nimeni nu era interesat. În disperarea de a-şi mai recupera din pierdere, producătorii au scăzut de zece ori preţurile. Însă, fără succes. Nimeni nu mai vrea să cumpere. Fermierii acuză unele persoane iresponsabile care au lansat zvonuri pe piaţă referitoare la epidemia E. Coli.

Chiar şi unele televiziuni care au făcut din ţânţar armăsar! Apoi, acuză Germania că a vrut să-i scoată de pe piaţă pe francezi şi pe spanioli! Vorba aia: “Pe mine m-ai omorât, cu leguma ce-ai avut?!”

Legumicultorul nu poate să-şi ascundă revolta. “Am scăzut preţul de la 1 leu la zece bani, dar lumea nu mai vrea să audă de castraveţi! Cine ne acoperă nouă pierderile? Nici un europarlamentar, parlamentar, nici un ministru sau membru al Guvernului, nimeni nu a venit la Matca să ne vadă cum ne trudim, să constate dezastrul.

Ei sosesc numai în campaniile electorale să ne ceară votul! Statul trebuie să vină în sprijinul fermierilor români pentru a le acorda o compensaţie financiară la tot ce ţine de legume, întrucât preţurile de pe piaţă sunt extraordinar de mici. Kilogramul de varză, la Matca, este de 0,10 lei, preţul la castraveţi nu şi-a revenit în urma isteriei cu epidemia E. coli; a rămas tot la 0,15-0,20 lei/kg.

Imputurile sunt foarte scumpe, folia, motorina, seminţele, energia electrică, importurilor masive de legume, toate acestea ne-au adus în prag de faliment”, ne-a declarat extrem de supărat, Mircea Croitoru.

Un fond european pentru despăgubirea legumicultorilor

UE a aprobat constituirea unui fond de urgenţă în valoare de 210 milioane de euro pentru despăgubirea legumicultorilor europeni. Comisarul European pentru Agricultură, Dacian Ciolos, a declarat că distribuirea fondurilor stabilite de UE pentru compensarea agricultorilor afectaţi de criza E. coli ar putea începe în luna iulie.

Despăgubiri între 41,9% şi 67,7% din preţul mediu european

Producătorii români organizaţi vor primi o compensaţie variabilă, în funcţie de tipul retragerii şi de produs, cuprinsă între 41,9 şi 67,7 la sută din preţul mediu european la castraveţi, roşii şi salată, înregistrat în luna iunie, între 2007 şi 2010. Pentru cei neorganizaţi, s-a decis accesarea fondului european de urgenţă, în acest caz compensaţia va fi în cuantum mai mic.

Necesitatea asocierii

Cazul Matca aduce în discuţie necesitatea formelor asociative. Şi a unor evidenţe clare a înfiinţării culturilor şi producţiilor obţinute. Producătorul individual trebuie să înţeleagă că trebuie să se asocieze.

Direcţia pentru Agricultură Galaţi a cerut ministerului de resort să dispună de un cadru unitar de monitorizare pentru persoanele fizice care nu sunt organizate într-o formă juridică şi nu dispun de nici o evidenţă sau documente pentru înfiinţarea culturilor.

Primarul din Matca, Nelu Costea, are perfectă dreptate când declară: „Dacă o persoană a luat răsaduri fără factură, folie fără factură, dacă vinde fără factură, ce dovadă poate să prezinte el? Ce să-i dai, cui să-i dai?”

Asta a spus şi comisarul Dacian Ciolos: “CE, ministerul, nu discută cu Ion, cu Vasile, că nu are cum să discute cu fiecare om în parte. Se discută la nivel de asociaţii de producători, pe bază de acte. Pe vorbe nu-ţi dă nimeni nimic, chiar dacă vecinul sau primarul ştie că ai avut castraveţi în curte”.

Un ministru… reţinut!

În ziua documentării noastre, la Matca era aşteptat să vină ministrul Agriculturii. Legumicultorii îl aşteptau mai ceva ca pe... Cel de Sus! Însă, Valeriu Tabără a fost... reţinut! De alte treburi! Aşa că situaţia în comună a rămas confuză. Tone de castraveţi iau zilnic drumul spre platforma cu resturi vegetale...

Întrebarea ar fi următoarea: în anul viitor, mătcaşii vor mai cultiva castraveţi?

Pierderi de peste 250 mii de euro

După unele estimări, pierderile legumicultorilor din Matca depăşesc cu uşurinţă un sfert de million de euro. La Matca, peste 600 de tone de castraveţi au fost retrase de pe piaţă. Până la această oră, Grupul de Producători  a trimis documentaţia pentru o cantitate de 520 de tone de castraveţi retrasă de pe piaţă, la preţul stabilit de UE de 0,24 euro/kg.

„Până la 1 iulie vom finaliza şi ultimele procese-verbale pentru alte 100 de tone, apoi aşteptăm ca până la 14 octombrie 2011 să primim banii”, ne-a declarat Mircea Croitoru, preşedintele Grupului.

Castraveţii Cornişon nu fac obiectul despăgubirilor

Uniunea Europeană nu va acorda compensaţii fermierilor care au retras de pe piaţă castraveţi din soiul Cornişon, în urma epidemiei provocată de bacteria E.coli,  ne-a declarat Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de Producători din Matca.

Despăgubiri se vor acorda numai pentru soiul Fabio.
Această veste este cu adevărat cutremurătoare şi înseamnă, practic, falimentul legumicultorilor, cel puţin din Matca, pentru că în acest bazin horticol este o tradiţie în a cultiva castraveţi Cornişon.

„Noi, producătorii români, suntem falimentari. În aceste condiţii, am în vedere să-mi dau demisia din fruntea grupului de producători. Totodată, suntem hotărâţi să recurgem la acţiuni de protest”, a precizat Croitoru.

Ministrul român al Agriculturii i-a recomandat acestuia să-şi exprime nemulţumirea printr-o scrisoare adresată comisarului Dacian Cioloş.