De mult n-am mai văzut roşii frumoase ca în serele din Dorohoi

Daniel Condrea este chimist de meserie şi a lucrat până în 1996 la Carfil Braşov. Apoi a primit ordonanţa şi a trebuit să se reorienteze. Deoarece nu avea apartament în oraşul de la poalele Tâmpei, a revenit la casa părintească din Dorohoi. Aici nu a stat mult pe gânduri şi s-a decis repede să se apuce de legumicultură.

A achiziţionat 2400 metri pătraţi de teren agricol şi a construit prima seră. Ridicol sau nu, a cultivat cartofi la prima sa experienţă de seră. Ca să vadă cum merg lucrurile. Apoi a început să pună roşii, ridichi, ardei, castraveţi şi vinete. A reuşit de-alungul anilor să vândă tot ceea ce a produs. Banii câştigaţi cu sudoare i-a reinvestit, ajungând în prezent să deţină 13 sere şi o parcelă pe care face cultură în spaţiu deschis, totul acoperind 4000 de metri pătraţi de teren.

La modul sincer, văzute din exterior, serele lui Daniel Condrea nu îţi iau nicium ochii. Una singură este cu termopan, iar restul sunt acoperite cu sticlă sau folie, după posibilităţi. Dar ca şi tehnologie, legumicultorul nostru nu ratează nici o etapă. Pentru a asigura climatul necesar, a recurs la patru centrale pe gaz şi o centrală pe lemne. Acestea asigură temperatura optimă pentru jumătate dintre sere.

Întreaga producţie o valorifică la piaţa din Dorohoi şi este foarte mulţumit că oamenii apreciază calitatea legumelor sale. În timp, a devenit cunoscut. Testează personal toate souirile pe care le cultivă. Nu produce decât ceea ce îl satisface pe el şi familia lui. Abia apoi se prezintă cu marfa în faţa cumpărătorului.

Un perfecţionist prin excelenţă

Daniel Condrea a făcut un curs de specialitate, şi-a cumpărat tot felul de cărţi, a participat la târguri agricole. Pe scurt, s-a informat despre tot ceea ce trebuie să ştie un legumicultor profesionist. Daniel este un perfecţionist înnascut. Doreşte să îşi eficientizeze munca la maxim. Nu are vise de extindere teritorială, în schimb plănuieşte să stoarcă tot ce se poate din fiecare metru pătrat pe care îl cultivă.

Întregul ciclu al unei producţii începe cu achiziţionarea seminţelor. Răsadurile şi le face singur, ajutat de soţia sa şi de un încă un muncitor. Toată munca este împărţită şi totul se face sub ochiul analitic al lui Daniel. Cunoaşte fiecare fir, fiecare răsad din serele lui şi mereu se gândeşte cum să obţină o producţie mai bună. Consideră că rentabilitatea nu stă în suprafaţa cultivată ci în eficienţă. Producţia intensivă este cheia succesului, spune Daniel Condrea. De aceea stă mereu şi analizează ce merge bine, ce merge rău şi investeşte doar în ceea ce preconizează el că îi va aduce o rată mare de profit.

Preţurile sunt unul din factorii esenţiali în ecuaţiile lui Daniel. Face o analiză şi mai aşteaptă pentru a vedea în ce va investi anul viitor. Este optimist şi convins că se va adapta oricărei situaţii şi oricărei conjuncturi. Face parte din categoria celor pe care nu îi afectează prea mult ce face Guvernul, ce face UE sau ce fac alţii. îşi vede de drum liniştit, gândindu-se la probleme sale şi căutând rezolvări în propria ogradă. E un caz fericit şi optimist, iar faptul că omul nostru este în primul rând un bun manager peste serele lui, îi asigură rentabilitatea şi, totodată, un viitor sigur.

Un afacerist înnăscut

Gheorghe Valentin are 40 de ani şi de loc tot din localitatea Dorohoi. De profesie este veterniar, deci are tangenţe puternice cu agricultura, însă nu din zootehnie a făcut bani, aşa cum poate ne-am fi aşteptat. Legumele au fost pasiunea lui din copilărie şi dintotdeauna a visat să aibă într-o zi propriile sere. Pe caietele din liceu schiţa şi desena mereu sera pentru legume pe care şi-o dorea.

Schiţele din copilărie au prins acum viaţă. Simţul său de om de afaceri l-a ghidat bine în viaţă. La 40 de ani, Valentin nu se poate compara cu sultanul Bruneiului, dar are un trai liniştit şi decent. Ştie să îmbine afacerile cu un trai zilnic bun. Face bani dar ştie să şi profite de ei. Expresia sa, de om hotărât şi determinat să meargă înainte, spune asta.

Pe vremea când Banatul prospera din bişniţa cu sârbii, Valentin a simţit mirosul unei afaceri în aer. Cum sârbii erau mari amatori de proţelanuri şi cum fabrica de porţelan era la o aruncătură de băţ de el, în Dorohoi, a decis să deschidă nişte magazine în Timişoara.

Oamenii cumpărau cu frenezie pentru a le vinde mai departe în fosta Yugoslavie. Cât a mers bişniţa, Valentin a realizat câştiguri frumoase. Când „miracolul economic bănăţean” a luat sfârşit, el deja adunase o sumă considerabilă.

Anul trecut s-a hotărât să îşi realizeze visul dintotdeauna şi, împreună cu un fin al său, au început construcţia a două sere pe pământul ce îl avea de la părinţi. Aici cultivă roşii, ardei şi castraveţi, iar întreaga producţie o valorifică de acasă. Oamenii vin şi cumpără pentru că s-a dus vestea că la Valentin sunt legume de bună calitate.

Un vis devenit realitate

Proiectul celor două sere este de concepţie proprie sută la sută. Schiţele din liceu au fost scoase la iveală şi îmbunătăţite. S-a făcut o documentare serioasă în ceea ce priveşte cerinţele de temperatură, umiditate, luminozitate şi absolut orice este esenţial în cultura de seră. Astfel, Gheorghe Valentin a construit două sere moderne, cu schelet metalic.

Una este acoperită cu policarbonat, iar cealaltă este momentan acoperită cu o folie specială, adusă din Ungaria. în cursul acestui an va fi şi ea acoperită cu policarbonat. Cele două sere sunt în suprafaţă de 500 mp, respectiv 400 mp.

Momentan, există o singură centrală termică, de 80 KW, cu lemne, însă Valentin va mai monta una, pentru a face faţă cum se cuvine cerinţelor de temperatură. în sere sunt montaţi nişte senzori care citesc temperatura şi o reglează cu o precizie de 0,5 grade, prin intermediul unor ventiloconvectori Galetti.

Sistemul de irigaţie cuprinde un bazin de acumulare, vas de expansiune, fântână, şi conducte care duc apa la plante prin picurare. întreaga investiţie se ridică la suma de 130 de mii de euro. Pe viitor, Valentin doreşte să acceseze un program de finanţare pe bani europeni pentru a construi nişte sere inspirate după modele din ţările scandinave, deoarece el consideră că factorii meteorologici de acolo sunt foarte asemănători cu cei de la noi.

Planuri mari, care au toate şansele de reuşită, pentru că sunt puse în aplicare de oameni hotărâţi, oameni cu experienţă în afaceri şi care nu se dau bătuţi la primul obstacol întâlnit în cale.