Cultura ciupercilor, o afacere de familie
Mircea Selegean: Sunteţi unul dintre numeroşii consumatori de ciuperci. Consideraţi această cultură o afacere de viitor?
Corin Jula: Încă din copilărie am apreciat valoarea nutritivă deosebită a ciupercilor, când împreună cu tatăl meu, cutreieram, în timpul vacanţelor, minunatele noastre păduri pline de bogăţii din zona localităţii Beliu. Atunci am aflat despre cântecul păsărilor, am simţit parfumul florilor şi am împărtăşit din tradiţia locală cunoştinţe despre ciuperci.
Am avut şansa de a cunoaşte care sunt ciupercile comestibile din flora noastră spontană, care sunt cele necomestibile şi chiar cele toxice. Sunt un mare consumator de ciuperci, dar al celor din cultură, deoarece potenţialul lor nutritiv este mult superior. Sunt multiple motivele pentru care consumăm ciuperci de cultură: ele se află sub un controlul nostru strict, nu sunt contaminate cu pesticide şi, aspectul cel mai important, am oprit depopularea cu ciupercile din flora spontană.
Consider, fără nici un echivoc, că ciupercile reprezintă o cultură şi o afacere de viitor deosebit de rentabilă, cu atât mai mult cu cât, prin tradiţia noastră, am aprovizionat, şi o facem şi acum, piaţa europeană cu ciuperci din flora spontană, cum sunt gălbiorii şi hribii.
M.S.: Cum aţi început această afacere în familie?
C.J.: Sunt inginer mecanic şi în timpul meu liber, în urmă cu trei ani, mi-am preparat, destul de sumar, un substrat nutritiv pentru ciuperca Pleurotus ostreatus, iar rezultatele au fost, spre bucuria noastră, a celor din familie, deosebit de mulţumitoare.
Mi-am chemat prietenii şi vecinii la o masă copioasă cu ciuperci crescute de către familia mea. Spre surprinderea mea, din produsele noastre, cei apropiaţi au solicitat 1-2 kg ciuperci spre cumpărare.
Analizând situaţia pieţei din Timişoara, şi nu numai, privind consumul deosebit de mare al acestor ciuperci, am decis să valorific această oportunitate, mărindu-mi capacitatea de producţie. }inând seama de faptul că te poţi menţine într-o afacere doar prin profesionalism, am contactat o firmă de specialitate, şi împreună am elaborat un plan de afaceri care a cuprins planul de producţie şi planul de marketing specific acestui sector de activitate.
Astfel, am valorificat superior resursele vegetale din perimetrul localităţii Bacova şi am aplicat informaţiile oferite de către specialişti la specificul activităţii mele. Permanent mă informez prin internet despre noile realizări în acest domeniu şi am putut constata importanţa sistemului informaţional în afaceri.
M.S.: Cum aplicaţi în practică aceste informaţii?
C.J.: Sunt două aspecte distincte. Astfel, sunt informaţii care vizează sectorul productiv, şi cele care privesc latura comercială, marketingul.
Sunt deosebit de atent cu clientul meu, îi cer părerea privind calitatea ciupercilor, raportul calitate/preţ şi, în funcţie de aceste semnale, îmi orientez din nou preocupările spre sectorul productiv, apelând la specialişti, deoarece consider că un produs de calitate se obţine doar prin munca în colectiv. În acest sens, folosim un miceliu de calitate superioară, iar pe lângă reţetele tradiţionale ale compostului apelăm şi o serie de preparate ecologice, naturiste (fitohormoni, bioregulatori de creştere), care au drept ţintă valorificarea superioară a substratului celulozic de către ciupercile noastre.
M.S.: De ce aţi ales ciuperca Pleurotus ostreatus ?
C.J.: Această ciupercă este xilofagă, adică trăieşte şi se înmulţeşte pe lemn, pe suport celulozic.
În Banat există foarte multe surse de material celulozic (resturi vegetale, paie, rumeguş) care sunt valorificate doar parţial. Se ştie că în România, de pe urma debitării materialului forestier, rezultă cca. 50 de mii tone de rumeguş. Acesta, în mare parte nu este valorificat la întreaga lui capacitate. Iată un prim motiv al deciziei mele. Iar dacă fiecare familie ar proceda ca atare, am avea un mediu curat şi nu poluat şi ne-ar aduce şi un ban în plus în casă.
Ciuperca Pleurotus ostreatus este o ciupercă “curată”, în procesul tehnologic nu se folosesc pesticide, lucru care se întâmplă la ciuperca de bălegar (Agaricus bisporus), ori în momentul de faţă, când aspectele legate de protecţia consumatorului şi siguranţa alimentaţiei sunt prioritare, alegerea mea este binevenită.
Tehnologia acestei ciuperci este simplă şi randamentul productiv este net superior faţă de Agaricus bisporus, el fiind de 40-50%, în condiţiile în care se respectă o înaltă tehnologie, şi când spun acest lucru mă refer la calitate substratului celulozic, sterilizarea corectă, adiţia de fitohormoni, bioregulatori de creştere etc. Dar nu numai această ciupercă este xilofagă. Aşa sunt Lentinus edodes, Ganoderma, Grifola, Trametes, care sunt apreciate atât culinar, dar şi terapeutic. Tot în faza de pilot se află şi dorinţa noastră de a cultiva ciuperca parfumată, Lentinus edodes, pentru început cu un număr redus de brichete.
M.S.: Este profitabilă cultura de ciuperci ?
C.J.: Da, şi spun acest lucru din mai multe motive. Investiţiile sunt mici şi se pot amortiza într-un timp scurt, prin respectarea planului de afacere specific activităţii. Profitul la tona de substrat nutritiv este de cca. 1700 euro/ciclu de producţie. La patru cicluri pe an, profitul general este deloc neglijabil.
M.S.: Ce aţi recomanda celor care ar dori să devină cultivatori de ciuperci?
C.J.: În primul, în orice afacere, cel care doreşte să îşi iniţeze o astfel de cultură, trebuie să aibă încredere maximă în forţele proprii. În al doilea rând, să înceapă cu o suprafaţă mică, 25-30 mp, să îşi pregătească foarte bine un plan de afaceri, să apeleze la sprijinul specialiştilor în acest domeniu, să se informeze permanent despre noile reglementări legislative care privesc producţia de material vegetal precum şi aspectele care vizează siguranţa alimentelor. Respectând aceste norme elementare, succesul este garantat. La acestea se mai adaugă tenacitatea, răbdarea şi un risc redus, dacă se colaborează cu un specialist.
Articol publicat în revista Ferma, 2009
Galerie de imagini
Articole corelate
Lista combinaţiilor dintre plante şi ciuperci pentru sănătatea noastră este nelimitată. Experienţa milenară în...
[ continuare ]
Pentru sporirea producţiilor agricole şi a calităţii recoltelor, an de an, tehnologiile de cultură s-au...
[ continuare ]
Cultura ciupercii Lentinus edodes (shiitake) îşi are începuturile în China, în jurul mileniului I. Tehnologia...
[ continuare ]
Horticultura
După ani buni de investiţii în culturile viticole, susţinute prin programele de reconversie/restructurare a ...
[ continuare ]
Agricultura este considerată a fi principalul utilizator de apă în lume, iar pe viitor ea va absoarbe şi mai mult ...
[ continuare ]
Toţi cultivatorii sunt familiarizaţi cu mana cartofului (Phytophtora infestans) ca fiind una din cele mai ...
[ continuare ]
Cartoful are un consum ridicat de apă, însă aprovizionarea trebuie să fie uniformă, moderată şi ...
[ continuare ]
Frământările politice şi condiţiile socio-economice din ţara noastră, din ultima perioadă, favorizate de ...
[ continuare ]
Pentru a beneficia pe tot parcursul anului de aspectul îngrijit al spaţiului verde din preajma locuinţei, ...
[ continuare ]
Condiţiile climatice din ultima perioadă au favorizat apariţia şi dezvoltarea unor boli şi dăunători care produc ...
[ continuare ]
O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, ...
[ continuare ]
Pentru sporirea producţiilor agricole şi a calităţii recoltelor, an de an, tehnologiile de cultură s-au ...
[ continuare ]
Anul 2009-2010 a fost unul deosebit de dificil pentru agricultură, din punct de vedere meteorologic, iar cultivatorii ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- Trifoiul alb (Trifolium repens)
- Asolamentul poate fi o soluţie eficientă de… criză
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Acord din 17 martie 2009
- Ordin nr. 17 din 04 feb 2009
- MEIUL – Panicum miliaceum L.
- Speedair Drive şi Supair Air AB 800-1000-1500
- Măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
- Pioneer: program de cercetare pentru lucernă
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
");//--> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // -->
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole


Petale galbene de Floarea Soarelui