Ce trebuie să ştim despre înfiinţarea unei pajişti semănate

 
 
1 2 3 4 5
Horticultura, 10 Mar 2010 - 16:00, 0 comentarii
Pajişte înverzită

Pajiştile semănate se pot cultiva atât în teren arabil, în cadrul asolamentului agricol ce se practică în ferma respectivă sau în locul unei pajişti naturale, cu o productivitate foarte scăzută, desţelenită cu cel puţin 1 an înainte de semănat.



 

Dacă în teren arabil cultivarea unei pajişti semănate nu ridică probleme deosebite în ceea ce priveşte planta premergătoare, la înlocuirea pajiştii naturale degradate cu o pajişte semănată trebuie să se ţină seama de următoarele aspecte:

• lucrarea de desţelenire se realizează când solul este mai puţin umed, pentru a se mărunţi cât mai bine ţelina formată din rădăcinile plantelor şi se execută, în sensuri diferite, cu grapa cu discuri, urmată de arătură, pe adâncimea care asigură o întoarcere completă a brazdei de ţelină;

• perioada optimă pentru desţelenirea pajiştei naturale este în cursul vegetaţiei, după cosirea sau păşunatul plantelor sau spre toamnă, imediat după încheierea vegetaţiei;

• în funcţie de cantitatea de rădăcini rămase în sol după desţelenire, timp de 1-2 ani, suprafaţa desţelenită se cultivă cu plante anuale prăşitoare (porumb pentru boabe sau pentru siloz, sfeclă furajeră, iarba de Sudan, cartoful).

Cea mai importantă verigă de tehnologie la înfiinţarea unei pajişti semănate o constituie stabilirea structurii floristice, care condiţionează: densitatea şi uniformitatea culturii, realizarea unui raport optim între speciile componente (mai ales între graminee şi leguminoase), alegerea modului de valorificare (fâneaţă, păşunată cu animalele, folosire mixtă), un raport echilibrat energo-proteic al furajului, durata de folosinţă.

În alegerea speciilor şi soiurilor acestora, care intră în compoziţia floristică, se vor avea în vedere următoarele cerinţe:

• speciile de graminee şi leguminoase să fie specifice zonei în care se cultivă pajiştea semănată;

• numărul de specii stabilite să corespundă modului de valorificare a pajiştei (pentru folosirea ca fâneaţă numărul speciilor este de 2-3, iar pentru folosirea prin păşunat numărul acestora este de 5-7);

• în stabilirea amestecului se va ţine seama şi de caracteristicile morfologice şi fiziologice ale speciilor (talia, precocitatea, gradul de competiţie) şi de cerinţele faţă de factorii de mediu, pentru a se păstra o compoziţie floristică echilibrată între graminee şi leguminoase;

• se vor alege cele mai potrivite soiuri, care să răspundă cerinţelor zonei de cultivare cât şi destinaţiei pajiştei semănate.

Introducerea în structura floristică a pajiştei, la întâmplare, a speciilor de graminee şi leguminoase perene, se poate constitui într-o nereuşită de ordin tehnologic, deoarece investiţia aplicată pe o pajişte semănată este mai mare decât la alte culturi agricole.

În toate zonele din ţară, semănatul primăvara cât mai devreme, imediat ce se poate intra pe teren, asigură o răsărire uniformă şi o creştere puternică a plantelor care valorifică rezerva de apă din sol, acumulată în timpul iernii. Întârzierea semănatului duce la o răsărire neuniformă, cu foarte multe goluri de vegetaţie, iar rezistenţa plantelor în timpul perioadelor de secetă este foarte scăzută.

Pentru o mai bună orientare în alegerea celor mai potrivite structuri de graminee şi leguminoase perene, în vederea înfiinţării de pajişti semănate, vă prezentăm următoarele tipuri de amestecuri, pe zone de cultivare şi moduri de folosinţă.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005

 


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Ce trebuie să ştim despre înfiinţarea unei pajişti semănate
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Ce trebuie să ştim despre înfiinţarea unei pajişti semănate
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Folosirea eficientă a...
Agronomie, 26 Jun 2009 - 18:00, 0 comentarii
Cercetările efectuate au arătat că în condiţiile din România, în medie, cantităţile estimative de azot biologic... [ continuare ]
Stabilirea momentului optim...
Agronomie, 11 Aug 2009 - 21:00, 0 comentarii
Activitatea metabolică, de biosinteză a substanţelor proteice a plantelor, este diferită pe parcursul unei zile,... [ continuare ]
Semănatul culturilor...
Agronomie, 22 Sep 2009 - 19:00, 0 comentarii
Avantajele cultivării unor specii furajere la începutul toamnei sunt următoarele: [ continuare ]
Pajiştile semănate,...
Agronomie, 23 Oct 2009 - 20:00, 0 comentarii
În procesul complex de creştere a animalelor, baza furajeră, alături de condiţiile de întreţinere şi zestrea... [ continuare ]
Fertilizarea cu...
Agronomie, 05 Jan 2010 - 16:00, 0 comentarii

De ce este importantă fertilizarea păşunilor

Nu este o noutate... [ continuare ]

Horticultura

Micşorăm preţul, dar...
Olivia FIRI , 23 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
După ani buni de investiţii în culturile viticole, susţinute prin programele de reconversie/restructurare a ... [ continuare ]
Viitorul irigaţiilor în...
Antonia Ivaşcu , 22 Jul 2010 - 11:00, 0 comentarii
Agricultura este considerată a fi principalul utilizator de apă în lume, iar pe viitor ea va absoarbe şi mai mult ... [ continuare ]
Boli de sezon la cartof
Vasile Pop-Silaghi , 22 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Toţi cultivatorii sunt familiarizaţi cu mana cartofului (Phytophtora infestans) ca fiind una din cele mai ... [ continuare ]
Cartoful după potop
Vasile Pop-Silaghi , 21 Jul 2010 - 16:00, 0 comentarii
Cartoful are un consum ridicat de apă, însă aprovizionarea trebuie să fie uniformă, moderată şi ... [ continuare ]
Ciupercărie profitabilă,...
Mircea Selegean , 21 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii
Frământările politice şi condiţiile socio-economice din ţara noastră, din ultima perioadă, favorizate de ... [ continuare ]
Amenajarea gazonului în...
Ferma , 19 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Pentru a beneficia pe tot parcursul anului de aspectul îngrijit al spaţiului verde din preajma locuinţei, ... [ continuare ]
Tratamente fitosanitare în... Condiţiile climatice din ultima perioadă au favorizat apariţia şi dezvoltarea unor boli şi dăunători care produc ... [ continuare ]
Condiţii pentru reuşita...
Nicolae Dragomir , 09 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
O CULTURĂ REUŞITĂ Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, ... [ continuare ]
Bioregulatori în...
Mircea Selegean , 08 Jul 2010 - 14:00, 1 comentarii
Pentru sporirea producţiilor agricole şi a calităţii recoltelor, an de an, tehnologiile de cultură s-au ... [ continuare ]
Moment de bilanţ pentru...
Nelu Orlaie , 06 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
Anul 2009-2010 a fost unul deosebit de dificil pentru agricultură, din punct de vedere meteorologic, iar cultivatorii ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole