Cartoful românesc îşi reclamă demnitatea
Cartoful, banalitate sau miracol? Când există suficient şi ieftin e banal. Însă, anul acesta pentru fermierii profesionişti şi credincioşi a fost un miracol, iar pentru consumatori e ceva care se caută. Târziu, în iarnă - sper să nu am dreptate! va deveni şi pentru ei un miracol!
În articolul găzduit generos de revista Ferma din luna iulie a acestui an, intitulat "Cartoful după potop", menţionam, ca o concluzie, că „se prefigurează un an de importuri masive de cartof şi o nouă dezamăgire pentru fermierii români. Puţini dintre aceştia, cei profesionişti dar şi cei norocoşi, vor avea însă mari satisfacţii".
Preşedintele Federaţiei Cartoful din România, Ioan Benea, mi-a confirmat recent previziunea, cu precizarea că termenul "norocoşi" ar fi trebuit să-l înlocuiesc cu "credincioşi", aici referindu-se apoi mai pe larg la conotaţiile credinţei : credincios faţă de profesia ta, apoi faţă de pasiunea ta - în speţă cartoful, şi nu în ultimă instanţă, credincios în Dumnezeu pentru a putea îmblânzi vicisitudinile naturii cu "inspiraţia" celui mai prielnic moment. Şi au fost momente numeroase de „inspiraţie”: amplasarea culturii şi locul în asolament, sămânţa şi soiurile folosite, tratamentele efectuate, „hărnicia” culesului sau marketingul produsului.
Recolte submediocre, cu mari excepţii
Fermierii profesionişti şi credincioşi, puţini la număr, au realizat în acest an producţii bune şi foarte bune într-o mare întindere de submediocritate. România a obţinut în acest an poate cea mai slabă producţie din ultimii 20 de ani (încă nu există date certe, oficiale).
Ioan Benea consideră că producţia medie se situează în jurul valorii de zece tone/ha. Din cele aproximativ 240 de mii de ha raportate la nivelul Ministerului Agriculturii (160 mii ha din datele deţinute de Federaţie), doar circa zece la sută s-au cultivat în exploataţii performante, ponderea fiind ocupată de micile şi numeroasele parcele din gospodăriile populaţiei, unde încă de prin lunile iunie-iulie mana făcuse ravagii.
Am stat de vorbă cu câţiva fermieri care au realizat producţii rentabile, reieşind foarte clar că sămânţa folosită la plantare (certificată, din categorii biologice superioare), precum şi strategia de prevenire şi de combatere a bolilor (în special mana) au fost principalele verigi tehnologice care au făcut diferenţa. Producţii de 30-40 tone/ha s-au putut realiza numai în aceste condiţii.
Luiza Mike, directorul Staţiunii de Cercetare pentru Cultura Cartofului Târgu Secuiesc a urmărit producţia pe cele 70 de hectare cultivate în Staţiune, dar a monitorizat şi producţiile din judeţul Covasna. La unele soiuri plantate cu sămânţă de calitate s-au obţinut randamente de 40-45 tone/ha, dar în mod excepţional la fermierii consacraţi de la Agrico, Solfarm şi alţi câţiva, întrucât producţia medie în judeţ nu a depăşit 12 tone/ha.
Cartoful industrial, insuficient
Fabricile de procesare a cartofului industrial pentru "french fries" şi "chips" au lucrat sub capacitate din lipsa materiei prime, deşi contractele fuseseră încheiate cu fermierii.
Indubitabil că producţia nu s-a realizat la nivelul contractului, dar unii fermieri nu şi-au onorat contractele şi din cauza neatractivităţii preţului stipulat faţă de cel al pieţei: 0,5-0,6 lei/kg oferit de procesatori faţă de 0,8-1,0 lei/kg pe piaţa de consum. Aşa se explică procesele importante aflate pe rolul instanţelor de judecată între procesatori şi fermieri. Aici statul ar fi trebuit să intervină pentru a acoperi diferenţa de preţ, aşa cum se întâmplă în ţările vest-europene.
Cartoful de sămânţă şi de consum, aşijderea
În judeţul Iaşi există doi mari cultivatori de cartof: Astra Trifeşti şi Agrocomplex Lunca Paşcani cu 100, respectiv 60 hectare cultivate în acest an. Ambele firme au realizat o producţie medie de 30 tone/ha.
Vasile Lungu, manager Astra Trifeşti, a folosit numai sămânţă certificată, firma având un contract peren de multiplicare şi producţie cu importante organizaţii în domeniu din Olanda. Producătorul a reuşit să stocheze, pe lângă necesarul propriu, aproximativ 400 tone de sămânţă certificată pentru livrare din soiuri timpurii şi extratimpurii.
Directorul general de la Agrocomplex, Dumitru Pantazie, spune că în luna iulie s-a confruntat cu revărsarea râului Siret, astfel că din cele 73 ha plantate, 13 au fost compromise integral. În ceea ce priveşte producţia, la unele soiuri a obţinut peste 30 tone/ha. Nemulţumirea directorului Pantazie este că n-a reuşit să onoreze toate cererile de cartof pentru consum, în special la consumurile colective: internate, spitale, cămine de bătrâni.
Cert este că stocurile de cartof sunt aproape epuizate, doar câţiva producători care au contracte ferme cu supermarketurile deţin cantităţi care fac obiectul unei aprovizionări destul de modeste.
În ceea ce priveşte preţul, un kilogram de cartof în pieţele din Viena costă 0,9-1,0 euro. La noi a ajuns la maximum 0,5 euro/kg, destul de scump pentru mare parte din consumatorii români.
SUBVENŢII PENTRU PERFORMANŢĂ
Acest an a fost unul de excepţie, care ar trebui să ne pună pe gânduri. În primul rând, statul trebuie să subvenţioneze cartoful şi producţia agricolă în general.
Dar s-o facă altfel. Numărul fermierilor performanţi poate creşte doar cu ajutorul statului: prin canalizarea subvenţiilor către performanţă, şi nu risipirea acestora pe toate coclaurile de unde statul, poporul, nu-şi poate hrăni măcar boii şi caii care mai trag încă pluguri de lemn sau grapa de spini, darmite ţăranul şi copiii lui care nu mai au speranţa să-şi ascută mintea într-o şcoală civilizată, nici măcar la porţile oraşului.
DAR... UNDE E CARTOFUL DE IMPORT?
Directorul reprezentanţei firmei Agrico Holland în România, Romulus Oprea, ne-a precizat că deşi Olanda, şi în general ţările NWEPG (Asociaţia Cultivatorilor de Cartof din Europa de Nord-Vest: Germania, Olanda, Belgia, Franţa şi Marea Britanie) au realizat producţii aproape de media multianulă, mai puţin cu doar cinci la sută, producţia mondială este foarte slabă.
Spania, Italia şi Portugalia care asigurau cantităţi importante de cartof timpuriu s-au confruntat cu o secetă accentuată. Belarus, Rusia şi Ucraina au avut producţii slabe din aceeaşi cauză.
Australia şi America de Sud, precum şi India se confruntă cu deficite semnificative la producţia de cartof din cauza alternanţei secetă-exces de umiditate, iar China, mare consumator de orez, care a schimbat meniul în ultimii ani în favoarea cartofului, consumă cantităţi imense de tuberculi de pe piaţa mondială.
Canada şi SUA nu pot satisface cerinţele Chinei, pentru că Mexicul, America Centrală şi, mai nou, America de Sud şi Australia importă cartof de aici. Marocul, Tunisia şi Egiptul nu fac faţă cerinţelor Africii înfometate, iar Turcia, principalul furnizor de cartof în Orientul Mijlociu, s-a confruntat cu serioase probleme climatice.
Aşadar vorbim de o criză a cartofului pe plan mondial care tinde să se acutizeze în contextul în care industrializarea excesivă a lumii moderne impune folosirea resurselor alternative de energie, de aceea mari suprafeţe agricole sunt cultivate cu plante tehnice şi alimentare pentru biodiesel sau bioetanol; schimbările climatice bulversează randamentele pe suprafeţele cultivate, în ciuda soluţiilor tehnologice moderne şi din ce în ce mai scumpe care se aplică; populaţia lumii creşte exponenţial, în special în zonele subdezvoltate.
Articole corelate
Dacă până în anul 1989 cartoful românesc a făcut obiectul exportului în ţări precum cele... [ continuare ]
Înfiinţată în anul 1921 şi reprofilată din anul 1953 pe fabricarea de utilaje pentru agricultură,... [ continuare ]
Cartoful are un consum ridicat de apă, însă aprovizionarea trebuie să fie uniformă, moderată şi... [ continuare ]
Toţi cultivatorii sunt familiarizaţi cu mana cartofului (Phytophtora infestans) ca fiind una din cele mai... [ continuare ]
Horticultura
Pentru ţara noastră cultura piersicului a avut şi are o deosebită însemnătate economică, datorită faptului ... [ continuare ]
Soluţii şi recomandări agrotehnice privind întreţinerea viţei de vie în pragul verii [ continuare ]
Luna mai este deosebit de importantă pentru pomicultură întrucât acum se vede cât rod au legat ... [ continuare ]
Dacă aţi scăpat de rapăn şi făinare, pregătiţi-vă să le veniţi de hac acarienilor şi altor specii de ... [ continuare ]
Cercetarea agricolă românească doreşte triplarea suprafeţelor de solarii până în anul 2020, ... [ continuare ]
Joi, 19 aprilie, comuna gălăţeană Matca a fost pentru câteva ore „capitala cercetării” în ... [ continuare ]
Înregistrat în 84 ţări, insecticidul Coragen® a fost utilizat anul trecut de peste 16 milioane de ... [ continuare ]
Anul acesta, pierderile în viticultură se estimează la peste 50%, în medie, astfel că plantaţiile ... [ continuare ]
Ca în fiecare an, însă de această dată fără prea multe asperităţi în negocieri, s-a agreat şi ... [ continuare ]
După ce gerul din timpul iernii a afectat culturile din sere şi solarii, producătorii fiind nevoiţi să ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Momente importante Ferma
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Noul cultivator de la Güttler
- Bunăstarea taurinelor din rasa Alb-albastră belgiană
- “Recolte bogate” cu GLIA
- Cultura căpşunului
- Proiectarea structurii efectivului într-o fermă de vaci de lapte
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum


Flori de primăvară