Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
Pentru sporirea producţiilor agricole şi a calităţii recoltelor, an de an, tehnologiile de cultură s-au perfecţionat continuu. În momentul de faţă sunt utilizate tehnicile moderne de inginerie genetică, de mutageneză şi de stress selecţie pentru a crea noi plante, ciuperci, bacterii sau alte produse de interes economic, rezistente la patogeni sau la factorii stresanţi termici sau hidrici, ori a se obţine organisme cu un potenţial productiv şi calitativ mult superior faţă de organismele ancestrale.
Importanţa substratului nutritiv
În cultura ciupercilor, un rol important în creşterea miceliului, în formarea butonilor de fructificaţie şi maturizarea ciupercilor îl are calitatea substratului nutritiv. Un compost de calitate inferioară, cu un substrat celulozic redus, cu un pH necorespunzător, cu o sterilizare superficială, care favorizează creşterea mucegaiurilor, un miceliu de calitate inferioară sau chiar expirat, lipsa bioregulatorilor de creştere sau a fitohormonilor sunt doar câţiva dintre factorii care influenţează negativ producţia de Pleurotus.
Reglarea creşterii miceliului, specializarea acestuia şi, în final, formarea ciupercilor este realizată cu aportul bioregulatorilor care interferează cu procesele fitohormonilor.
Fitohormonii sunt compuşi organici, naturali sau sintetici, care în concentraţii foarte mici (mg/L), adăugaţi compostului celulozic produc stimularea creşterii miceliului în perioada de incubaţie, iar spre sfârşitul acesteia formarea butonilor de fructificaţie. Aceşti fitohormoni de origine vegetală intervin şi în dezvoltarea ciupercilor, până în fazele de maturitate comercială şi fiziologică. În această ultimă fază ciupercile produc spori.
Bioregulatorii sunt substanţe organice,naturale sau sintetice, şi care nu sunt nutrienţi, dar care aplicaţi în concentraţii reduse (mg/L), participă intens şi se interferează cu acţiunea fitohormonilor în procesele fiziologice se creştere şi dezvoltare la ciuperci. Efectele acestor bioregulatori se manifestă prin stimularea producţiei de ciuperci între 42- 53%, prin efectele favorabile asupra calităţii recoltelor, sau chiar prin prelungirea timpului de păstrare în stare proaspătă.
Efectele bioregulatorilor asupra calităţii ciupercii
Datele noastre experimentale au arătat efectele sinergice dintre bioregulatori şi fitohormoni administraţi compostului, asupra producţiei şi calităţii ciupercilor. În acest sens, biopreparatele, care conţin fitohormoni şi bioregulatori de creştere, administrate substratului nutritiv de bază al ciupercilor Pleurotus, acţionează în mod specific în fiecare etapă de creştere şi dezvoltare a miceliului în condiţii optime de cultură (temperatură, umiditate şi aerare).
Astfel, bioregulatorii de creştere, alături de fitohormonii exogeni (cei admnistraţi compostului), intervin în activitatea metabolică a ciupercii Pleurotus, manifestându-se următoarele efectele:
• În perioada de incubaţie, miceliul prezintă un ritm de creştere mult mai accentuat; în interiorul brichetei creşte foarte mult masa de miceliu specializat pentru macerarea celulozei; se scurtează durata perioadei de incubaţie cu 5-7 zile; se măreşte frecvenţa formării sinaptinemelor şi, implicit, creştere numărul de butoni de fructificaţie; creşte vitalitatea tuturor butonilor de fructificaţie şi bucuria cultivatorului de ciuperci de a nu mai vedea ciuperci care pier în faza juvenilă.
În aceste condiţii producţia finală de ciuperci este de peste 40%.
• În perioada de fructificaţie bioregulatorii intervin în manifestarea uniformităţii culturii, aspect mult dorit de cultivatorii de ciuperci, respectiv, toate ciupercile, în acelaşi moment, îndeplinesc condiţiile comerciale: sunt de aceeaşi mărime, culoare, consistenţă sau gust.
• În perioada latentă - intervalul dintre valuri, bioregulatorii au aceleaşi efecte stimulatoare asupra miceliului prin formarea unui număr mare de butoni de fructificaţie şi prin scurtarea la jumătate a duratei acestei perioade.
RENTABILITATE
Bioregulatorii de creştere, alături de fitohormoni, îşi îndeplinesc rolul doar în condiţiile preparării corecte a compostului nutritiv.
Bioregulatorii de creştere reprezintă o soluţie actuală şi de perspectivă pentru dezvoltarea unei agriculturi intensive şi moderne. Fiind naturali, ei nu poluează şi nu sunt toxici, ci ecologici, economici şi nu necesită tratamente repetate, preţul de cost fiind foarte mic, dar cu rezultate financiare mari.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(39)/2006
1 Comentarii COMENTEAZA
Care este denumirea comerciala a bioregulatorilor pt. ciuperci?
Articole corelate
Câteva sfaturi de urmat pentru succesul culturii ciupercii Pleurotus
[ continuare ]Horticultura
După ani buni de investiţii în culturile viticole, susţinute prin programele de reconversie/restructurare a ...
[ continuare ]
Agricultura este considerată a fi principalul utilizator de apă în lume, iar pe viitor ea va absoarbe şi mai mult ...
[ continuare ]
Toţi cultivatorii sunt familiarizaţi cu mana cartofului (Phytophtora infestans) ca fiind una din cele mai ...
[ continuare ]
Cartoful are un consum ridicat de apă, însă aprovizionarea trebuie să fie uniformă, moderată şi ...
[ continuare ]
Frământările politice şi condiţiile socio-economice din ţara noastră, din ultima perioadă, favorizate de ...
[ continuare ]
Pentru a beneficia pe tot parcursul anului de aspectul îngrijit al spaţiului verde din preajma locuinţei, ...
[ continuare ]
Condiţiile climatice din ultima perioadă au favorizat apariţia şi dezvoltarea unor boli şi dăunători care produc ...
[ continuare ]
O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, ...
[ continuare ]
Pentru sporirea producţiilor agricole şi a calităţii recoltelor, an de an, tehnologiile de cultură s-au ...
[ continuare ]
Anul 2009-2010 a fost unul deosebit de dificil pentru agricultură, din punct de vedere meteorologic, iar cultivatorii ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- Pregătirea familiilor de albine pentru iernare 1
- Cum putem prepara păstrăvul?
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Sistem alternativ de producere a furajelor în fermele zootehnice
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- Trifoiul alb (Trifolium repens)
- Asolamentul poate fi o soluţie eficientă de… criză
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Acord din 17 martie 2009
- Ordin nr. 17 din 04 feb 2009
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
");//--> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // -->
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole


Petale galbene de Floarea Soarelui