Matca, „patria” gălăţeană a legumelor
Aşa se face că, nicăieri în lume, probabil, nu există atâtea solarii ca în comuna gălăţeană Matca. Solarii cât vezi cu ochii, în fiecare curte, oricât de mică ar fi ea. Şi acest lucru este posibil, deoarece nu există mătcaş care să nu fie legumicultor. „Meseria” asta se moşteneşte din tată în fiu, iar tinerii ajunşi la vârsta angajării nu-şi părăsesc glia pentru a pleca la muncă în străinătate, ci rămân pe lângă casă pentru a continua afacerea familiei.
Aflată la mai puţin de cinci kilomteri de municipiul Tecuci şi la circa o sută de Galaţi, comuna Matca este zona din judeţ cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu legume în spaţii acoperite, respectiv 685 de hectare dintr-un total de 955 de hectare de teren.
Nu degeaba, Matca a fost înscrisă şi pe „harta internaţională” a producătorilor. Şi asta pentru că roşiile de Matca, „marca înregistrată” a localnicilor, au ajuns deja şi prin pieţele de peste hotare (Republica Moldova, Rusia şi Polonia).
Roşii „ecologice”, ca-n reclame
Atunci când vorbesc despre produselele lor, mătcaşii pun suflet în fiecare cuvânt pe care îl rostesc. Roşiile de Matca, renumite ca fiind „ecologice”, sunt îngrijite natural, fără adaos de substanţe chimice, iar soiurile sunt foarte atent alese, de fiecare producător din comună, astfel încât fiecare legumă prezintă calităţi unice.
Spre exemplu, Florinel Ciocan (foto), preşedintele Cooperativei Agricole Mătcaşii, ne-a spus că preferă anumite soiuri de tomate rezistente la transport, apoi castraveţii Pasalimo, rezistenţi la temperaturi foarte scăzute (soi productiv chiar şi toamna târziu), iar varza de Buzău este apreciată de gospodine pentru se pretează foarte bine la sarmale, şi tot aşa. În general, producătorii au mare grijă de legumele lor, începând cu alegerea seminţelor şi până la comercializare.
La Matca, un nou sezon legumicol debutează în noiembrie, când se achiziţionează seminţele şi se inventariază materialul săditor. În preajma Crăciunului, la Matca se pun seminţele în răsadniţele din solarii. Solariile sunt încălzite cu rumeguş aşa că, după cum ne-a povestit Florinel Ciocan, legumicultorii nu mai apucă să doarmă nici noaptea, pentru că la fiecare trei ore trebuie să verifice sobele.
În luna mai apar roşiile timpurii, cele din sere; roşii mari, frumoase, care sunt vândute fie în piaţa de gros din Matca, fie în pieţele din Galaţi şi alte mari oraşe din ţară şi din străinătate.
Producătorii din Matca se orientează către export
Dacă până acum, producătorii din comuna Matca nu puteau încheia contracte cu societăţile sau cu lanţurile de supermarketuri din străinătate, pentru că nu aveau un spaţiu de depozitare a produselor, începând cu 2009, legumicultorii afiliaţi Grupului de producători „Societatea Agricolă Legume şi Fructe din Matca”, au rezolvat această problemă.
Mircea Croitoru, preşedintele Grupului, spune că prin PNDR se vor primi fonduri europene nerambursabile în valoare totală de un milion de euro, din care 25% reprezintă cofinanţarea beneficiarului. Cu aceşti bani se va ridica o hală cu o capacitate de stocare zilnică de circa o mie de tone.
„Luna aceasta vom depune proiectul, iar imediat după ce vom primi banii, vom trece la construcţia clădirii, care va fi ridicată pe o suprafaţă de cinci mii de metri pătraţi; sperăm să o finalizăm în luna aprilie”, a adăugat Mircea Croitoru.
Aşa se face că, începând de anul viitor, cei 78 de legumicultori membrii ai grupului de la Matca, care au cultivat, împreună, circa 82 de hectare de legume, atât în solarii, cât şi în câmp, îşi vor putea vinde produsele şi peste hotare. Mai mult, Mircea Croitoru ne-a spus că grupul pe care îl conduce are deja încheiat un contract pentru furnizarea unei cantităţi de 900 de tone de castraveţi pentru Ucraina şi Polonia.
„Noi, producătorii, trebuie să adaptăm în permanenţă la cerinţele pieţei”, a mai spus Croitoru. În aceste condiţii, mătcaşii vor mări în 2009 suprafaţa cultivată cu castraveţi, după ce anul acesta au recoltat de pe nouă hectare.
De asemenea, membrii Grupului de producători din Matca vor creşte şi suprafeţele cultivate cu roşii şi ardei gras. Şi asta pentru că, se pare, va exista şi o cerere pe măsură din partea unor ţări ca Polonia, Olanda şi Ungaria, precum şi din partea a cel puţin două lanţuri de supermarket.
„Mergem către export pentru că preţurile la care ne vindem produsele sunt mai bune. Spre exemplu, potrivit contractului încheiat cu Ucraina şi Polonia, vom vinde castraveţii cu circa un lei sau doi lei mai mult decât preţul zilei la Matca”, a mai spus Mircea Croitoru.
Galerie de imagini
Articole corelate
După cum bine ştim, la baza sănătăţii fiecarui individ, pe lângă alţi factori, cum ar fi cei ereditari, un rol... [ continuare ]
La începutul perioadei de tranziţie, România mai deţinea o suprafaţă de sere de cca. 1400 ha, a cărei valoare de... [ continuare ] Horticultura
Succesul unei idei şi a unei activităţi în agricultură este asigurat în foarte mare măsură şi de ... [ continuare ]
Agriplant - cel mai important producător de răsaduri altoite din Grecia - produce între 350.000 şi 500.000 de ... [ continuare ]
După un an agricol cu roade bogate, dar nepreţuite pe piaţa naţională, producătorii de legume au reluat ... [ continuare ]
După experienţa neplăcută de anul trecut cu tomatele virusate, acum, la înfiinţarea noilor cicluri de ... [ continuare ]
Contec Foods Tecuci - lider de piaţă în industria naţională a conservelor de legume şi fructe - procesează ... [ continuare ]
Legumicultorii români nu s-au putut bucura pe deplin de producţiile record obţinute anul trecut [ continuare ]
Stabilirea corectă a sarcinilor de rod la viţa de vie prin efectuarea tăierilor în perioada repausului relativ [ continuare ]
Oricare dintre fenomenele meteo extreme, precum îngheţul, grindina sau ploile torenţiale, poate produce ... [ continuare ]
Cartoful are tot dreptul să intre în strategia naţională a Guvernului privind securitatea alimentară! [ continuare ]
Din punct de vedere termic, anul viticol 2011 a fost unul favorabil obţinerii vinurilor de calitate superioară. ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- SECARA – Secale cereale L.
- Ţăranul nu vrea să ne spună, că para cu brânză e bună...
- Calendarul lucrărilor agricole în lunile de iarnă
- Pioneer s-a lansat online
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- Cum putem prepara păstrăvul?
- Ameliorarea producţiei de lapte în turma de capre
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Cărăbaşa va fi omologată oficial în 2009
Cele mai comentate azi
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 15:49:41)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum

Tractor în zăpadă