Cultura ciupercilor, o afacere de familie

Mircea Selegean:  Sunteţi unul dintre numeroşii consumatori de ciuperci. Consideraţi această cultură o afacere de viitor?

Corin Jula: Încă din copilărie am apreciat valoarea nutritivă deosebită a ciupercilor, când împreună cu tatăl meu, cutreieram, în timpul vacanţelor, minunatele noastre păduri pline de bogăţii din zona localităţii Beliu. Atunci am aflat despre cântecul păsărilor, am simţit parfumul florilor şi am împărtăşit din tradiţia locală cunoştinţe despre ciuperci.

Am avut şansa de a cunoaşte care sunt ciupercile comestibile din flora noastră spontană, care sunt cele necomestibile şi chiar cele toxice. Sunt un mare consumator de ciuperci, dar al celor din cultură, deoarece potenţialul lor nutritiv este mult superior. Sunt multiple motivele pentru care consumăm ciuperci de cultură: ele se află sub un controlul nostru strict, nu sunt contaminate cu pesticide şi, aspectul cel mai important, am oprit depopularea cu ciupercile din flora spontană.

Consider, fără nici un echivoc, că ciupercile reprezintă o cultură şi o afacere de viitor deosebit de rentabilă, cu atât mai mult cu cât, prin tradiţia noastră, am aprovizionat, şi o facem şi acum, piaţa europeană cu ciuperci din flora spontană, cum sunt gălbiorii şi hribii.

M.S.:  Cum aţi început această afacere în familie?

C.J.: Sunt inginer mecanic şi în timpul meu liber, în urmă cu trei ani, mi-am preparat, destul de sumar, un substrat nutritiv pentru ciuperca Pleurotus ostreatus, iar rezultatele au fost, spre bucuria noastră, a celor din familie, deosebit de mulţumitoare.
Mi-am chemat prietenii şi vecinii la o masă copioasă cu ciuperci crescute de către familia mea. Spre surprinderea mea, din produsele noastre, cei apropiaţi au solicitat 1-2 kg ciuperci spre cumpărare.

Analizând situaţia pieţei din Timişoara, şi nu numai, privind consumul deosebit de mare al acestor ciuperci, am decis să valorific această oportunitate, mărindu-mi capacitatea de producţie. }inând seama de faptul că te poţi menţine într-o afacere doar prin profesionalism, am contactat o firmă de specialitate, şi împreună am elaborat un plan de afaceri care a cuprins planul de producţie şi planul de marketing specific acestui sector de activitate.

Astfel, am valorificat superior resursele vegetale din perimetrul localităţii Bacova şi am aplicat informaţiile oferite de către specialişti la specificul activităţii mele. Permanent mă informez prin internet despre noile realizări în acest domeniu şi am putut constata importanţa sistemului informaţional în afaceri.

M.S.: Cum aplicaţi în practică aceste informaţii?

C.J.: Sunt două aspecte distincte. Astfel, sunt informaţii care vizează sectorul productiv, şi cele care privesc latura comercială, marketingul.

Sunt deosebit de atent cu clientul meu, îi cer părerea privind calitatea ciupercilor, raportul calitate/preţ şi, în funcţie de aceste semnale, îmi orientez din nou preocupările spre sectorul productiv, apelând la specialişti, deoarece consider că un produs de calitate se obţine doar prin munca în colectiv. În acest sens, folosim un miceliu de calitate superioară, iar pe lângă reţetele tradiţionale ale compostului apelăm şi o serie de preparate ecologice, naturiste (fitohormoni, bioregulatori de creştere), care au drept ţintă valorificarea superioară a substratului celulozic de către ciupercile noastre.

M.S.: De ce aţi ales ciuperca Pleurotus ostreatus ?

C.J.: Această ciupercă este xilofagă, adică trăieşte şi se înmulţeşte pe lemn, pe suport celulozic.

În Banat există foarte multe surse de material celulozic (resturi vegetale, paie, rumeguş) care sunt valorificate doar parţial. Se ştie că în România, de pe urma debitării materialului forestier, rezultă cca. 50 de mii tone de rumeguş. Acesta, în mare parte nu este valorificat la întreaga lui capacitate. Iată un prim motiv al deciziei mele. Iar dacă fiecare familie ar proceda ca atare, am avea un mediu curat şi nu poluat şi ne-ar aduce şi un ban în plus în casă.

Ciuperca Pleurotus ostreatus este o ciupercă “curată”, în procesul tehnologic nu se folosesc pesticide, lucru care se întâmplă la ciuperca de bălegar (Agaricus bisporus), ori în momentul de faţă, când aspectele legate de protecţia consumatorului şi siguranţa alimentaţiei sunt prioritare, alegerea mea este binevenită.

Tehnologia acestei ciuperci este simplă şi randamentul productiv este net superior faţă de Agaricus bisporus, el fiind de 40-50%, în condiţiile în care se respectă o înaltă tehnologie, şi când spun acest lucru mă refer la calitate substratului celulozic, sterilizarea corectă, adiţia de fitohormoni, bioregulatori de creştere etc. Dar nu numai această ciupercă este xilofagă. Aşa sunt Lentinus edodes, Ganoderma, Grifola, Trametes, care sunt apreciate atât culinar, dar şi terapeutic. Tot în faza de pilot se află şi dorinţa noastră de a cultiva ciuperca parfumată, Lentinus edodes, pentru început cu un număr redus de brichete.

M.S.: Este profitabilă cultura de ciuperci ?

C.J.: Da, şi spun acest lucru din mai multe motive. Investiţiile sunt mici şi se pot amortiza într-un timp scurt, prin respectarea planului de afacere specific activităţii. Profitul la tona de substrat nutritiv este de cca. 1700 euro/ciclu de producţie. La patru cicluri pe an, profitul general este deloc neglijabil.

M.S.: Ce aţi recomanda celor care ar dori să devină cultivatori de ciuperci?

C.J.: În primul, în orice afacere, cel care doreşte să îşi iniţeze o astfel de cultură, trebuie să aibă încredere maximă în forţele proprii. În al doilea rând, să înceapă cu o suprafaţă mică, 25-30 mp, să îşi pregătească foarte bine un plan de afaceri, să apeleze la sprijinul specialiştilor în acest domeniu, să se informeze permanent despre noile reglementări legislative care privesc producţia de material vegetal precum şi aspectele care vizează siguranţa alimentelor. Respectând aceste norme elementare, succesul este garantat. La acestea se mai adaugă tenacitatea, răbdarea şi un risc redus, dacă se colaborează cu un specialist.

Articol publicat în revista Ferma, 2009