Fondurile europene şi lupta cu birocraţia

Pentru a-şi continua dezvoltarea, SC Horticola Internaţional SRL, parte a Holding-ului Atlassib din Sibiu, a aplelat la fonduri europene. Mai exact, în 2005, a solicitat fonduri Sapard prin Măsura 3.1 - Investiţii în exploataţii agricole, Submăsura 04, pentru defrişarea unei plantaţii de meri şi înfiinţarea unei alte plantaţii de meri şi vişini, pe o suprafaţă de 53,23 ha în localitatea Şura Mare din judeţul Sibiu.

Plantaţia de meri înfiinţată în cadrul proiectului se întinde pe 38,22 ha şi cuprinde trei soiuri de măr, iar plantaţia de vişin acoperă 15,01 ha. Valoarea eligibilă a proiectului s-a ridicat la 500.000 euro, investiţia totală fiind de 725.448 euro.

Conform datelor pe care ni le-a oferit Ciprian Bardan, contabil şef la Horticola Internaţional, implementarea proiectului a avut un termen de 11 luni pentru lucrările de defrişare şi amenajare a terenului şi înfiinţare a plantaţiei, la care s-au adăugat 2,5 ani pentru lucrări de întreţinere pentru meri, respectiv 6 ani pentru vişini.

Prin proiect au fost create 6 locuri de muncă cu caracter permanent şi 15 locuri de muncă cu caracter sezonier, timp de opt luni pe an.

Veniturile estimate au fost planificate să ajungă, în primul an de prognoză, la aproape 11,36 mil. lei, urmând să crească, până în anul 5 de prognoză, până la 12,97 mil. lei, cuprinzând şi veniturile de intrare pe rod a plantaţiei.

„Profitul net a fost planificat la 1.746.208 lei, asigurând o durată de recuperare a investiţiei de 1,38 ani şi o rentabilitate a capitalului investit de 80%”, ne-a explicat Ciprian Bardan.

„Pe partea de cofinanţare ne-a fost un pic mai uşor ca la restul lumii, făcând parte dintr-un grup de firme, Holding Atlassib, care ne-a sprijinit în momentele critice cu un împrumut ce ne-a ajutat la cofinanţare”, a precizat Bardan.

Patru recomandări

Cu toate acestea, dificultăţi au fost. Deşi unitatea din Sibiu nu s-a confruntat cu întârzâieri la plata banilor, reprezentantul companiei afirmă că, de departe, cel mai mare inamic al unui astfel de demers este birocraţia. “Nu au fost întârzieri la plata banilor din fonduri europene faţă de momentul aprobării cererilor de plată.

Problema nu se pune de garanţii, plăţile sunt 100% sigure în momentul când s-a aprobat cererea de plată. Singura problemă este să fie îndeplinite toate cerinţele din cererea de plată, toleranţa faţă de criteriile impuse fiind zero, în sensul că aceste criterii trebuie îndeplinite întocmai, nefiind negociabile.

Birocraţia este stufoasă, cea naţională dublând-o pe cea europeană”, susţine Ciprian Bardan. Potrivit acestuia, se ajunge la situaţii în care „îţi trebuie şi hârtie de la anumite autorităţi ale statului prin care se specifică, de fapt, că nu îţi trebuie nici o hârtie de la ei”.

Pe baza experienţei dobândite în accesarea fondurilor UE, Ciprian Bardan face patru recomandări celor care intenţionează să obţină astfel de finanţări:

1. solicitantul să aibă o privire de ansamblu a ceea ce vrea să facă, accesarea de fonduri fiind, în primul rând, o luptă cu structuri birocratice stufoase, care par mai importante ca proiectul în sine. „Un consultant bun te poate ajuta foarte mult în lupta cu birocraţia”, consideră Bardan.

În cazul Horticola, atât proiectul de finanţare, cât şi cel pentru înfiinţarea plantaţiei au fost întocmite de firme specializate. Potrivit lui Bardan, colaborea cu consultantul a decurs excelent, criteriile esenţiale de selecţie a acestuia fiind portofoliul de proiecte implementate şi preţul;

2. proiectul efectiv să fie întocmit de către profesionişti, care să nu se abată de la standardele profesionale, în sensul că nu trebuie să cedeze la cererile beneficiarului (care este amator sau nu). „La o plantaţie pomicolă trebuie să fie prevăzute toate fazele tehnologice de realizare, cu drumuri şi împrejmuiri, cu sisteme de irigaţii şi plase antigrindină sau sisteme de susţinere.

Nu renunţi la împrejmuire, de exemplu, să reduci valoarea proiectului şi apoi, la implementare, te trezeşti că trebuie gard şi nu ţi-l mai ia în considerare”, a exemplificat Ciprian Bardan;

3. trebuie respectate absolut toate prevederile legale legate de autorizarea înfiinţării de plantaţii pomicole sau referitoare la autorizarea construcţiilor;

4. deoarece executantul este un terţ, acesta trebuie supravegheat îndeaproape şi urmărit să respecte întocmai proiectul. „Dacă apar neconcordanţe pe teren, acestea trebuie rezolvate cu proiectantul, cu beneficiarul şi cu executantul şi anunţată autoritatea de finanţare”, a mai precizat Ciprian Bardan.

Horticola Internaţional are aprobat, în prezent, un nou proiect, cu fonduri FEADR, pentru înfiinţarea a 112 ha de plantaţii de măr, prun şi alun, ce va fi implementat în perioada următoare.

SC Horticola Internaţional

• Horticola Internaţional şi-a început activitatea în 1999, prin reorganizarea activităţii SC Horticola SA (fostul IAS Sibiu)

• suprafaţa exploatată - 543,5 ha: Sibiu - 168 ha, Şura Mare - 273 ha, Slimnic 102,5 ha

• plantaţii măr - 344 ha (271 ha plantaţii intensive şi super intensive, 8 ha pomi neintraţi pe rod, 73 ha plantate după 2000), prun - 46 ha, cireş şi vişin - 35 ha, piersic - 3 ha; restul terenului este în pregătire sau arabil

• principale soiuri de măr, după valoarea economică: Florina, Golden Auriu, Strakrimson, Ionathan. Alte soiuri de măr: Prima, Auriu de Bistriţa, Generos, Parmen Auriu, Patul. Principale soiuri de prune: Tuleu timpuriu, Tuleu Gras, Anaspath, Bistriţa, Stanley

ŞTIRI

PROIECT
19 mil. lei, plus pentru credite
Producătorii agricoli ar putea beneficia de o sumă suplimentară de 19 milioane lei pentru garantarea creditelor pentru producţie, potrivit Proiectului de lege pentru aprobarea OUG 99/2010 publicată în M.O. 766/16 noiembrie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul alocării fondurilor în agricultură, document asupra căruia Comisia pentru Agricultură din Senat trebuie să emită un raport până la 14 decembrie a.c..

Proiectul de lege crează o sursă suplimentară de finanţare pentru garantarea creditelor agricole în valoare de 35 milioane lei, din care 16 milioane lei au fost deja utilizaţi, potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii. (AGERPRES)

BĂNCI
Agricultura, domeniu de nişă
“Dacă Parlamentul nu modifică Ordonanţa 50 privind contractele de credit pentru consumatori am putea ajunge în situaţia în care clienţii băncilor ar fi atât de bine protejaţi, încât băncile nu vor mai putea să le dea credite şi se vor orienta spre alte nişe, cum ar fi IMM-urile, agricultura şi infrastructura”, a declarat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea, prezent la Forumul Bancar la sfârşitul lunii noiembrie a.c.. Conform unui calcul făcut de BNR şi citat de Radu Gheţea, impactul prevederilor Ordonanţei 50 asupra sistemului bancar s-ar ridica la 594 de milioane de euro în ultimele şase ale acestui an. (AGERPRES)

PNDR
Sub 15.000 de contracte în 3 ani
APDRP a efectuat plăţi de 1,7 mld. euro în cadrul PNDR până la 26 noiembrie a.c.. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, 47.320 de proiecte, cu valoare publică totală de 12,87 mld. euro, au fost depuse în cadrul PNDR pentru toate măsurile şi sesiunile deschise până la data respectivă, fiind selectate 26.696 de proiecte, cu valoare publică totală de 3,57 mld. euro, şi semnate contracte de finanţare pentru doar 14.619 de proiecte, cu valoare publică totală de aproape 3,27 mld. euro.

Cei mai mulţi bani, 216,6 mil. euro, au mers către proiectele de modernizare a exploataţiilor agricole (Măsura 121), pentru care APDRP a primit 5.545 de cereri, din care au fost selectate 1.834 de proiecte, fiind semnate, însă, doar 1.508 contracte de finanţare.

Alte 117,4 mil. euro au fost plătite pentru cele 594 de proiecte contractate pe Măsura 322 privind renovarea şi dezvoltarea satelor. În cazul acestei Măsuri, au fost depuse 3.039 de cereri de finanţare, cu o valoare nerambursabilă totală de 7,43 mld. euro, ce depăşeşte de aproape cinci ori suma alocată măsurii prin PNDR până în 2013.

Cele mai multe proiecte au fost depuse pe Măsura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă, respectiv 24.275 proiecte, cu valoare publică totală de 182 mil. euro (pentru această măsură, valoarea sprijinului public este de 1.500 euro/an), din care au fost selectate 18.398 proiecte, dar contractate doar 6.897 proiecte, cu valoare publică de cca. 51,72 mil. euro, din care au fost plătiţi 17,81 mil. euro.

România beneficiază pentru implementarea PNDR în perioada 2007-2013 de cca. 8,02 mld. euro de la UE prin FEADR, la care se adaugă contribuţia naţională de cca. 1,94 mld. euro.