ForumCine-i de vină?
PăşuneÎncepând cu 1 ianuarie 2007, România va fi membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Experţii Uniunii ştiu foarte bine că ea nu se va putea integra pe deplin în evoluţia economică a comunităţii europene, dacă spaţiul rural, unde convieţuiesc cca 40% din români, va rămâne la stadiul actual, rudimentar, de dezvoltare.
Ei mai ştiu că dezvoltarea rurală depinde, în foarte mare măsură, de modernizarea agriculturii şi transformarea ei dintr-o activitate de subzistenţă, într-o afacere care să aducă banii necesari întreţinerii ei, într-o evoluţie ascendentă şi continuă.
UE ne-a întins o mână de ajutor
UE a donat României o mulţime de bani pe care să-i distribuie, cu inteligenţă, oamenilor care doresc să înceapă o afacere în agricultură sau care vor să o modernizeze pe cea pe care o posedă în prezent. În scopul de-a canaliza utilizarea acestor bani numai spre activităţi utile şi specifice agriculturii şi spaţiului rural, Uniunea Europeană a impus României să îndeplienască următoarele două condiţii:
1) Să nu atribuie banii pe care i-a donat decât întreprinzătorilor din mediul rural care printr-un proiect precizază ce vor să facă cu ei, şi mai ales, că ceea ce ei vor să realizeze va produce bani destui pentru a întreţine afacerea pe o lungă perioadă de timp şi la un anumit nivel de rentabilitate.
2) Cheltuielile care din proiect reies că sunt necesare pentru înfiinţarea sau modernizarea activităţilor să fie suportate, jumătate de către comunitatea europeană, fără ca întreprinzătorul să-i mai restituie, iar cealaltă jumătate să fie suportată de către întreprinzătorul însuşi. În felul acest UE se asigură că omul care a cerut banii doreşte să realizeze ceea ce şi-a propus prin proiect şi că afacerea respectivă devine serioasă şi pe termen lung.
Ambele condiţii au fost acceptate, cu entuziasm, de către guvernele care s-au succedat în România de la iniţierea acţiunii şi până în prezent. Pe această bază s-a constituit şi o instituţie specială care să gestioneze fondurile alocate - SAPARD, în administrarea Ministerului Agriculturii. Fondurile de la UE au venit la timp, iar agenţia SAPARD, cu centrul la Bucureşti, şi-a constituit o reţea de filiale în toate regiunile ţării şi a pornit la treabă.
Avem bani dar nu ştim cum să-i cheltuim
Acum, după mai bine de cinci ani, autorităţile constată, cu amărăciune, că fondurile alocate nu se folosesc în ritmul aşteptat. Cauza este lipsa de proiecte. O astfel de situaţie este o chestiune gravă pentru România, mai ales că puterea de absorbţie şi de folosire a fondurilor europene constituie un criteriu de apreciere a eficienţei guvernării şi o condţie pentru acceptarea României în UE.
De ce oare s-a ajuns la această situaţie? În mod sigur majoritatea oamenilor nu au înţeles rosturile adevărate ale acestor fonduri şi avantajele lor pentru întreprinzătorul român.
În primul rând, lipsa de comunicare între guvernanţi şi populaţie, datorită tratării cu aroganţă şi superficialitate a problemei de către oficialităţile chemate să înfăptuiască distribuţia fondurilor, pe de o parte, şi a limbajului cu totul nepotrivit, folosit de către agenţie în regulamentele de accesare a fondurilor SAPARD.
Noţiuni supratehniciste aşa cum sunt „calcul de fezabilitate”, „plan de afaceri”, „impact de mediu”, „fonduri nerambursabile” şi multe altele, mulţimea de acte solicitate, sunt de natură nu numai să-l umilească pe întreprinzătorul modest de la ţară (pentru că el nu le înţelege), ci chiar să-l sperie şi să-l descurajeze să se mai aproprie de agenţie, cu scopul transformării gospodăriei sale într-o fermă prosperă.
Să nu uităm de problema celor 50 de procente din suma necesară pentru realizarea proiectului, pe care întreprinzătorul este obligat să o achite personal şi mai ales imposibilitatea în care este pus acesta de-a nu-i putea împrumuta de la o bancă.
„Fermierul” e ultima soluţie
Guvernul actual şi-a dat seama de efectul negativ pe care-l are lipsa posibilităţii cetăţeanului român de a împrumuta bani de la bancă, asupra întreprinzătorilor şi a venit în ajutorul său cu un proiect generos, pe care l-a numit „Fermierul”. Prin acest proiect, statul român acordă solicitantului de fonduri SAPARD o garanţie la bancă, pentru ca el să poată împrumuta suma de bani necesară acoperirii a jumătate din cheltuieli, sumă pe care să o restituie treptat în decurs de 10 ani dar numai după ce au trecut 1-5 ani din momentul în care a preluat banii.
Din sondajele făcute de revista noastră reiese că aproape jumătate dintre cititorii noştri nu au încredere că acest program vine în ajutorul celor modeşti dar care doresc cu adevărat să acceseze bani pentru realizarea de proiecte, ci că el vine doar în ajutorul celor care au „pile” la politicieni sau la direcţiile agricole. Reiese de aici că oamenii nu au înţeles aproape nimic cu privire la scopul proiectelor europene şi avantajele acestora.
De aici se deprinde o concluzie extrem de importantă pentru guvernanţi. Ei trebuie să ia măsuri urgente pentru înlăturarea „frânelor” precizate mai sus şi să găsească fonduri pentru a-i determina pe toţi specialiştii agricoli din reţeaua direcţiilor agricole, din reţeaua consultanţei agricole, cadre didactice şi cercetători din agricultură să se ocupe cu prioritate de lămurirea cetăţenilor despre ce este şi cum se întocmeşte un proiect, cum să înţeleagă noţiunile tehnice care se cer ca piese la dosar, cum să le întocmească, de unde să le obţină şi mai ales să-i dovedească cetăţeanului, prin calcule, că activităţile agricole pot deveni rentabile, pe o lungă perioadă de timp, dacă ele se fac cu ştiinţă şi tehnologie avansată!
La sfârşitul acestui comentariu va las pe dumneavoastră să daţi răspunsul corect la întrebarea: „Cine-i de vină că fondurile comunităţii europene nu se consumă, la timp, în România?”
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(39)/2006
Articole corelate
Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa... Povestea banilor, desigur. Îmi imaginam... [ continuare ]
Agricultura românească duduie de atâtea forme de sprijin „conforme cu regulamentele... [ continuare ]
Sectorul de creştere a animalelor şi absorbţia fondurilor europene sunt două dintre priorităţile anunţate... [ continuare ]
Finantari in Agricultura
Guvernul a hotărât în 14 decembrie că agricultorii vor primi din bugetul naţional doar 141,27 de lei pe ... [ continuare ]
Interviu cu George Ciobănaşu, director general adjunct al Băncii Comerciale Carpatica [ continuare ] Creditul “RĂDĂCINI” este un produs destinat achiziţionării de terenuri agricole, precum şi ... [ continuare ]
De peste 40 de ani, Aurel Bocioc se ocupă de agricultură în comuna Iecea, din judeţul Timiş. Inginer agronom ... [ continuare ] Creditul “Rădăcini” este un produs destinat achiziţionării de terenuri agricole, precum şi ... [ continuare ]
Teodor Ianc a investit 120 mii de euro în pomicultură pentru a le oferi consumatorilor bihoreni o alternativă ... [ continuare ]
Agricultura reprezintă un sector economic vital pentru România. Datorită condiţiilor climatice şi suprafeţei ... [ continuare ]
Băncile se întrec în promovarea de oferte de refinanţare a creditelor, dacă e să le crezi, care de care ... [ continuare ] Observăm cum reclamele care îi îndeamnă pe fermieri să solicite credite agricole se înmulţesc ca ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- AGRANA - partenerul cultivatorilor de sfeclă de zahăr
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- Pregătiţi-vă din timp pentru sezonul rece!
- Soarta albinelor, reflectată în producţia de miere
- Păstrarea peste iarnă a coardelor altoi/portaltoi
- Cum putem prepara păstrăvul?
Cele mai comentate azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- MAZĂREA FURAJERĂ (Pisum arvense)
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- masura 112 - instalarea tinerilor fermieri(11/2/2012 9:36:14)
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(10/2/2012 19:36:56)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole