ForumZiua verde a cartofului românesc
Simpozion cartofi 2009Desfăşurată sub impulsul atâtor frământări, neajunsuri şi crize din agricultura românească, aşa cum sugerează şi tema generală a manifestării „Cultura cartofului - Soluţii pentru fermieri îîn condiţiile actualei crize economice”, ediţia a XXXII-a a Simpozionului naţional “Ziua verde a cartofului” a demonstrat de această dată cu deosebit accent că fermierii - cultivatorii de cartof din România, sunt foarte hotărâţi să-şi impună punctul de vedere pentru redresarea şi dezvoltarea culturii care reprezintă "a doua pâine a ţării".
Organizat în perioada 8-9 iulie, a.c., în localitatea Târgu Secuiesc, judeţul Covasna, sub egida Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Braşov şi a Federaţiei Naţionale “Cartoful” din România, gazdele evenimentului au fost autorităţile judeţene şi locale din Covasna şi din municipiul Târgu Secuiesc, Staţiunea de Cercetări pentru Cultura Cartofului Târgu-Secuiesc, precum şi societăţi cu activitate în domeniu.
Printre participanţi s-a remarcat şi de această dată "părintele cartofului din România" în persoana lui Matei Berindei, ajuns la vârsta de 87 de ani, de altfel iniţiatorul primei ediţii a manifestării şi al celor care au urmat.
Demonstraţii în câmp
Dacă la Staţiunea de Cercetare condusă de Luiza Mike, în câmpurile experimentale ale staţiunii s-a putut vedea tot ce este mai reprezentativ pentru cartoful din România în materie de tehnologie şi cercetare, societatea AgroWest SRL, reprezentantă a principalelor firme europene de maşini agricole pentru cultura cartofului, al cărei management este asigurat de Akos Bajcsi, a le-a pregătit participanţilor demonstraţii practice cu maşini agricole occidentale, destinate lucrărilor pentru cultura cartofului.
Una din cele mai performante unităţi de producere, prelucare şi comercializare a cartofului din România, aliniată fără nici un dubiu la standarde occidentale, s-a vizitat la firma Agrico-M, reprezentată de Mihai Mucsi.
În localitatea Zăbala, participanţii au oprit la ferma lui Romulus Oprea, deţinătorul unei colecţii impresionante de soiuri europene, aduse în special din Olanda şi din Germania, precum şi al unui câmp de testare în producţie a soiurilor furnizate de firma Agrico din Olanda.
Gazda a oferit o masă câmpenească tradiţională atât românilor, cât şi secuilor, care trăiesc împreună pe aceste meleaguri, preparatele de bază fiind bulzul ciobănesc şi gulaşul.
O cultură de cartof impresionantă atât ca dezvoltare, cât şi ca tehnologie s-a putut vedea în plantaţia firmei Solfarm Sfântu Gheorghe, starea de vegetaţie deosebită a plantaţiei fiind explicată prin vechea pasiune a lui Ioan Bartha, directorul societăţii, dar şi prin faptul că întreaga suprafaţă este irigată în regim controlat.
Perspective ale culturii cartofului
Faţă de alte ediţii ale Simpozionului, de această dată am remarcat câteva aspecte pozitive pentru cultura cartofului, care ne dau speranţe că, în sfârşit, în România cartoful, cel puţin din punct de vedere al cercetării şi al tehnologiei, este pe un drum bun.
Succint şi în linii mari, concluziile ediţiei din acest an a sărbătorii cartofului ar fi următoarele:
• Este pentru prima dată când am asistat la o dispută constructivă, reală, între cercetare şi producţie, aplombul acestor discuţii fiind întreţinut cu înverşunare de Luiza Mike.
• Marii distribuitori de cartof pentru sămânţă din Europa Occidentală au recunoscut în plen pentru prima oară că soiurile româneşti pot acoperi o nişă importantă din paleta de soiuri cultivate în România, având în vedere rezistenţa acestora la degenerarea virotică şi toleranţa la secetă.
• Am vizitat, "in integrum", firme de cartof cu adevărat europene.
• Pentru prima dată s-a înregistrat participarea semnificativă a unui grup de tineri fermieri;
• Reprezentanţii MADR şi ai ASAS au recunoscut, cu consideraţie, că eforturile "cartofarilor" afiliaţi Federaţiei Naţionale “Cartoful” din România sunt deosebite.
• Prezenţa mass-media la manifestare a fost numeroasă.
NEAJUNSURI
În ciuda evoluţiei de necontestat a tehnologiei şi a cercetării în domeniul culturii cartofului, cultivatorii şi autorităţile din România mai au multe de făcut, pentru ca această partea a sectorului vegetal să fie productivă şi satisfăcătoare pentru producătorii autohtoni.
Dintre concluziile mai puţin pozitive ale Simpozionului de anul acesta, vi le prezentăm pe următoarele:
• Aşa cum s-a întâmplat şi cu ocazia celorlalte ediţii, vocea marii mulţimi a fermierilor a fost destul de ştearsă; discuţiile pertinente au fost provocate de acelaşi grup restrâns de fermieri, recunoscut de foarte mulţi ani;
• Lipsa comercianţilor de “gross” de la simpozion demonstrează încă o dată că între producţie şi comerţ există o ruptură pe care fermierii o înghit greu;
• Cercetarea este săracă, nesusţinută de stat, iar faptul că ea încă mai există şi performează se datorează doar ambiţiilor şi orgoliilor profesionale ale unui grup restrâns de cercetători;
• Asociaţiile locale ale fermierilor de cartof, deşi există scriptic în număr destul de mare, nu funcţionează din cauza unor interese individuale, generate de instabilitatea legislativă;
• O ultimă observaţie asupra neajunsurilor identificate în domeniul cultivării cartofului o forumlez printr-o întrebare:
“Pe când vom avea onoarea participării Ministrului Agriculturii la Simpozionul Naţional al producătorilor celor cinci milioane(!) de tone de cartof, anual?”
Organizat în perioada 8-9 iulie, a.c., în localitatea Târgu Secuiesc, judeţul Covasna, sub egida Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Braşov şi a Federaţiei Naţionale “Cartoful” din România, gazdele evenimentului au fost autorităţile judeţene şi locale din Covasna şi din municipiul Târgu Secuiesc, Staţiunea de Cercetări pentru Cultura Cartofului Târgu-Secuiesc, precum şi societăţi cu activitate în domeniu.
Printre participanţi s-a remarcat şi de această dată "părintele cartofului din România" în persoana lui Matei Berindei, ajuns la vârsta de 87 de ani, de altfel iniţiatorul primei ediţii a manifestării şi al celor care au urmat.
Demonstraţii în câmp
Dacă la Staţiunea de Cercetare condusă de Luiza Mike, în câmpurile experimentale ale staţiunii s-a putut vedea tot ce este mai reprezentativ pentru cartoful din România în materie de tehnologie şi cercetare, societatea AgroWest SRL, reprezentantă a principalelor firme europene de maşini agricole pentru cultura cartofului, al cărei management este asigurat de Akos Bajcsi, a le-a pregătit participanţilor demonstraţii practice cu maşini agricole occidentale, destinate lucrărilor pentru cultura cartofului.
Una din cele mai performante unităţi de producere, prelucare şi comercializare a cartofului din România, aliniată fără nici un dubiu la standarde occidentale, s-a vizitat la firma Agrico-M, reprezentată de Mihai Mucsi.
În localitatea Zăbala, participanţii au oprit la ferma lui Romulus Oprea, deţinătorul unei colecţii impresionante de soiuri europene, aduse în special din Olanda şi din Germania, precum şi al unui câmp de testare în producţie a soiurilor furnizate de firma Agrico din Olanda.
Gazda a oferit o masă câmpenească tradiţională atât românilor, cât şi secuilor, care trăiesc împreună pe aceste meleaguri, preparatele de bază fiind bulzul ciobănesc şi gulaşul.
O cultură de cartof impresionantă atât ca dezvoltare, cât şi ca tehnologie s-a putut vedea în plantaţia firmei Solfarm Sfântu Gheorghe, starea de vegetaţie deosebită a plantaţiei fiind explicată prin vechea pasiune a lui Ioan Bartha, directorul societăţii, dar şi prin faptul că întreaga suprafaţă este irigată în regim controlat.
Perspective ale culturii cartofului
Faţă de alte ediţii ale Simpozionului, de această dată am remarcat câteva aspecte pozitive pentru cultura cartofului, care ne dau speranţe că, în sfârşit, în România cartoful, cel puţin din punct de vedere al cercetării şi al tehnologiei, este pe un drum bun.
Succint şi în linii mari, concluziile ediţiei din acest an a sărbătorii cartofului ar fi următoarele:
• Este pentru prima dată când am asistat la o dispută constructivă, reală, între cercetare şi producţie, aplombul acestor discuţii fiind întreţinut cu înverşunare de Luiza Mike.
• Marii distribuitori de cartof pentru sămânţă din Europa Occidentală au recunoscut în plen pentru prima oară că soiurile româneşti pot acoperi o nişă importantă din paleta de soiuri cultivate în România, având în vedere rezistenţa acestora la degenerarea virotică şi toleranţa la secetă.
• Am vizitat, "in integrum", firme de cartof cu adevărat europene.
• Pentru prima dată s-a înregistrat participarea semnificativă a unui grup de tineri fermieri;
• Reprezentanţii MADR şi ai ASAS au recunoscut, cu consideraţie, că eforturile "cartofarilor" afiliaţi Federaţiei Naţionale “Cartoful” din România sunt deosebite.
• Prezenţa mass-media la manifestare a fost numeroasă.
NEAJUNSURI
În ciuda evoluţiei de necontestat a tehnologiei şi a cercetării în domeniul culturii cartofului, cultivatorii şi autorităţile din România mai au multe de făcut, pentru ca această partea a sectorului vegetal să fie productivă şi satisfăcătoare pentru producătorii autohtoni.
Dintre concluziile mai puţin pozitive ale Simpozionului de anul acesta, vi le prezentăm pe următoarele:
• Aşa cum s-a întâmplat şi cu ocazia celorlalte ediţii, vocea marii mulţimi a fermierilor a fost destul de ştearsă; discuţiile pertinente au fost provocate de acelaşi grup restrâns de fermieri, recunoscut de foarte mulţi ani;
• Lipsa comercianţilor de “gross” de la simpozion demonstrează încă o dată că între producţie şi comerţ există o ruptură pe care fermierii o înghit greu;
• Cercetarea este săracă, nesusţinută de stat, iar faptul că ea încă mai există şi performează se datorează doar ambiţiilor şi orgoliilor profesionale ale unui grup restrâns de cercetători;
• Asociaţiile locale ale fermierilor de cartof, deşi există scriptic în număr destul de mare, nu funcţionează din cauza unor interese individuale, generate de instabilitatea legislativă;
• O ultimă observaţie asupra neajunsurilor identificate în domeniul cultivării cartofului o forumlez printr-o întrebare:
“Pe când vom avea onoarea participării Ministrului Agriculturii la Simpozionul Naţional al producătorilor celor cinci milioane(!) de tone de cartof, anual?”
Galerie de imagini
Articole corelate
Putregaiul inelar, o boală...
În ultimii ani, dar în special în ultimii doi ani, răspândirea în România a putregaiului inelar al cartofului... [ continuare ]
În ultimii ani, dar în special în ultimii doi ani, răspândirea în România a putregaiului inelar al cartofului... [ continuare ] Evenimente
Zilele tehnicii agricole...
Agritechnica a avut, anul acesta, un număr record de vizitatori, 415.000 (cu 18% mai mult decât în anul ... [ continuare ]
Agritechnica a avut, anul acesta, un număr record de vizitatori, 415.000 (cu 18% mai mult decât în anul ... [ continuare ]Utilajele Maschio, produse...
În luna noiembrie a acestui an, grupul italian Maschio - Gaspardo a inaugurat o nouă instalaţie fotovoltaică ... [ continuare ]
În luna noiembrie a acestui an, grupul italian Maschio - Gaspardo a inaugurat o nouă instalaţie fotovoltaică ... [ continuare ]Olympus a inaugurat cea mai...
Producătorul grec de lactate Olympus, prezent în România din 1999, a inaugurat oficial, în 5 ... [ continuare ]
Producătorul grec de lactate Olympus, prezent în România din 1999, a inaugurat oficial, în 5 ... [ continuare ]Tehnica de lucru Maschio...
În fiecare an, grupul italian Maschio Gaspardo participă cu un stand impunător la Expozitia Indagra - ... [ continuare ]
În fiecare an, grupul italian Maschio Gaspardo participă cu un stand impunător la Expozitia Indagra - ... [ continuare ]Ferma Media Grup vă...
În 15 noiembrie îşi va deschide porţile AgriTechnica, manifestarea cea mai aşteptată de către toţi ... [ continuare ]
În 15 noiembrie îşi va deschide porţile AgriTechnica, manifestarea cea mai aşteptată de către toţi ... [ continuare ]MEWI la Agritechnica 2011
În perioada 14-18 noiembrie, vom fi la Hanovra, la cea mai mare expoziţie mondială de tehnică agricolă, cele ... [ continuare ]
În perioada 14-18 noiembrie, vom fi la Hanovra, la cea mai mare expoziţie mondială de tehnică agricolă, cele ... [ continuare ]CARNEXPO, la prima ediţie
În perioada 21-24 septembrie, s-a desfăşurat în Bucureşti, la Romaero Băneasa, prima ediţie a ... [ continuare ]
În perioada 21-24 septembrie, s-a desfăşurat în Bucureşti, la Romaero Băneasa, prima ediţie a ... [ continuare ]Cartoful, de la vedetă la...
În România, vedeta numărul 1 din prima parte a anului 2011 a devenit acelaşi banal personaj despre care ... [ continuare ]
În România, vedeta numărul 1 din prima parte a anului 2011 a devenit acelaşi banal personaj despre care ... [ continuare ]Frâncuşa de Cotnari 2011
Conducerea societăţii vitivinicole Cotnari SA din judeţul Iaşi a lansat, în ultima seară a lunii septembrie, ... [ continuare ]
Conducerea societăţii vitivinicole Cotnari SA din judeţul Iaşi a lansat, în ultima seară a lunii septembrie, ... [ continuare ]AGRALIM: prima ediţie a...
Târgul pentru Fermieri şi Industrie Alimentară AGRALIM s-a desfăşurat la Centrul Expoziţional Providenta din ... [ continuare ]
Târgul pentru Fermieri şi Industrie Alimentară AGRALIM s-a desfăşurat la Centrul Expoziţional Providenta din ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Cum putem prepara păstrăvul?
- Păstrăvul se poate reproduce şi de două ori pe an!
- Rase performante de iepuri de casă
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Solarii Haygrove Greenhouse
- Doamne, ce vremuri trăim…
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Caracteristici productive ale hibrizilor de găini ouătoare
Cele mai comentate azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- MAZĂREA FURAJERĂ (Pisum arvense)
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(10/2/2012 19:36:56)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVa multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
SCAPA de ambalaje!
E criză grea în cercetare
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Energie cu panouri solare
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Fiţi independent energetic!
Mai multe Tehnologii Agricole
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole